Marlene Dietrich - o cariera prodigioasa, nici un Oscar

Maria Magdalene Dietrich s-a nascut la 27 decembrie 1901, intr-o suburbiea Berlinului. Era al doilea copil al ofiterului prusac Louis Erich OttoDietrich, si al Wilhelminei Elisabeth Josephine Felsing. Are o singurasora, Elisabeth, de care - mai tarziu - nu va mai voi sa auda.La varsta de numai zece ani, ramane orfana de tata. Mama ei serecasatoreste. Viitoarea actrita primeste o educatie riguroasa,spartana. Urmeaza cursurile Scolii de fete Auguste Victoria din Berlin,intre anii 1906-1918. In paralel, studiaza pianul si vioara. Si, totusi,nu este admisa la Academia Weimar. La acea vreme, adopta numele MarleneDietrich.In anul 1921, sustine un concurs la Scoala de drama MaxReinhardt. Reuseste si obtine, astfel, roluri pe scena si in filme,intre anii 1922-1930 - perioada despre care nu-i va placea sa vorbeasca.Pe data de 17 mai 1924, se marita cu asistentul de regie RudolfSieber. Aduce pe lume o fetita, numita Maria, la 12 decembrie1924. Casatoria lor dureaza mai mult de o jumatate de secol, desi -practic - traiesc despartiti toata viata, iar actrita poposeste inbratele mai multor barbati. Rudi ramane pana la sfarsitul vietii"memoria" ei. Nu-i scapa nici un detaliu personal sau artistic. Incompensatie, Marlene ii face mereu pe plac - cu orice risc - ca, deexemplu, investitiile intr-o ferma esec.Compania UFA, de origine austriaca, ii propune cineastului Josef VonSternberg sa turneze "ingerul albastru", adaptare pentru marele ecran aunui roman semnat de scriitorul german Heinrich Mann. Rolul principalfeminin este esential. Sternberg respinge actrita dupa actrita, incautarea interpretei ideale. Dupa mai multe audieri, o descopera peMarlene, pe atunci o tanara de 30 de ani, si devine Pygmalion-ul ei;o formeaza dupa gustul lui, ii modeleaza silueta, chipul. O schimbacomplet. Sternberg este singurul om caruia ii permite s-o domine si s-oinstruiasca. Il respecta, dar nu-l iubeste. In schimb, el o iubeste cupasiune. Sotia sa o acuza de "deturnare de afectiune".Toata viata, Dietrich se revolta pentru ca este identificata cu filmul"ingerul albastru", iar restul carierei si personalitatea sunt trecutecu vederea. O agaseaza porecla "ingerul albastru", denumirea unuilocal, nicidecum numele personajului pe care il interpreteaza. Dupamarele succes obtinut cu filmul lui Sternberg, primeste o propunerede contract din partea companiei Paramount. O lasa pe Maria la Berlin,impreuna cu sotul, si porneste spre America. Descinde la Beverly Hills,unde traieste o viata retrasa.Peste Ocean, Sternberg impune mitul Marlene in sase filme, printre carese numara "Blonda Venus", "Marocco" si "Shanghai Ex-press". In anii '30,actrita detine al treilea venit, ca marime, din SUA. Insa ultimul dintrecele sase filme se dovedeste un fiasco comercial si duce la despartirealor.Se incheie cea mai frumoasa perioada din cariera, dupa care actrita greuse regaseste. Scenariile care i se propun in continuare sunt construitedupa acelasi model. Protesteaza, pe motiv ca rolurile nu au nimic comuncu adevarata sa persoana.Izbucneste cel de-al doilea Razboi Mondial. Inca de la venireala putere a lui Hitler, Dietrich incepuse sa duca o inversunatacampanie impotriva nazismului. In anul 1939, renunta la cetateniagermana. Primeste si sprijina refugiatii europeni - mai ales actori siregizori - care refuzasera sa colaboreze cu nazistii. Desi nemtoaica,sustine moralul trupelor americane in campaniile din Africa, Italia siFranta. Indeamna soldatii sa lupte pana la moarte, si ei o asculta parcavrajiti. Contributia ei pe front va fi rasplatita cu onorante medaliide catre guvernele american, francez si israelian.In anul 1945, cand revine la New York, nu mai reprezinta o valoare labox-office. Reuseste totusi sa mai turneze cateva filme importante:"Scandaloasa din Berlin", "Marele alibi", "Ingerul blestematilor". Dupace trece de varsta de 50 de ani, cota ii scade si mai mult. In anii'50, cand Hollywood-ul ii intoarce spatele, pune la cale un recital sicutreiera intreaga lume; imbratiseaza cariera de cantareata. Se producepe scena pana la varsta de 80 de ani. Sporadic, face roluri remarcabile in"Stage Fright" de Alfred Hitchcock (1950), "Wintness for the Prosecution"(1957), cel mai dinamic rol din cariera, "Procesul de la N|renberg"de Stanely Kramer (1961).In anul 1966, plictisita de SUA, paraseste apartamentul din Park Avenue sise instaleaza la Paris, pe strada Montaigne la numarul 12, unde se retragedin fata gloriei si a ochilor presei. Desi a interpretat mai multe roluride femei usoare si a lansat moda femeii libere, in viata de toate zileleeste cu totul altfel. Se vrea o femeie obisnuita, cu gusturi simple. Iiplace sa gateasca si are putini servitori. Cumpara 50 de perechi de cizmedin cel mai scump magazin parizian, insa carpeste pernele uzate. Estesimpla si directa, de o cultura si o inteligenta rar intalnite.A fost intotdeauna o persoana incomoda, caracter pentru care a platitscump: nu a primit niciodata un premiu pentru rolurile carora le-a datviata. Fire ambitioasa, prefera sa faca totul de una singura. Era foartegrijulie fata de barbati, cu conditia sa aiba umeri lati, si la propriu,si la figurat. A fost vazuta cu Gary Cooper, James Stewart, John Wayne,Yul Brynner, toti frumosii carora le reprosa lipsa de cultura. A iubit-osi tatal presedintelui J.F. Kennedy - Joseph Kennedy - dar il considera"doar prieten". Insusi J.F. Kennedy a imbratisat-o - desi era la aceavreme o doamna de 60 de ani - in ascensor, intr-un mod despre care vaspune ca nu este mandra.Multi barbati au trecut prin viata ei - fidela in prietenie, darnestatornica in dragoste - cu toate ca sustinea ca nu o intereseazaamorul fizic. A iubit un ziarist australian, decedat intr-un accident deelicopter si a nutrit o dragoste platonica pentru celebrul Hemingway. Aumentinut legatura, pana cand scriitorul s-a sinucis, in anul 1961. L-aadorat si pe scriitorul Erich Maria Remarque, desi nu au intretinutraporturi sexuale (din cauza impotentei lui, pe fondul alcoolismului). Larandul sau, a fost iubita de foarte multi barbati, printre care s-anumarat si Raf Vallone; nu este de mirare ca a fost intotdeauna victimainvidiei femeilor. Ironia sortii a facut sa nu fie fericita in plansentimental. Barbatul vietii ei, Jean Gabin, s-a insurat cu o altafemeie.Pe monstrul sacru al cinematografiei franceze l-a cunoscut laHollywood. Ii dadea lectii de engleza, in vederea turnarii unui film. L-aiubit cu pasiune, chiar si carnal, cu toate ca era de o gelozie feroce sio batea. Suporta orice durere, fiindca agresivitatea raspundea idealuluisau de barbat. Dar nu a putut anihila simtul datoriei conjugale. Suparatca refuza sa divorteze, Gabin se insoara. Ultima poveste de dragoste aMarlenei il are ca erou pe dirijorul Burt Bacharach. Strabat impreunalumea, pana la mijlocul anilor '60. O noua despartire, profesionala sisentimentala, i se pare extrem de cruda. Un rol important in viata ei iljoaca si Louis Bozon, un animator francez de radio si televiziune. Isiimpart viata impreuna, aproape 30 de ani.La inceputul anilor '70, actrita incepe sa aiba probleme cupicioarele. Aparitiile sale in public se raresc. Trece prin dificultatifinanciare si se izoleaza de lume. Necazurile se tin lant: isi rupe unpicior, cade pe scena, la Sidney, si-si fractureaza femurul drept. Aparepentru ultima oara pe o scena de music-hall la sfarsitul anului 1975. Inanul 1976, ii moare sotul, la ferma din California. Imobilizata intr-unscaun cu rotile, nu ajunge la inmormantare. Tot in '76, se stinge dinviata si cel mai scump barbat din viata sa: Jean Gabin. Cu acest prilej,declara cu amaraciune: "Sunt vaduva pentru a doua oara".Doi ani mai tarziu, accepta cu greu sa joace in filmul "Doar un gigolo"de David Hemmings, pentru un onorariu uluitor. Dar ghinioanele nu-i daupace. Cade in baie si-si fractureaza un os de la sold. Paraseste definitivscena si isi impune recluziune. Nu mai vrea sa faca miscare. O coplesesteo "mica" slabiciune: alcoolul. Isi ineaca singuratatea in sampanie, apoiin whisky. In final ajunge la vin si ceai. Dar nu depaseste masura. Are unextraordinar simt de conservare. In afara de alcoolism, a fost banuita dehomosexualitate. Desi ii placea sa se imbrace barbateste si a lansat modamonoclului - devenit semn de recunoastere pentru lesbienele berlineze -nu a recunoscut niciodata ca si-ar fi "iubit" semenele. Depunea plangeriin justitie, in caz ca apareau astfel de insinuari in presa sau in unelecarti. De altfel, in timp, devine o procesomana.Stralucitoarea stea a cinematografiei mondiale se stinge de pe cerulvietii pamantene - insingurata si fara Dumnezeu - la 6 mai 1992, inapartamentul ei parizian, in timp ce Louis se afla in Grecia. Nu aavut niciodata un sentiment al familiei prea dezvoltat. Oferea cadourinepotilor, comunica zilnic cu fiica, dar nu-i chema langa ea. Sicriul saua fost acoperit cu trei drapele: al Frantei, la serviciul divin din "LaMadeleine", al SUA, in timpul transportului in Germania si al Berlinului,la inmormantare.

Indragostiti la Hollywood

De ce indragostitii sunt mereu cu capul in nori? Pentru ca atunci totulli se pare posibil, lumea este a lor! Si de ce atatea intrebari? Panala urma cine nu-si doreste sa se indragosteasca?La Hollywood sunt povesti de dragoste in orice coltisor. Unele trecatoare,altele de durata. Am putea spune ca la Hollywood sunt stele cu stele inochi. Iata cateva dintre cuplurile aflate acum in voga.Brad Pitt si Jennifer Aniston, chiar daca se confrunta cu probleme dincand in cand, sunt inca un cuplu tanar si fericit.Brittany Murphy si Ashton Kutcher (staruri din "Just Married") nu aupriviri decat unul pentru celalalt atat pe ecran cat si in afara lui.Rar vazuti unul fara celalalt, Katie Holmes si iubitul ei Chris Kleinsunt impreuna inca de la premiera "About Schmidt".Chiar daca nu se numara printre starurile de la Hollywood, Chelsea Clintonsi prietenul ei Ian Klaus sunt numiti iubiti "vedeta". S-au intalnit sis-au indragostit la Oxford.Vedeta rock a anului trecut Fabrizio Moretti s-a intalnit (in tacere lainceput) cu Drew Barrymore inca din mai 2002.

Ana Aslan, femeia care a invins batranetea

Cel mai mic dintre cei patru copii ai Sofiei si ai lui Margarit Aslan,Ana s-a nascut la 1 ianuarie 1897, la Braila. Provenit dintr-o familie cuvalente intelectuale, tatal ei isi risipeste averea din cauza inabilitatiiin afaceri si a patimii pentru jocul de carti. Mama - mai tanara cu 20de ani decat sotul - este o bucovineanca frumoasa, cu educatie aleasa.Viitoarea cercetatoare urmeaza cursurile colegiului Romascanu dinBraila. La varsta de 13 ani isi pierde tatal. Familia Aslan parasesteorasul natal si se muta la Bucuresti. In 1915, Ana absolva ScoalaCentrala din Capitala. La varsta de 16 ani, viseaza sa ajunga pilotsi chiar zboara cu un mic aparat, tip Bristol - Coanda. In cele dinurma se decide sa devina medic. Declara greva foamei pentru a infrangeimpotrivirea mamei si se inscrie la Facultatea de Medicina.In timpul primului razboi mondial, ingrijeste soldatii in spitalelemilitare din spatele frontului de la Iasi. Dupa intoarcerea la Bucuresti,in anul 1919, lucreaza alaturi de marele neurolog Gheorghe Marinescu. Treiani mai tarziu, absolva Facultatea de Medicina. Este numita preparatorla clinica II din Bucuresti, condusa de profesorul D. Danielopolu,care o indruma si in alcatuirea tezei de doctorat.Urmeaza o activitate didactica si spitaliceasca la Filantropia, InstitutulClinico-Medical al Facultatii de Medicina din Bucuresti, Clinica Medicaladin Timisoara, Spitalul CFR. Din 1949, devine seful Sectiei de fiziologiea Institutului de Endocrinologie din Bucuresti. Este punctul de plecareal carierei ei de gerontolog. Experimenteaza procaina in afectiunilereumatice, in cazul unui student tintuit la pat din cauza unei crizede artroza. Continua cercetarile intr-un azil de batrani si evidentiazaimportanta novocainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate devarsta. Obtine rezultate remarcabile, care sunt comunicate AcademieiRomane.Faima internationala

Victoria Cocias regreta ca nu are mai multi copii

Intruchiparea perfecta a Mariei Callas, actrita Teatrului Nottara VictoriaCocias considera ca cel mai mare regret al vietii sale este faptul dea nu fi avut mai multi copii. "Greutatile nu se compara cu bucuriile",spune cea care are un singur fiu, Tudor, in varsta de 23 de ani.Interviul a avut loc mai mult pe strada, Victoria Cocias fiind o persoanafoarte activa si dornica sa se implice in cat mai multe proiecte. Inseara interviului, sotul sau, regizorul Radu Gabrea avea la InstitutulGoethe din Bucuresti lansarea filmului "Faclia de Pasti", o ecranizaredupa nuvela cu acelasi nume de I.L. Caragiale. Actrita a tinut sa-ifie alaturi in aceste momente festive, desi nu a putut stat decat 15minute, in acea seara jucand in avanpremiera spectacolului "PrapastiileBucurestiului", de la Teatrul Nottara.- S-au schimbat multe in viata dumneavoastra dupa Revolutie?- Desigur, si in primul rand faptul ca am putut sa-mi fac buletin deBucuresti, motiv pentru care in 1986 era sa fiu data afara din teatrude fostul ministru al culturii din acele vremuri. Ma prezentasem la unconcurs la Nottara, eu venind din Brasov, si nu am fost admisa pe motivca nu am buletin de Bucuresti. Mi-au luat apararea atunci colegii dinteatru dar am suferit foarte tare pentru ce s-a intamplat. Am revenitin acelasi teatru in toamna aceluiasi an, mai intai cu o colaborare.- Dar unde v-ati nascut?- M-am nascut la Braila, am fost crescuta la Galati, m-am maritat laBrasov, iar prima repartitie dupa terminarea facultatii de la Bucuresti,unde am intrat din prima, a fost la Botosani.- Intre aceste "drumuri" profesionale ati facut si un copil...- Da, pe Tudor l-am facut la 22 de ani, cand era inca studenta in ultimulan si am locuit apoi cu el intr-o cabina a teatrului din Botosani, care-mifusese repartizata. Am acest mare regret fata de copilaria lui Tudor casi eu si sotul meu de-atunci, adica tatal lui, am fost foarte mult timpplecati in primii ani ai vietii lui, cei mai frumosi ai copilariei.- Dar in timp lucrurile s-au asezat...- Da, dupa Revolutie... In viata mea s-au asezat dupa prima casatorie,care a durat 12 ani, si apoi dupa cea de-a doua... Profesionalvorbind, inainte era greu din punct de vedere ideologic sa fii actor,dar viata teatrala era mai intensa, era o supapa de refulare pentruspectatori. Invatasem sa jucam "subtextele", era o intelegere tacitaintre actori si public. Acum cred ca publicul tanar e mai putin educat,cu toate ca el umple salile de spectacole. Inseamna ca exista dorintade a veni la teatru si de a intelege si percepe altfel lucrurile.- Nu ati aparut foarte des la televiziune. De ce?- Nu am incercat sa fac nimic in televiziune. Consider ca e o altaprofesie. Nu mi-am dorit sa fac nici reclame, nici sa prezint vreoemisiune. Nu vreau sa ma indepartez de la profesia mea pe care oiubesc atat de mult. Mie imi place sa fac personaje. Imi plac texteleimportante. Sunt foarte conservatoare intr-un fel. Am ajuns la omaturitate in care fac doar ce-mi face placere. Consider ca publicul carevrea sa vada teatrul e acelasi si vrea sa te vada intr-un anume fel. Celmai mult m-am "indepartat" de teatru facand voci, postsincroane.- Ati facut filme...- Da, ultimile doua in care am jucat si au aparut anul trecut, au fost"Noro", in regia lui Radu Gabrea, unde jucam rolul mamei unui baietelcu handicap si "Binecuvantata fie inchisoarea", in care aveam rolul uneidetinute politic.- Va considerati o fiinta norocoasa?- Da, pentru ca am facut profesia la care am visat inca din clasa acincea. E din ce in ce mai greu sa faci lucrul asta in prezent. Sipentru ca am un copil cu care ma inteleg foarte bine. Sunt si bunica,am doua nepoate din partea sotului meu, deci pot sa spun ca sunt un omimplinit. Iar rolul din Maria Callas a fost si este rolul vietii mele.- Aveti parte de momente de dezamagire, de deznadejde? Cum le depasiti?- Traiesc aceste momente pana la ultima picatura. Sunt dezamagitaprofund, plang, ma cert, ma revolt. Traiesc momentul intens. Trebuiesa-ti manifesti revolta si bucuria ca sa poti merge mai departe. Oriceenergie negativa pe care nu o elimini iti face rau (fizic) organismului.- Yoga v-a ajutat sa ganditi asa?- Poate ca da, poate ca nu. Eu am facut yoga acum doi ani de zile, timpde un an, mergeam o data pe saptamana, dar au fost mai mult cursuri deinitiere. Le-am facut pentru ca sunt bune in procesul de autocunoasteresi autocontrol.- Ce faceti acum in timpul liber? Mai urmati vreun curs?- As vrea sa fac putina gimnastica, putina miscare, pentru ca acum m-ammutat la 25 km. de Bucuresti, spre Urziceni, si fac mult timp pe drum. Facmiscare in gradina casei, unde imi place sa ma ocup de flori. Initialnu am vrut sa ma mut in afara orasului, pentru ca tot timpul am locuitin centrul localitatii unde lucram. Dar cum am fost tot timpul cu cheiade gat mi-a prins foarte bine putin aer curat si multa liniste, asa cumam la casuta mea de-acum. M-am obisnuit sa fac "naveta" si uite asa aminceput sa ascult si radioul. In timpul liber imi place sa gatesc, saprimesc vizite de la prieteni. Nu mi-am luat inca catel sau pisica pentruca suntem prea mult timp plecati, dar poate o sa o fac in curand. Inrest citesc ziarele (cotidianele), urmaresc stirile pe toate canalele.- Barbatii v-au influentat mult viata?- Da, foarte mult. Toate legaturile mele, fie ele casatorii sau prieteniiau avut o mare influenta asupra vietii mele. In general am fost ajutatade prieteni, ei au fost sprijinul meu in cele mai grele momente, pentruca eu sunt o fata singura la parinti, iar acum o mai am doar pe mama.- Ce regretati din viata dumneavoastra?- Regret ca nu am facut mai multi copii, deoarece greutatile pe care tile aduc nu se compara cu bucuriile. Cred ca in viata importanta estedragostea si comunicarea, si daca ar fi sa o iau de la capat, as urmaacelasi drum, cu unele mici ajustari.

Celebritati transformate din pacatoase in sfinti

Vedetele au obiceiuri cat se poate de ciudate. Si la fel se poate spunesi despre aparitiile in public. Dar odata cu varsta, incep sa-si schimbecomportamentul. Oare?Leonardo Di Caprio a participat de curand la premierea ultimuluisau film "Catch Me If You Can". Iar la petrecerea de dupa nu a doritcocktail-uri. De curand, la cei 28 de ani, prefera o cafea in locul unuicocktail.Legendarul Jack Nicholson a fost vazut in compania celor mai frumoase sidorite femei de la Hollywood. Si a frant multe inimi de-a lungul timpului,dar acum, la cei 65 de ani, Jack prefera sa petreaca seri linistite,singur, in oras.Robbie Williams a fost de multe ori surprins purtandu-se necuviincios lapetreceri: prea mult alcool consumat sau folosind droguri. Astea toateinainte de marele succes. Acum, cu cinci albume si peste 80 de milioanede dolari inregistrate in urma vanzarilor, este adeptul petrecerilor"sanatoase" si a traiului in L.A.Australianul Russell Crowe, atat de dorit de femei, pare ca isi va faceaparitia in public cu o noua imagine. La cei 38 de ani, Gladiatorul eracunoscut pentru comportamentul neadecvat la intalnirile mondene. Insa apromis recent ca se va purta fara repros la intalnirea de luna viitoarela care a fost invitat. Ne va arata oare cat de mult s-a maturizat?

Coco Chanel, prima femeie care si-a taiat parul scurt

Nascuta saraca, Coco Chanel a incercat cu disperare sa-si ascundaoriginile. Adevarul despre primii ei ani de viata este scos la ivealade biografia lui Charles Roux. Pe numele adevarat Gabrielle BonheurChanel, celebra stilista s-a nascut la 19 august 1883, la Saumur, orasvestit pentru scoala sa de cavalerie. Este a doua fiica a negustoruluide maruntisuri Albert Chanel, si a croitoresei Jeanne Devolle.Dupa ce mama ei se stinge din viata, la varsta de 33 de ani, Coco, dupacum o alinta tatal, este incredintata orfelinatului din Obazine (intre1895-1900). Aceeasi soarta o asteapta si pe sora sa, Julia. Fiindcanu alege calea monahala, cand implineste 18 ani este data in grijacalugaritelor de la Moulins, care o invata meseria de croitoreasa. Dupa oscurta experienta de vanzatoare intr-un magazin de galanterie, isi facedebutul pe o scena de cafe concert, cu riscul de a fi catalogata femeieusoara. Incearca sa atace sansoneta. In ciuda unei prestatii modeste,devine repede preferata regimentului de cavalerie.Il cunoaste pe Etienne Balsan - primul barbat din viata ei - un"gentleman" bogat, care o invita sa locuiasca la castelul dinRoyallieu. Timp de un an invata cateva dintre secretele inalteisocietati, care o plictisesc. Are 18 ani si nu se simte in largul saunicaieri. Incepe sa-si coasa singura rochii si sa-si confectioneze palariipentru a merge la curse, unde lumea mondena isi etaleaza toaletele. Seface repede remarcata. Dupa ce se desparte de Balsan, pe care, de altfel,nu l-a iubit niciodata, se indragosteste de Arthur Capel, zis "Boy",un englez cu un trecut misterios. Unii spun ca ar fi fost fiul naturalal bancherului Pereire si ca a facut avere din transporturi de carbuni.Noua ani de zile dureaza legatura cu "Boy", care, desi o iubeste, seinsoara cu o englezoaica vaduva, al carei singur merit este titlul debaron al tatalui. In anul 1919, de Craciun, barbatul vietii ei sfarsesteintr-un tragic accident de circulatie. "Am pierdut tot prin pierderealui Capel", avea sa spuna Chanel, 50 de ani mai tarziu. "Boy" ii luasein serios veleitatile de creatoare si ii finantase deschiderea primuluibutic de modista - "Chanel Modes" - pe strada Cambon - la nr. 21, dinParis. Ajutata de el, in anul 1914 isi realizeaza primele modele. Imbracafrumoasele refugiate din Deauville. Elibereaza corpul si creeaza "nouasilueta", care ii va aduce reputatie. Toate femeile isi dau silinta safie slabe precum Chanel, care isi taie pletele, pentru ca o "deranjeaza",si devine prima femeie din lume cu parul scurt.Curtata de Paris si Hollywood

Ileana Pescariu isi doreste un copil

Ileana Pescariu este mai mult decat sotia tenismanului Dinu Pescariu. Ealucreaza de aproape 10 ani in publicitate (acum are 28 de ani) si insistasa fie pe picioarele ei in castigarea existentei, iar de ceva timp estesi prezentatoare a emisiunii "Zona Publicitara", de la TVR 1.- Ce crezi ca te face mai cunoscuta? Faptul ca prezinti o emisiune sauca esti sotia lui Dinu? - In primul rand nu cred ca sunt o persoana cunoscuta. Nu ma oprestelumea pe strada sa ma salute si nu reactioneaza ca si cum m-ar cunoastede undeva. Lumea a auzit de mine datorita faptului ca m-am casatorit de2 ani cu Dinu, iar povestea noastra de dragoste a fost mediatizata.- Ne poti spune si noua pe scurt ce a fost atat de special la relatiavoastra?- Poate faptul ca de cunoscut ne cunosteam de cand aveam 14 ani, apoine-am mai intalnit (intamplator) de-a lungul anilor, iar reintalnireanoastra s-a facut intr-un moment cand eram amandoi "eliberati" derelatiile anterioare si disponibili de a ne face timp unul pentrualtul. Nici nu ne-a trebuit prea mult sa admitem faptul ca suntemjumatatea celuilalt, doar cinci luni de zile, dupa care ne-am casatorit.- Si cum merge acum relatia? Aveti probleme pentru ca nu ati locuitimpreuna inainte sau ati descoperit ca nu va cunosteati suficient?- Nicidecum. Ne completam reciproc. Ne vedem atat de rar ca nu avem timpsa ne certam. Fiecare isi stie treburile lui in familie si ne sprijinimatunci cand unul din noi are nevoie de asa ceva. De exemplu eu il ajut peDinu la baza Tenis Club Bucuresti (fosta "Cutezatorii"), pe care a luat-oin parteneriat cu Ministerul Educatiei si pe care a modernizat-o. Ma ducuneori in week-end sa il ajut la primirea celor care frecventeaza baza,il mai ajut sa-si faca publicitate etc. Dar eu nu cred in business-ulde familie, desi Dinu este de-acord cu el. Consider ca este prea multsa-ti imparti viata cu cineva si sa faci si afaceri impreuna.- Tot acolo te mentii si tu in forma?- Nu, nu am timp sa merg la sala, in plus nu stiu si nici nu-mi placesa joc tenis. Mi-am propus anul asta sa frecventez sala de fitness,dar probabil pe la 12 noaptea, cand scap eu de la firma (nn: Ileanaeste business Development Manager la agentia de publicitate FocusAdvertising). In rest fac doar masaj de doua ori pe saptamana. Cu asta ma"intretin" eu. Si fac foamea. Fumez mult. Ma relaxez atipic: dansand. Doarca lui Dinu nu prea ii place sa danseze.- Nu ai vreo dieta pe care o urmezi?- Nu prea. Cel mai des nu mananc si asa reusesc sa slabesc, sa dau joskilogramele acumulate. Acum a inceput si Dinu sa tina aceasta cura,pentru ca s-a ingrasat de cand s-a lasat de sportul de performanta. Eudaca ma ingras 3 kg. sunt deprimata.- Te deranjeaza daca este mai plinut?- Nu, dar lui nu-i place. Oricum, cred ca se amuza cand tot tineam euregimuri si acum i-a venit si lui randul. Desi imi spune: "lasa dragaca nu se vede ca te-ai ingrasat".- Ce viitor vrei sa ai in cariera? Intentionezi sa prezinti altaemisiune?- Nu, nu ma tenteaza deloc televiziunea, si nu cred ca sunt potrivitapentru aceasta. Meseria mea este in marketing-publicitate, si-mi placefoarte mult ceea ce fac. Am inceput sa lucrez inca din primul an defacultate (n.r.: a absolvit Comunicare si Relatii Publice, facultateade Filologie), cand m-am dus la un interviu pentru o promotie la unanumit produs si am folosit toate notiunile invatate pana atunci inmarketing. Rezultatul a fost ca m-au intrebat apoi, deoparte, ce vreaueu de fapt. Le-am spus ce mi-ar placea si am inceput colaborarea cu eipart-time. Acolo am invatat o multime de lucruri, am avut apoi normaintreaga dar faptul ca lucram m-a ajutat la examene, ca nu scriam dinteorie ci din realitate. Am fost chiar si bursiera. Deocamdata credca functionez foarte bine in subordinea cuiva, chiar daca si eu am inconducere niste oameni. Nu ma tenteaza (cel putin in prezent) sa-mideschid propria agentie. Imi propun doar sa fac bine si profesionisttreaba care mi se incredinteaza.- Te-a avantajat faptul ca arati atat de bine? Te-a tentat modelingul?- Nu, niciodata nu m-a tentat sa prezint moda. Am facut-o de catevaori la solicitarile prietenesti dar cred ca fiecare trebuie sa faca cestie el mai bine, nu sa aiba impresia ca poate face mai multe lucruripentru care nu are specializare. Mi-au placut totusi sedintele foto, amfacut cateva poze si studii fotografice cu Luana Mitran si Dinu Lazar,dar ma limitez la atat.- Va lipseste ceva, voua ca pereche? - Financiar nu. Dar ne dorim foarte mult un copil si "lucram" la acestproiect. Mi-as mai dori timp si rabdare, ca in rest am de toate.- Dar ce faceti in putinul timp liber pe care il aveti? - Incercam sa evadam cate putin la munte, la mare, mergem pe la parinti,care ne ajuta foarte mult si ne facem surprize.- Apropo de asta! Care a fost cea mai frumoasa surpriza pe care ti-afacut-o Dinu?- Cel mai mult m-a impresionat (sentimental), de un Craciun, cand eraminvitati la masa la parinti si mi-a oferit un cadou. Apoi, cand ne-amintors acasa (eu credeam ca asta e tot) ma astepta un catel pe care mi-ldorisem de foarte mult timp. Noi suntem mari iubitori de animale, avemacasa si o pisica si o "chiuilla" (o razatoare haioasa, cu multa blana).- Cum te descurci cu internetul?- Mi se pare senzational modul de a comunica virtual, dar eu folosescinternetul strict in scopuri profesionale: trimit si primesc e-mail-uri,caut ceva ce imi trebuie in profesie, dar nu ma pasioneaza. Ma sperieera calculatoarelor. Oamenii traiesc prea mult pe internet. Dinu isiculege foarte mult informatiile de pe internet. Eu nu sunt la fel ca eldin acest punct de vedere.- Din cate inteleg ai o existenta foarte agitata. Stai mult la serviciu,week-end-urile esti plecata...- Da, pentru ca nu pot sa dorm cand ma gandesc ca nu am cand sa-mitraiesc viata.

Pavlova, una dintre cele mai mari dansatoare

Anna Pavlovna Pavlova s-a nascut prematur, la 3 ianuarie 1881. A fostsingurul copil din a doua casatorie a mamei. La nastere, era atat de micasi de slaba, incat parintii s-au grabit s-o boteze dupa trei zile. Inplus, ca o masura de protectie, i s-a pus numele sfintei sarbatorite inacea zi.In copilarie, se imbolnaveste foarte des. La varsta de opt ani, mamasa o duce sa vada "Frumoasa din padurea adormita", in interpretareaBaletului Imperial Rus. Evenimentul ii trezeste pofta de viata. In inimaii incolteste o ambitie de neinvins. Ii murise tatal pe cand avea numaidoi ani si lasase numai saracie in urma sa. Sufera mult de foame, siintelege, pe masura ce creste, sacrificiile mamei.Dupa vizionarea spectacolului, se arata convinsa ca intr-o zi va dansape aceeasi scena. Spre hazul familiei, nu se viseaza decat "Frumoasa dinpadurea adormita". Directorul Scolii Imperiale se impotriveste dorintelorsale, sub pretextul ca este prea "mica" pentru balet. iIn 1891, dupa ceimplineste zece ani, trece cu brio testele de inteligenta si de gratieimpuse de Academie. Abia acum incep greutatile: disciplina, exercitii,dans. Profesorii ii prevad un viitor stralucit.Apare pentru prima oara pe scena in 1899, la Teatrul Marinski, in "Pasdes Aimees" din "La fille du Pharaon". Sufera un accident neplacut ladebut. Slaba, de inaltime putin peste medie, ochi frumosi, dar tristi,la prima vedere nu pare sa aiba nimic iesit din comun. Dar, in clipeleurmatoare, zambetul fermecator, picioarele lungi, armonioase, corpul caun portelan diafan creeaza iluzia in orice clipa ca-si ia zborul.In primul an de evolutie la Baletul Imperial, imprima tuturor rolurilorpropria interpretare. In 1903 este promovata prim-solista si, doi animai tarziu, balerina. In "Moartea lebedei", interpreteaza un solo creatspecial pentru ea de catre Mihail Fokin, gratie caruia devine recunoscutadrept cea mai faimoasa dansatoare din epoca. Este distribuita in rolulOdette - Odilia din "Lacul lebedelor", dupa care obtine titlul de primabalerina. O asteapta turnee la Stockholm, Copenhaga, Praga si Berlin. In1909, apare - la Paris - in Baletele Ruse ale lui S.P. Deaghilev (in"Silfidele").In acelasi an, porneste in turneu prin cateva capitale europene. Esteremarcata de directorul Operei Metropolitane din New York, care iipropune un contract de o luna de zile. Apare pentru prima oara pe o scenaamericana in anul 1910. Fiecare fluturare a bratelor sale si fiecaresalt pe aripile dansului se prefac in dolari. Castiga mult, fara sa sededea la nebunii pe sau dincolo de scena. "Un artist nu trebuie sa secasatoreasca niciodata, insa eu am sa ma marit cu el, pentru a-i multumipe prietenii mei englezi", marturiseste Anna, cu gandul la Victor Dandre.Triumful alaturi de Mihail Mordkin - ca partener de scena - face sacurga multa cerneala in presa americana. Este momentul in care sehotaraste sa-si faca propria-i companie, la inceput formata numai dinzece membri. In acelasi timp, isi face debutul la Royal House din Londra,in 1911, impreuna cu trupa lui Deaghilev. 14 ani mai tarziu, companiasa evolueaza in 77 de orase americane. Sustine 238 de spectacole, in26 de saptamani. Urmeaza mari succese in Spania, Canada, Venezuela,Mexic, Ecuador, Japonia, China, India si Egipt. Cistiga 600 de liresterline pe seara si foloseste 2.000 de perechi de incaltari pe an,potrivit revistelor vremii. Dupa ce ii analizeaza programele turneelor,autorul biografiei o desemneaza cea mai muncitoare dansatoare din toatetimpurile: "Practic, intreaga ei viata este munca".Chiar daca Rusia ramane pentru totodeauna "casa viselor" Annei,adevarata sa locuinta este Ivy House din Londra, fosta resedinta apictorului peisagist James Turner. Pe lacul artificial din preajmaplutesc vestitele ei lebede. Angajeaza un bucatar rus ce nu contenestes-o intrebe: "Doamna mai doreste ceva?". Dandre o adora ca sotie si ovenereaza ca artista. In acelasi timp, managerul sau o lasa intotdeaunasa ia ultima hotarare. Este acuzata ca angajeaza numai englezoaice incompanie, fiindca sunt dansatoare mediocre si nu o pot eclipsa. Altiisustin ca le-ar fi preferat pentru ca erau mai usor de modelat. Pe dealta parte, colegii de la Baletul Imperial Rus, impreuna cu care pusesebazele trupei, nu aveau voie sa paraseasca tara natala decat pe perioadefoarte scurte. Pentru ca nu are copii, Anna devine o adevarata mama pentru"fetele ei", englezoaice, recrutate din clasa mijlocie. Este pasionatade inot si de jocurile de noroc, in special de poker. O intereseazadansurile traditionale indiene si japoneze si nu suporta jazz-ul.Marea balerina inceteaza din viata la Haga (Olanda), la 23 ianuarie1931, in timp ce se pregatea sa inceapa un nou turneu, cu toate canu se insanatosise dupa o boala grea. In ultima parte a vietii a fostmereu epuizata, epuizare accentuata de o infirmitate la genunchi, careo chinuia de cativa ani. Era la un pas de lesin, de oboseala, inaintede caderea cortinei. Dar nu concepea sa renunte. Nume ca Pavlova sauNijinski au ramas pentru totdeauna in memoria intregii lumi, chiar sia celor ce nu sunt pasionati de balet.

Diana Munteanu, blonda din intamplare

Diana Munteanu este VJ la patru emisiuni ale postului MTV: European top20, Hitlist UK , Top 40 si MTV Party Zone. Este volubila, naturala sifoarte bronzata. Ea considera ca munca de VJ este cea mai mare realizarea vietii ei.Cum este sa faci cariera in televiziune?Este mai greu decat pare. Implica munca unei echipe, desi de obicei celcriticat este V.J-ul. Eu am fost ajutata si de faptul ca am terminatactoria. Am scapat de tracul camerei si am invat sa fiu naturala insituatii de stres.Cum ai ajuns la MCM?Am fost adusa la niste probe de un prieten. Apoi la MTV nu stiu dupa cecriterii am fost selectati pentru ca nu am ramas toti.Care este cel mai fericit moment din cariera ta de V.J.?Cea mai mare realizare este prezenta mea la MTV Muzic Awards de anultrecut. Am fost frapata de profesionalismul de acolo. Totul era planuitpana la detaliu.Cum ti s-au parut vedetele?Impresia generala pe care mi-au lasat-o a fost foarte buna. Suntprietenoase si comunicative. Cea mai simpatica mi s-a parut KylieMinogue.Care este cel mai trasnit compliment pe care l-ai primit?Primesc zilnic complimente de genul: "Esti drogul meu", "Esti viata mea",dar cel mai mult m-a impresionat un gest de-a lui Enrique Iglesias. L-amrugat sa imi dea un autograf si el m-a desenat intr-un mod groaznic. Credca in imaginatia lui aveam cu 30 de kilograme mai mult.Te-ai lovit vreodata de comentarii asupra culorii parului tau?Faptul ca sunt blonda e o intamplare. Ma pregateam sa merg la o nuntasi nu aveau la coafor alta vopsea. Dar imi place mult culoarea paruluimeu. De aceea nu dau atentie la comentarii si nici nu ma deranjeazabancurile cu blonde.Modul tau personal de vestimentatie difera mult de "costumatia" de V.J.?Nu difera foarte mult. Mie imi place mult sa ma imbrac sport in viatade zi cu zi. A fost o coincidenta fericita ca acesta este si stilulMTV-ului. La ocazii speciale imi place insa sa port ceva elegant.Cum te-a schimbat faptul ca esti o persoana publica?Eu zic ca m-a schimbat in bine. Am invatat foarte multe lucruri si amevoluat ca persoana. Dar acum trebuie sa fiu mai atenta cu aparitiilemele in public si in general, cu tot ce fac.Care este deviza ta in viata?"Traieste clipa", categoric.

Mata Hari, inventatoarea strip-tease-ului

Pe numele adevarat Margaretha Geertruida Zelle, Mata Hari s-a nascut la7 august 1876, la Leenwarden, Friesland (Olanda). Este una dintre celepatru odrasle ale cuplului Adam Zelle - palarierul orasului - si AntjeVan der Meulen. Mitomana inveterata, viitoarea dansatoare va furnizaziaristilor si impresarilor vremii numeroase versiuni privitoare lalocul si data nasterii ei si identitatea parintilor.Dupa falimentul tatalui, imbogatit prea rapid din afaceri cu petrol,sotii Zelle se despart. Ramasa orfana de mama, fata este preluata denasul sau, care se hotaraste s-o pregateasca pentru o meserie cinstita. Otrimite la Scoala Normala de Educatoare din Leyda, insa il seduce pedirector si trebuie sa fie restrasa. La varsta de 17 ani, este datain grija unui unchi din Haga, unde citeste urmatorul anunt, la rubrica"Matrimoniale": "Ofiter in permisie, cu serviciul in Indiile Olandeze,doreste cunostinta tanara in vederea casatoriei". Nu este o propunereserioasa. Este doar o gluma, pusa la cale de prietenul unui ofiter, penume MacLeod, care se apropie de varsta de 40 de ani. Totusi, dornica sase marite, se arunca in bratele acestui scotian de vita veche, chel, dur,zgarcit, dar brav, si nu se lasa pana nu-l convinge s-o ia de nevasta.La acea vreme, virtuoasa, Margaretha se simte neglijata. Ramaneinsarcinata si naste un baiat, la 30 ianuarie 1897, caruia ii pune numeleNorman John. Cei trei MacLeod pornesc spre Indiile Olandeze, unde maivine pe lume Jeanne Louise. Neintelegerile din cuplu se agraveaza, dupace copiii sunt otraviti. Fetita este salvata ca prin minune, insa decesulfratelui nu poate fi evitat. Autorul crimei nu va fi niciodata depistat.Ofiterul ii reproseaza nevestei toate cele intamplate, desi ea nuare nici o vina. Pusa la zid pe nedrept si cu nervii la pamant, dupanenorocirea prin care a trecut, se imbolnaveste de febra tifoida. Ofiteruldemisioneaza si se retrag impreuna intr-un satuc. Certurile conjugalenu contenesc nici dupa ce se insanatoseste. Sotii MacLeod se intorc inOlanda si se despart.In 1903, Margaretha porneste spre Paris. Merge din atelier in atelierpentru a convinge pictorii sa le pozeze pe bani. Desi este apetisanta- nu o frumusete exceptionala - o gasesc necorespunzatoare. Are parulnegru, ochii negri si indrazneti, tenul masliniu, corp zvelt, dar umerisi solduri largi, brate si picioare plinute. Ii place sa fie diferita,sa fie in centrul atentiei, sa treaca drept extravaganta si sa facascandal. O salveaza talentul de a pune in valoare o anatomie mediocra prindans. Toata viata invata sa-si ascunda defectele. Pe scena va aparea mereucu doua cochilii de metal, pe post de sutien, din cauza sanilor flasci.Reuseste pana la urma sa pozeze pentru cativa pictori din Paris, darobtine sume modeste. Revine in Olanda, insa nici aici nu-si gasestede lucru. In 1904, se intoarce in capitala Frantei. Se angajeaza la unproprietar de scoala de echitatie, care intuieste ca are chemare pentrudans. O impinge sa-si faca debutul in salonul doamnei Kireevski. Isidezveleste trupul si socheaza asistenta, in timp ce danseaza si flutura"voalurile acoperinde si cazande". Istoricii sunt convinsi ca poate firecunoscuta inventatoarea stripteas-ului.Guimet o lanseaza ca dansatoare, la 13 martie 1905, cu ocazia unuispectacol pe care il sustine la Muzeul de Arta Orientala. Reprezentatiaeste precedata de o conferinta despre dansurile vedice. Margarethasustine ca a invatat secrete brahmanice de la cele mai faimoase"preotese" ale Indiei. Pretinde ca interpreteaza dansuri hinduse sijavaneze, dar in realitate nu cunoaste riturile vedice. Spectacolul esteo impostura. Din fericire, nu se afla orientalisti in sala. Parisul iicade la picioare. Desi n-o va idolatriza niciodata ca pe Sarah Bernhardtsau Isadora Duncan, publicul este fascinat de costumatiile novatoare -cu un simplu voal in jurul taliei. Dansatoarea isi dozeaza bijuteriilesi voalurile in functie de spectatori.Pentru a capata statutul de "expert orientalist", ii trebuia si un numeasiatic. Isi spune Mata Hari, insa nu stie ca este un apelativ malaiezian,nu hindus. "Mata" inseamna ochi, iar "Hari", zi, in traducere libera,"Ochiul zilei".O cariera internationala

Hugh Grant: inca un sex simbol pentru femei

"Nu sunt un tip profund", declara el fara ocolisuri. "Mereu am fost vazutasa". Asa l-am vazut si noi in mai toate filmele in care a jucat. Poateca e de vina intensitatea ochilor atat de albastrii si... britanici?Cariera lui a luat amploare odata cu rolul jucat in 1990 in "Patru nuntisi o inmormantare", dar a facut apoi o multime de alte filme, putinedintre ele nefiind comedii romantice (printre ele se numara "Mickey, ochialbastrii" , "Englezul care a urcat un deal, dar a coborat un munte","O ingrozitor de mare aventura")."Poate sunt vazut astfel si din vina mea, pentru ca am repetat acelasirol in mai multe filme."Asta nu-i stirbeste insa din popularitate. Fanele lui isi doresc sa-lrevada oricand jucandu-si rolul care l-a consacrat. Si nu numai o data afost comparat cu marele talent romantic al Hollywood-ului, Cary Grant. Sipe langa carisma de care da dovada, Hugh este remarcat pe orice platoude filmare pentru seriozitatea cu care joaca si punctualitatea de careda dovada."Sarmul radiaza mereu in jurul lui", spune actrita Sandra Bullock candil descrie pe Hugh. "Si este atat de inteligent si de constiincios. Suntuimita mereu cand joc alaturi de el. Si ca sa ne incante, ne lasa sacredem ca face eforturi mari pentru a fi asa."Ii place sa joace in comedii pentru ca ele nu provoaca niciodata durere,iar lacrimile, daca apar cumva, sunt de pe urma rasului. Si nu credeca este un actor caruia sa i se potriveasca roluri serioase. Se simtein largul sau atunci cand momentele de seriozitate sunt finalizate cumomente comice."Sunt actor de aproape 20 de ani, iar cand sunt putin obosit si necajitspun ca am sa o termin cu actoria in urmatorii doi ani. Bine ca stareaasta nu dureaza niciodata mai mult de 2 zile!"Ii place foarte mult sa citeasca, iar daca ar renunta i-ar ramane multmai mult timp pentru cartile pe care le iubeste. Adora personajele dincarti, sau pe autorii cartilor. Printre preferatii sai se numara LordByron, Nabokov, Evelyn Waugh."Mi-am dorit mai mult sa scriu, decat sa joc. Si acum imi doresc acelasilucru. Am mai scris cate ceva, dar inca nu am reusit sa scriu un scenariula care ma gandesc de multi ani. Insa de doi ani n-am mai scris nimic,si poate de aceea..."Il mai tine ocupat afacerea sa. Are o casa de productie, "Simian Films",pe care a deschis-o alaturi de fosta iubita, Elizabeth Hurley. Nu vreasa spuna nimic despre ea, desi au fost impreuna timp de 13 ani. Liz areacum un baietel (Demian) cu alt barbat (Steve Bing).Si lui ii plac copiii, dar nu este genul de tata care "sa intre incamera si sa-si invarta puiul deasupra capului", declara sex simbolulHugh Grant.

Topul celor mai vandute carti din Romania

Ne-am propus sa facem un sondaj in randul editurilor pentru a vedea caresunt preferintele voastre editoriale, dar si pentru a da sugestii unoracare nu s-au decis inca ce sa cumpere. Editurile s-au straduit sa oferecititorilor sai carti cat mai variate, de autori romani si straini,la preturi mai mult sau mai putin accesibile.Editura RAOEditura ALLEditura Curtea VecheEditura HumanitasEditura Nemira

Helena Rubinstein, "imparateasa frumusetii"

Helena Rubinstein s-a nascut la 25 decembrie 1870, la Cracovia, inPolonia. Este fiica cea mare a unei familii instarite de evrei, caremai are inca sapte fete. Studiaza medicina la Zurich, in Elvetia. Dupao dezamagire in dragoste, paraseste malurile Vistulei cu destinatiaAustralia.Fuge de acasa, fiindca parintii vor sa o marite cu un barbat pe carenu-l place. In 1898, se instaleaza la un unchi din Melbourne. In bagajelesale se afla 12 cutii cu crema "Valeze" ("Darul lui Dumnezeu"), pe bazade ierburi si esenta de migdale, fabricata de doi chimisti din Cracovia,prieteni ai familiei Rubinstein. Crema fratilor Lyzuscky ii face un ten devis, cea mai buna reclama pentru a incepe s-o comercializeze. Deschideun butic - salon de frumusete care cunoaste inca de la inceput unmare succes. Trimise in mod constant de mama sa, din Polonia, cremelese dovedesc insuficiente fata de cerere. Fratii Lyzuscky ii comunicaformula si Helena invata procedeele de fabricare.Deschide Casa de frumusete Valeze, al carei renume este asigurat dearticolele ziaristului american, Edward William Titus, viitorul ei sot.In anul 1905, creeaza primul institut de frumusete, piatra detemelie a imperiului international pe care il construieste cu ajutorulsurorilor. Doi ani mai tarziu, tanara femeie de afaceri revine in Europapentru a-si desavarsi studiile in cosmetologie, dermatologie si dieteticasi pentru a se initia in chirurgia estetica. In anul 1908, isi deschideun salon la Londra, fara sa beneficieze de publicitate. Clientele aparmai intai din curiozitate. Pentru a invinge reticentele vremii - erafoarte raspandita ideea ca numai femeile usoare se machiaza - salonuleste amenajat intr-un hotel luxos dintr-un cartier sic. Ambianta,linistita si confortabila, este gandita pentru a seduce femeileinstarite. Deci, primele ingrijiri estetice sunt rezervate paturilorsociale favorizate. Foarte repede, Helena cucereste Anglia si chiarFranta.Ii mai ramane sa se impuna pe piata americana. In 1915, parasesteFranta, care se afla in razboi, impreuna cu sotul si cei doi copii ailor, si se indreapta spre New York. Un an mai tarziu, deschide incaun salon. Construirea primei uzine de cosmetice, in SUA anului 1918,marcheaza o noua etapa in dezvoltarea imperiului de frumusete. Cu ajutorulpresei, obtine atuuri importante impotriva concurentei. Rivala sa ceamai de temut este Elizabeth Arden. Cele doua femei seamana extrem demult: au aproape aceeasi varsta, au acelasi tip de proiect comercial,vizeaza aceeasi clientela. Helena si-a castigat notorietatea gratie cremeiValeze, in timp ce Elizabeth s-a lansat datorita cremei Amoretta. Celedoua concurente nu se intalnesc niciodata, evita sa vorbeasca unadespre cealalta si se bucura de acelasi succes. Rubinstein organizeazaconferinte, formeaza tehniciene - exclusiv brunete, spre deosebire deArden, care foloseste numai blonde - si ofera cursuri de frumusete contrasumei de doi dolari.Incepand din 1917, "imparateasa frumusetii" - cum o numeste Jean Cocteau- accepta ca produsele ei sa fie difuzate prin marile magazine, cuconditia ca vanzatoarele sa le invete caracteristicile specifice. Astfel,vanzarile cresc foarte mult, iar numele Helena Rubinstein devine cunoscutsi de femeile cu mijloace financiare mai modeste. Anii '30 constituiea doua perioada importanta pentru dezvoltarea imperiului sau in Europasi SUA. Isi intemeiaza marca pe ideea stiinta si frumusete, infaptuindo revolutie in machiaj, timp in care isi arata coltii cel de-al doilearazboi mondial. In 1939, face senzatie - la New York - cu baletulAqua Cage Show, prezentat in scopul de a lansa un produs inedit: rimelrezistent la apa (mascara waterproof). Produsul va fi imbunatatit in 1960,sub numele Long Lash Mascara, si va deveni un best-seller al marcii.Printre alte inovatii ale Helenei Rubinstein se numara: hidratantul SkinDew (1956), prima crema biologica antirid, Skin Life (1957), lansataintr-o noua formula in 1990, sub numele Skin Life TPA, cand devine celmai bun produs de pe piata de acest gen. A fost o mare colectionara,pasionata de calatorii. In Franta a frecventat mediul scriitorilor sial pictorilor, de care a fost foarte apropiata. Printre prietenii eis-au numarat: Faulkner, Hemingway, D.H. Lawrence, Matisse, Chagall,Picasso. Si-a coordonat actele filan-tropice prin intermediul proprieifundatii, infiintata in 1953. A facut donatii muzeelor, colegiilor,copiilor, femeilor si a jucat rolul de mecena. Este autoarea unor cartidespre frumusete si sanatate: "The Art of Feminine Beauty" (1930),"This Way to Beauty" (1936) si "Food for Beauty" (1938).Imperiul Helenei Rubinstein s-a intins pe cinci continente, iar avereasa a fost estimata la 100.000.000 de dolari. Pioniera in industriacosmeticelor, are meritul de a fi folosit pentru prima oara tehnicistiintifice in serviciul frumusetii. Crezul ei: "Nu exista femei urate,exista femei lenese".Cu o tenacitate rar intalnita, "imparateasa frumusetii" munceste panain ultima clipa a vietii, al carui fir se frange la 1 aprilie 1965. Sidincolo de moarte, si-a asigurat un loc aparte in universul creatoarelorde marci de cosmetice. In 1973, mostenitorii sai vand intreprindereafirmei Colgate Palmolive, care o revinde, zece ani mai tarziu, societatii"L'Oreal".

Formule (aproape) magice

Andrei Gheorghe este un star de televiziune controversat. Ii intimideazaatat pe oamenii care il privesc la televizor cat si colegii debreasla. Sub aparenta aroganta, se ascunde un admirator al Madonnei siun tatic traditional, care isi va petrece Craciunul in familie.Andrei Gheorghe este una din personalitatile show-biz-ului autohtoncare s-a remarcat prin adoptarea unei atitudini deosebite. Are o imaginearoganta si da impresia unui ego puternic. Dar cum am inceput sa vorbim,atmosfera s-a destins datorita naturaletii si modului sau colocvial deadresare.Are o experienta vasta in radio si televiziune si se consideraun "entertainer". Ne-a devenit familiar tuturor prin emisiunea "Lantulslabiciunilor", realizata dupa un tipar international. Si-a dovedittalentul actoricesc in incercarea de a crea o impresie de "dur". Intrebatce simtea cand interpreta acel rol, raspunsul a venit prompt: "Placere,cum sa nu-mi placa. It's good to be bad!".In prezent este ceea ce s-ar putea numi consultant de televiziune. "Imiplace sa comunic, sa gandesc strategii, sa incerc sa le vand cuiva".El a adus in tara si conceptul emisiunii "Alege Asia". "Amfost in Anglia si am vazut Pop Idol, care este un format dezvoltat deBBC. Mi-a placut si am propus ideea celor de la Media Pro. Am ales Asiapentru ca formatul si motivul existau deja si decizia a venit de lasine". Crede ca sunt multe talente in Romania si ca aceste emisiuni leofera sansa de afirmare. "E o scoala pentru ei. Pentru ca multi auimpresia ca show-biz-ul e o chestie unde vii cu un microfon, canti nitelsi ai ajuns vedeta, dar e mai complicat decat atat."Anul acesta Andrei a debutat in karting. De dragul acestei pasiuni s-aaccidentat de cateva ori pana s-a specializat. "Daca unii au alespescuitul, eu am ales kartingul. Mi se pare un sport excitant si datatorde adrenalina."In ultimul timp Andrei este preocupat si de internet, deoarece si-acreat propriul site www.andreigheorghe.ro. Acesta contine un jurnalzilnic, un "roman pe bucati" si multe alte articole care ii dezvaluiepersonalitatea.Intrebat ce gen de femei admira, mi-a explicat ca este o diferentafoarte mare intre femeile pe care le respecta in mod deosebit si femeilede care este atras. "O admir pe Madonna dar imi plac: Gina Pistol,Laetitia Casta si multe, multe altele".Craciunul i-a lasat multe amintiri placute si isi aminteste cunostalgie: "Ai mei se chinuiau sa ma faca sa cred in Mos Craciun, asa caau imbracat un vecin ca atare si l-au adus acasa. Primele cuvinte au fost<te stiu, tu esti Penev, ca ai dintii aia de vibla pe care ii stiu. Dajos caciula din cap!>".Craciunul acesta il va petrece "in cel mai modest si burghez mod,acasa cu familia". Nu sunt un tip monden, si nici nu mi se pare Craciunulo obligatie mondena". De Revelion va participa la petreceri, ca "asa seface!".

Arta de a darui si a primi cadouri

A oferi un cadou nu este un gest obligatoriu, ci decizia celui care oface. Cadoul nu poate fi nici cerut, nici comandat, nici sugerat, desitotusi exista cateva exceptii.A sti sa oferi mici daruri cu discretie si tact este un semn de nobletesufleteasca. Modul in care dam si primim cadouri se invata. Nu intamplatorin Japonia - tara politetii- se fac cursuri speciale pe aceasta tema. Estefoarte important cui si cand facem cadouri. Nu este greu de observatca o persoana care intra intr-o casa cu o floare in mana este privitacu mai multa simpatie decat musafirul ce se scuza de fiecare data cala florarie era inchis! Micile cadouri intretin prieteniile si producoricui mare placere - cu conditia sa fie date din suflet si dezinteresat.A oferi un cadou profesorului la care copilul tau este amenintat decorigenta, sau medicului pentru un certificat de concediu neindreptatit,nu este un semn de politete, dimpotriva. De asemenea, nu vom da cadouriunei cunostinte venite din strainatate, cu situatie materiala mai bunadecat a noastra, deoarece o vom obliga sa-si bata capul ce anume sane trimita sau ce sa ne aduca cu proxima ocazie. Cu atat mai neplacutva fi pentru cel care a primit un dar oarecare sa citeasca listade... comisioane pe care i-am pregatit-o!Intre prieteni, in familie, intre indragostiti se pot face cadourioricand. Nu trebuie sa asteptam o zi festiva pentru a-i darui prieteneinoastre o pereche de manusi de bucatarie de care are mare nevoie saubunicii o pereche de papuci comozi pe care i-am gasit din intamplarela un mic magazin. Am auzit intr-o casa o formula amuzanta: acesta e uncadou <de ne-ziua ta>!In schimb, vom fi mai putin generosi cu odraslele noastre, pe care nu levom obisnui sa astepte in fiecare zi un cadou. Pretentiile lor nu se vortermina niciodata si vom creste niste egoisti si niste rasfatati. Maimult riscam sa ne puna in situatii delicate, intreband cu obrazniciemusafirii: <Ce mi-ai adus?>Insa trebuie sa ne ferim de eventualii profitori, sau chiar sa devenimnoi insine unii. Daca am rugat pe cineva sa ne cumpere un obiect,oricat de mic i-ar fi pretul, ne interesam cat a costat si il achitamimediat. Dar daca persoana care ne-a facut serviciul isi exprima dorintade a ni-l face cadou, nu prelungim discutia la nesfarsit. Multumim,acceptam si... tinem minte! Sa nu abuzam totusi de prietenii nostri,rugandu-i in permanenta sa ne faca mici cumparaturi, mai cu seama dacanu le putem face, la randul nostru, mici servicii. Sa cumperi ceva, maiales lucruri care se gasesc greu, necesita timp. Astfel pierzi - sau iifaci cadou celuilalt - cateva ore. Nu poti sa faci asemenea <cadouri> lanesfarsit, ca timpul poate fi, pentru el, deosebit de pretios. Treptat,astfel de persoane profitoare isi vor pierde simpatia celor din jur.

Daruieste cadoul ideal!

De sarbatori, oferirea si primirea cadourilor constituie una din marilebucurii. Este o arta sa stii sa faci din fiecare dar o surpriza deosebita,indiferent daca daruiesti sau ti se daruieste!Un cadou reusit nu trebuie sa fie neaparat costisitor, chiar daca avemo situatie materiala de invidiat. Nu este o dovada de bun-gust. Sepoate oferi orice obiect util, de la un deschizator de conserve panala o tigaie de teflon, uneori chiar si lucruri de mancare. Dar si aicise impune un minimum de tact. Nu-i vom aduce unei prietene mai sarace,de ziua ei, un kilogram de carne!Insa niste cutii frumoase de branza frantuzeasca, sardele sau un pateu finde ficat pot fi foarte bine primite. Un cadou trebuie gandit, cumparat,ambalat, oferit. Trebuie sa fie frumos, util si sa provoace o adevaratabucurie celui care il primeste. Tocmai aceste eforturi dau valoare unuicadou, si nu pretul lui. Acesta va fi inlaturat cu grija. Exceptiefac discurile si cartile, de pe care pretul, daca e tiparit, nu sesterge. Cartea nu se atinge! Vom pune intre filele ei o hartie elegantasau o carte de vizita, pe care ne vom exprima gandurile bune.Dedicatii si autografe pot fi date numai de catre autori, traducatori,ilustratori, editori. Inainte de a pune o carte in biblioteca, fie caam primit-o sau ne-am cumparat-o singuri, ne semnam discret pentru a nuuita ca este a noastra. Cei foarte grijulii isi confectioneaza stampilespeciale.Dupa ce am aflat sau am ghicit dorintele celor carora vrem sa le daruim unobiect oarecare, il cumparam din vreme si il punem bine. Vom evita astfelaglomeratia din magazine in preajma sarbatorilor si ne vom cruta multinervi, deoarece, ca un facut, tocmai lucrul cel mai banal pe care voiaisa-l cumperi... nu se mai gaseste! Nu se cumpara din vreme dulciurile,alimentele alterabile si florile.Cel care primeste un dar il va deschide in fata musafirului si nu-iva strica bucuria protestand ca e prea scump, ca nu trebuia sau,mai rau... ca are oroare de bibelouri. Va multumi, se va bucura si vareveni cu comentarii in aceeasi seara. Daca un cadou nu ne place, ne vomascunde nemultumirea. In nici un caz nu vom spune: <Ce sa fac cu sampaniaasta? Mai am inca zece sticle!> Cand copilul nostru s-a straduit sa neaduca un ruj ce nu ni se potriveste sau un vas de flori care nu ne place,nu-i vom face atunci, pe loc, nici un fel de observatie. Vom deschide odiscutie pe aceasta tema cu alta ocazie si-l vom invata cum se cumparaun cadou.Cel care a facut un dar nu va insista prea mult, incercand sa afledaca ne place sau nu. Este firesc sa cumparam suveniruri atunci candcalatorim. Tot firesc este sa le oferim familiei si cunostintelor noastrela intoarcere. Atentie insa, de cele mai multe ori, aceste obiectesunt kitschuri! Ce facem cu gondola adusa pentru noi de la Venetia,cu turnul Eiffel adus de la Paris? Cu ursul de ipsos adus de la VatraDornei? Cu scoicile incrustate pe un papuc cumparat de la Eforie?! Nu nepoate obliga nimeni sa ne uratim casa si viata, uitandu-ne toata ziuala ele. Le vom pune toate la un loc intr-un dulap sau intr-o debara sila prima curatenie generala, ne vom lua inima-n dinti si le vom arunca.Nu vom face cadouri obiecte din casa care nu ne plac. Daca au o oarecarevaloare, le putem darui celor apropiati, in cazul in care acestia si ledoresc - insa fara comentarii de genul: <Ma mir ca-ti place, mie mi separe oribil!> sau <Ia-l tu, ca eu tot il arunc!>Nu daruim, daca nu ne pricepem, timbre unui filatelist, accesorii depescuit unui pescar, culori unui pictor. Ei cunosc in mod cert niste micimagazine specializate unde gasesc lucruri pe masura pretentiilor lor,pretentii pe care noi nu avem cum sa le ghicim.Daca dorim sa ne aratam recunostinta fata de cineva care ne-a facut unbine: medic, avocat, profesor, etc., vom alege cadoul cu mare grija. Estebine sa ne rezumam la albume de arta, cutii de bomboane, dulciuri facutein casa si bauturi fine. Daca ne gandim la un alt obiect, trebuie sa neasiguram ca nu e total nepotrivit. Nu vom oferi lucruri voluminoase careocupa mult loc si in nici un caz animale sau pasari, daca nu am intrebatin prealabil.Nu vom oferi carti pe care nu le-am citit sau despre care nu am primitasigurari de la o persoana competenta ca merita sa fie citite. Oamenilorcu care cu care nu suntem in relatii apropiate nu le vom oferi obiectede imbracaminte sau de toaleta. Ne limitam la o esarfa, la un fular saula un parfum de foarte buna calitate. Nu cumparam farduri, colonii,spray-uri la intamplare, numai pentru a cumpara ceva. Orice om arepreferintele sale si, daca nu i le cunoastem, renuntam sa i le ghicim.Nu-i ducem de ziua ei unei doamne doua sticle de plasic cu <Palinca deBihor>! In general, ar trebui sa daruim obiecte care ne plac si care nune induram sa le cumparam pentru noi. Cu putina perspicacitate, putemgasi bijuterii din argint (bratari, lantisoare, medalioane, brose) de bungust si relativ ieftine; pentru apropiati, vom lua acele cadouri care nesunt <sugerate> involuntar. Bunicii i s-au stricat ramele de ochelari,mama se plange ca i s-a terminat parfumul, fratele nostru ia mereu cuimprumut un stilou, iar prietena noastra isi doreste mult o vaza.Din pacate, se raspandeste obiceiul de a darui bani in chip de cadou. Darexista o mare diferenta intre banii pe care un parinte ii da la oaniversare copilului sau, pentru ca acesta sa-si cumpere o bicicleta,si banii pe care ii aduce in <dar> mamei lui tanarul inginer, proaspatcasatorit. Nu se face! Banii, daca tanarul considera ca trebuie dati,vor fi oferiti cu alta ocazie, iar la aniversare va aduce un cadou pe carel-a ales cu drag, dupa ce s-a gandit indelung la nevoile si preferintelemamei.Un cadou valoreaza cat doua daca este oferit la timp, adica exactin ziua in care are loc evenimentul. Este foarte important sa oferimcadouri frumos impachetate. E bine sa avem intotdeauna in casa panglicisi hartie viu colorate, pe care le vom cumpara oricand se iveste ocazia,fara sa ni se para o cumparatura inutila.

Dragoste de cumparaturi

Avem dreptul sa refuzam un cadou? Nu! Chiar daca nu ne place, un cadoueste un cadou si a-l refuza inseamna sa-l jignesti pe cel care l-aoferit. Aceasta regula are totusi o exceptie. Sunt cazuri in care uncadou poate fi interpretat drept mijloc de presiune sau de convingere,si daca il primesti inseamna sa accepti sa faci serviciul respectiv.In acest caz trebuie sa-l refuzi sau, daca ti-a fost trimis, sa-linapoiezi.Este desigur, dezagreabil pentru cel care il ofera, dar trebuie sainteleaga situatia si sa se supere numai pe el insusi si pe lipsa lui detact. Functionarii nu se cade sa primeasca cadouri valoroase, mai alescand au o functie importanta. Cinstea si constiinta profesionala nu lelasa alta alegere.Sa inapoiezi ulterior cadourile care ti-au fost facute nu este admisdecat in anumite cazuri. Cand cineva te calomniaza sau te jigneste, potisa i le restitui fara nici un cuvant, dar nu este obligatoriu. Dupa unvechi obicei, indragostitii care s-au despartit nu isi restituie unulaltuia cadourile.Aceasta regula nu este absoluta. Daca unul dintre ei a adus graveprejudicii onoarei celuilalt sau daca darurile sunt foarte pretioase,ele se inapoiaza. Buna cuviinta, pe care legea o sprijina in acest caz,cere sa se restituie obiectele de mare valoare. Toate aceste situatii nusunt insa fara exceptii. Un cadou primit este, de regula, numai aceluiacare l-a primit. Pentru a evita situatiile neplacute - cu care se ajungeuneori si la tribunal - este de preferat sa ne gandim bine ce daruim simai ales cui.Mi s-a plans o prietena ca logodnicul ei i-a cerut inapoi ceasul (nuprea valoros) pe care i-l daruise. I-am inteles perfect supararea sim-am gandit ce noroc a avut ca nu s-a casatorit cu personajul respectiv.

Loredana si vantul schimbarii

Loredana Groza este o femeie moderna care a inteles ca, pentru a ramanein top, trebuie sa accepti vantul schimbarii.I-a influentat pe tineri cu muzica si stilul ei vestimentar, si esteconsiderata un sex simbol al ultimelor doua decenii. Loredana Groza,artista, sotia, mama si femeia de afaceri considera ca "merita satraiesti intr-o lume mai buna, de aceea pun si eu umarul si contribuipe cat posibil la construirea ei!"A lansat de curand albumul "Zaraza - vanzatoarea de placeri", produsde realizat de propria casa de productii, Loredana Limited. "Mereuam fost implicata in tot ceea ce inseamna realizarea albumelor mele,de la materialele costumelor pana la retusurile finale, dar de dataasta a fost in mod direct!" Pe acest album, Loredana invie spiritulBucurestiului din perioada interbelica, intr-un mod inedit. "Am combinatfolclor cu tango si ritmuri de jazz, adaptand savoarea acelei epoci lazilele noastre." In melodiile de pe album se contureaza trei personaje:"Femeia androgina, cu joben si frac, femeia cu voaleta si femeia careisi asuma propria sexualitate."Aceasta combinatie este indrazneata. Cum majoriatea cantaretilor in vogase inspira din repertoriile internatinale, intoarcerea la radacini estemereu binevenita. "Mi-am dorit sa redescopar aceste cantece din care s-auauzit doar franturi, care au o incarcatura emotionala atat de puternica."De-a lungul vastei cariere muzicale, Loredana a imbratisat schimbarea. Ainspirat multe tinere prin atitudinea si imaginea de cameleon. "Mi-aplacut sa fiu mereu in avangarda, sa am look-ul adaptat cu mesajul pe careil transmit prin muzica". Desi se considera stapana propriei sale imagini,marturiseste ca a colaborat inca de la inceput cu stilisti si designerivestimentari. "Prima colaborare a fost cu Oana Enescu, care mi-a creatvestimentatia de la Mamaia si Steaua fara Nume". A avut o imagine rebela,caracterica varstei sale fragede. "Aveam codite intr-o parte si hainein culori fosforescente". Prima schimbare s-a produs la sfarsitul anilor'80, pe cand colabora cu Radu Visan. "Am adoptat un look mai provocator,deoarece era o schimbare necesara. Nu mai voiam sa fiu vazuta ca o fetitala 23 de ani!".In '93, Loredana a cochetat cu muzica alternativa, avand cateva colaboraricu Directia 5. Adrian Oianu este creatorul acelor vestimentatii. "Moda seintorsese la rebeliunea anilor '80, cu tot felul de combinatii socante,dar intr-o varianta mai stilizata". Lia Mantoc si Janine au completatstilul Loaredanei, in aceeasi perioada, cu rochii negre in combinatiecu alte culori indraznete.A avut si momente in care culorile au fost motivul principal incostumatia de scena. "M-au inspirat mult culorile rosu, albastru,alb..." In videoclipul "Ridica-ma la cer", realizat in colaborare cu BUGMafia, Loredana adopta o aparenta angelica. Ea o incadreaza in "perioadaalba". "Diva Inamorata" contrazice acest stil, venind cu o imagine sexysi stralucitoare.Penultimul sau album, Agurida, de factura folclorica, a adus cu elalte schimbari. "Am venit cu un look si o atitudine minimalista deoareceaparitia avea un aer usor retro. Se potriveste cu atmosfera usor decadentaprodusa de urbanizarea din acea perioada."Loredana este comparata cu Madonna din multe puncte de vedere;de la schimbarile frecvente de atitudine si aparenta pana la viatapersonala."Comparatia e flatanta. O artista de talia ei a inspiratgeneratii la rand, daramite un simplu om." Cu toate astea, "am mers pedrumul meu, fara sa aplic strategii de a imita."Se considera optimista si vede in fiecare sansa un tren ce nu trebuiepierdut. Craciunul il va petrece petrece in repetitii. "Sunt mai ocupataca niciodata; nu cred ca voi avea timp de cumparaturi, de gatit cuatat mai putin." De Revelion va avea spectacole, "ca in ultimii ani". Loredana considera ca trebuie sa cerem mai mult intai de la noi,apoi de la altii. Faptul ca va dedica sarbatorile vietii profesionalenu este deloc suparator pentru ea. "Sunt fericita cand lumea vrea sa maauda cantand. Stiu ca va veni o vreme cand nu voi mai fi atat de cautatasi va fi foarte plictisitor."

Darclee, una dintre cele mai de seama artiste lirice din toate timpurile

Hariclea Darclee s-a nascut in 10 iunie 1860, la Braila, unde mama saisi intovarasise sotul - mare proprietar de pamanturi din Teleorman -pentru a vinde recolta. A venit pe lume fara doctori, fara moasa. faracomplicatii si in scurta vreme parintii au putut sa se intoarca linistitila Turnu-Magurele.La botez, primeste numele Hariclea, derivat din numele patronimic altatalui, Ion Haricli, dezamagit ca sotia nu-i daruise un baiat, desi eraun om cult, stia destula carte pentru vremea lui si calatorise mult prinstrainatate.Mama, Maria Haricli - nascuta Aslan - se tragea din os domnesc. Eranepoata directa a domnitei Mavrocordat. Hariclea creste pe neobservate. Infamiliile bogate nu era "la moda" sa te ocupi prea mult de copii. Iladmira foarte mult pe Haricli si era incantata sa mearga impreuna laplimbare. Inca de mica, este atrasa de pian. Familia se mandreste pe zi cetrece cu talentul ei. Insa "blestemul" (familiei) loveste din nou. Copilase imbolnaveste de febra tifoida, boala fara leac la acea vreme. Mediciise lupta neputinciosi s-o smulga din ghearele mortii. Dupa trei saptamanide agonie, isi revine ca prin minune. Ramane insa fara bucle si tatalsau se vede nevoit s-o rada in cap cu briciul. Din fericire, parul i seregenereaza si dobandeste - in timp - o superba podoaba capilara.Hariclea este inscrisa la prestigiosul pension Lobkovitz, din Viena,unde se invata multa muzica. Marchesi, o mare profesoara de canto,ii distinge vocea - "de viitor" - si ii propune lectii gratuite,in schimbul promisiunii ca se va dedica scenei. Insa talentata eleva,subtire si suava, cu ochi mari caprui si nasul fin, provine dintr-o lumein care muzica si arta sunt acceptate numai ca spectacol. Cu precadere,cantul era o indeletnicire a micii burghezii nevoiase. Fata a mostenitchemarea pentru muzica si teatru de la mama. La varsta de 16 ani,ramane impresionata pentru totdeauna de un spectacol cu "Traviata",cu Adelina Patti in rolul principal.Intr-o primavara nefasta, inundatiile inghit, in numai o saptamana,averea lui Haricli. Hariclea se intoarce de la Viena la Bucuresti, pestrada Romana, unde se stabilisera parintii sai. Scapatarea familieiera relativa.Fata de maritat, cu oarecare zestre si educatie aleasa, domnisoara Hariclieste curtata de tineri si de barbati in toata firea, admirata de oameni cutample argintii. Insa ea nu-si doreste decat sa ia lectii de canto. Areun glas fermecat. Convins ca nu este decat un capriciu, tatal o duce ladoamna Le Kerre, care devine prima sa profesoara de canto.Frantuzoaica ii recunoaste repede talentul. Lectiile sunt monotone,dar eleva le suporta cu stoicism si isi da toata ravna. Citestenotele cu usurinta si se adapteaza lesne stilului belcanto. Dotata cumulta vointa si rabdare, isi impresioneaza profesoara, obisnuita cudomnisoarele capricioase din societatea bucuresteana. Asista cu placerela reprezentatiile muzicale ale Teatrului National, al carui nou directoreste George Stephanescu.Hariclea isi ineaca inima, ca intr-o mare, in ochii albastri si adanci ailocotenentului de cavalerie Iorgu Hartulari, un erou al razboiului din1877, care frecventa de mai multa vreme casa Haricli. Se indragostestecu patima de tanarul blond, zvelt, vioi, ce fusese casatorit o scurtaperioada cu o verisoara din familia Aslan. Ofiterul o cere in casatorie,spre nemultumirea generala a rudelor, mai ales a doamnei Haricli, carenu poate concepe ca fata ei sa se marite cu un barbat fara avere si faraperspective de viitor. La un bal, Hariclea si Iorgu danseaza ostentativsi, imbratisati, la adapostul noptii, isi promit sa nu se mai despartaniciodata.In cele din urma, familia se pregateste de nunta. Mama se inchide inbudoarul ei pentru a nu asista la cununia din februarie 1881. Ceremoniareligioasa are loc la Biserica Alba. Familia Hartulari avea podgoriiintinse la Cotnari, grevate de datorii vechi, la care se adaugau altelenoi. Iorgu era foarte cheltuitor. La numai cateva luni de la casatorieeste mutat la Tulcea. Vraja iubirii se risipeste curand. Casnicia estemarcata de crize, din cauza geloziei si a patimii lui pentru jocurilede noroc. Problemele financiare erodeaza definitiv armonia cupluluicare se muta la Braila, unde Hariclea incepe o colaborare muzicalacu George Cavadia, organizatorul unor mici serate muzicale in propriacasa. Zilnic, exerseaza singura la pian si face vocalize. Dar nu estemultumita de sine. Ii lipseste educatia, disciplina insusita dupa metodelebelcantoului. Hartulari o asculta in tacere si in suflet i se aprindegelozia. Se simte ignorat, abandonat chiar si este mereu gata de iesiriviolente.Impreuna cu sotia se muta la Iasi, ultima sa garnizoana inaintede a fi disponibilizat. Lucrurile se inrautatesc si mai mult. Lausa lor bate saracia, cu nefericitele-i implicatii, sufletesti sisociale. Hariclea nu-l mai iubeste, dar nu are curajul sa i-o spuna,din pricina prejudecatilor. Se hotaraste sa divorteze numai dupa ce -in iunie 1883 - afla ca in viata lui se strecurase o amanta. Hartulario lasa sa plece in schimbul sumei de 12.000 de franci. Dar familiaHaricli nu are de unde sa ia acesti bani. Cedase casa de pe stradaRomana si se mutase intr-un apartament modest pe strada Doamnei (apoi,pe strada Silfidelor). Hariclea nu gaseste resurse pentru a fugi farastirea sotului la Bucuresti. De cate ori se intoarce la ea, i se facemila. Se refugiaza in pasiunea pentru muzica, nimic mai simplu intr-unoras in care arta se bucura de traditii vechi. Aflat in trecere prinIasi, George Stephanescu incearca sa-i deschida orizontul: "E pacat sava cheltuiti vocea si talentul pe la sindrofii de binefacere." Nu uitasa-i sugereze ca ar putea sa stea alaturi de marile cantarete.Hariclea devine constienta de valoarea vocii sale si se gandestesa plece in Franta pentru a lua lectii de canto. Dar acum asteaptaun copil. in pofida unei conjuncturi mai putin favorabila carierei,sotii Hartulari pornesc spre Paris in aprilie 1886. Increzatoare insteaua ei, tanara romanca este in cautarea unui maestru consacratcare sa-i corecteze defectele, sa-i completeze carentele. In lunaiulie naste un baietel. Incepe sa ia lectii de canto cu Marie Sasse,dar nu este multumita. Are sansa de a-l cunoaste pe Faure, un baritoncu faima continentala si unul dintre cei mai buni profesori de cantoai vremii. "Aveti multe calitati spre a reusi", o asigura el si orecomanda lui Edmond Duvernois, profesor la Conservator, la catedra luiVictor Masse. Cu toate ca ingrijirea copilului si supravegherea luiIorgu ii ocupa aproape tot timpul, Hariclea nu lipseste niciodata dela lectii. "Am facut progrese si sper sa ajung departe; mi se preziceun viitor stralucit. Dar traim din sperante, o mincare afurisita caredistruge stomacul", scrie ea acasa. Sotii Hartulari duc o viata mizera,sustinuta financiar de domnul Haricli.Desi implinise 70 de ani, celebrul compozitor Charles Gounod depuneamari eforturi pentru reluarea in noi distributii si cu montari revizuitea operelor sale. In aceste momente, cauta o Julieta pentru a repunein scena "Romeo si Julieta" la Opera Mare, cu prilejul expozitieimondiale din 1889. Pentru a o gasi, mobilizase intreaga lume muzicalapariziana. Pierre Gaihard, unul dintre directorii Operei Mari, sosestela Duvernois in scopul de a-l consulta in aceasta cautare si aude dinsalonul de muzica o voce feminina care-l vrajeste. Era Hariclea, al careifizic il convinge ca a gasit-o deja pe Julieta. Gounod o asculta si esteincantat. Auzea pentru prima oara un glas surprinzator prin bogatie sifrumusetea nuantelor, prin inteligenta interpretarii. "E mai bine, multmai bine decat ma asteptam. Esti Julieta pe care o cautam", se extaziazacompozitorul. Dar proiectul esueaza. Este inlocuita, din cauza snobismuluiparizian, cu Adelina Patti, soprana ajunsa la o varsta cand, cu voceaobosita, chiar stearsa, nu mai putea incarna candoarea Julietei.Un debut in forta

Ioana d'Arc, marea eroina a Frantei

Nascuta in ianuarie 1412, la Domremy (pe coasta franceza a raului Meuse,regiunea Lorena), Ioana d'Arc este fiica cea mica a lui Jacques d'Arc sia Isabellei Romee, tarani relativ instariti. Copilaria sa nu are nimicneobisnuit.In anul 1415, francezii sunt invinsi de catre Henric al V-lea laAzincourt. Dupa aceasta victorie, regele Angliei intreprinde cucerireasistematica a Frantei. Mai mult decat atat, prin rusinosul tratat de laTroyes - consecinta a asasinarii ducelui de Burgundia, Ioan Fara Frica,de catre oamenii Delfinului, viitorul Carol al VII-lea - Henric al V-leareuseste sa se faca recunoscut drept mostenitor al coroanei Frantei. Fiullui Carol al VI-lea si al lui Isabeau de Baviere este renegat de propriamama si considerat bastard. Tronul Frantei este promis fiului lui Henrical V-lea, casatorit cu Catherine de Valois (fiica a lui Carol VI).Delfinul (viitorul Carol VII) se refugiaza la Bourges. Chinon si Bourgessunt capitalele sale. Domneste numai la sud de Loara si legitimitatealui este din ce in ce mai mult pusa la indoiala. Restul Frantei -inclusiv Parisul, cucerit de anglo-burgunzi in anul 1418 - apartineenglezilor. Robita, populatia franceza se afla intr-o stare jalnica.La varsta de 13 ani, Ioana d'Arc aude "voci" care ii comanda sa meargala Bourges si sa salveze regatul. In anul 1428, locuitorii din Domremyfug din fata armatelor anglo-burgunde, care dau foc bisericii. Ioana estemartora la violarea si uciderea surorii sale, Catherine, de catre soldatiienglezi. "Vocile", pe care numai ea le aude, devin imperative. Reticentapana atunci, se hotaraste sa-i marturiseasca unchiului sau ca primesteordine misterioase sa mearga sa elibereze regatul. Acesta o duce lacastelanul de Vau-couleurs, Robert Bedricourt, un fidel al casei deValois. Sceptic la inceput, capitanul se lasa convins pana la urma. Ii daun cal, o mica escorta, vesminte barbatesti si o scrisoare de recomandarepentru a se putea apropia de Delfinul Carol.In februarie 1429, tanara - acum in varsta de 17 ani - porneste spreChinon. Anturajul Delfinului incearca sa-l convinga ca demersul eipoate fi o capcana. Soacra acestuia, Yolande d'Aragon - care avea omare influenta asupra sa - insista s-o primeasca, pentru ca a auzit de"puterile" Ioanei. Carol hotaraste sa o puna la incercare. Fata ilrecunoaste "dupa un semn" si ii dezvaluie patru profetii.Timp de trei saptamani este interogata de prelati si teologi care incearcasa verifice daca spune adevarul. Data pe mana moaselor, pentru a confirmadaca este virgina, cum pretinde, Ioana spulbera orice indoiala asuprasa. I se dau armura, stindard si escorta. Cat despre spada, unii spunca i-ar fi dat-o capitanul de Veaucouleurs, iar altii sustin ca ar figasit-o in biserica Sainte-Catherine-de Fierbois, dupa cum ii indicasera"vocile".Oamenii de arme accepta sa i se supuna. Istoricii apreciaza ca uluitorfaptul ca tanara se face ascultata de barbati ce nu au obisnuintadisciplinei. Venirea ei ii reda increderea Delfinului, care asteptaimpasibil caderea Orleansului, aflat de multa vreme sub asediul armateicomandate de Talbot.La 29 aprilie, Ioana intra in oras, alaturi de Dunois. Peste cinci zilecade unul dintre puternicele forturi pe care englezii il construiserapentru blocarea Orleansului. La 7 mai, fata constrange sefii militarifrancezi, mai mult decat sceptici, sa ordone asaltul unei noi fortificatiicare stopa accesul pe podul Loarei. Ranita la umar de o sageata, conduce,totusi, asaltul. Cu stindardul in mana, comanda soldatilor sa "sparga"fortareata. Se supun si succesul nu intarzie sa vina. A doua zi, Talbotridica asediul.Vestea implinirii primei profetii a Ioanei este raspandita in intreagaFranta. Toata lumea vede in acest prim triumf semnul ca este trimisullui Dumnezeu.Insa Fecioara din Orleans nu face aceeasi impresie asupra englezilor. Eirad mai ales cand, inainte de fiecare batalie, le trimite mesaje decurtoazie, prin care le cere sa plece de buna voie acasa. Este pentruprima oara, dupa multa vreme, cand trupele franceze ii inving pe englezi,reusita cu consecinte psihologice profunde. Victoriile se tin lant. La18 iunie, la Patay, armata engleza, condusa de Falstaff si Talbot,este din nou infranta.Ioana il convinge pe Delfin sa profite de avantajul obtinut si saaccepte sa-l conduca la Reims, pentru a fi uns rege, dupa cum i-aucomandat "vocile". In pofida sfaturilor inteleptilor, ale prudentilorsi intrigantilor, se supune planului sau. Dupa 15 zile de calatorietriumfala, Ioana si Delfinul intra in Reims.Carol al VII-lea este uns rege in prezenta ei si a stindardului. Seimplineste a doua profetie. Arhiepiscopul Regnaud de Chartres indeplinesteritualurile solemne. Ungerea alunga ultimele indoieli asupra legitimitatiiDelfinului si este esentiala pentru ca poporul sa-l considere singurulsi adevaratul suveran. Ioana d'Arc vrea sa profite de elanul popular sisa continue lupta, pentru a-i alunga din intreaga tara pe englezi. Insaregele tergiverseaza. Yolande d'Aragon il sfatuieste de aceasta data sanu o mai sprijine. Carol al VII-lea semneaza un acord cu anglo-burgunziipentru incetarea momentana a ostilitatilor. Incep esecurile pentruFecioara din Orleans. Participa la o serie de lupte fara glorie. Se spuneca "vocile" incetasera sa-i mai vorbeasca, dupa ungerea regelui. Ducelede Burgundia asediaza Compiegne in anul 1430. Ioana vine in ajutorulorasului.La 24 mai, este facuta prizoniera de catre un cavaler burgund, care ocaptureaza in timp ce incearca sa iasa din incercuire. Eroina pune la caleo evadare, insa Jean de Luxembourg o vinde regelui Angliei, care o inchidela Rouen. Carol al VII-lea nu o ajuta, cu toate ca ea este convinsa ca ova rascumpara. Este acuzata de erezie de catre Universitatea din Paris,care cere sa fie judecata de tribunalul Inchizitiei. La 24 mai 1431, incimitirul din Rouen, fata semneaza printr-o cruce actul de abjurare. Sespune ca ar fi fost mintita ca hartia contine altceva. Cert este ca,doua zile mai tarziu, Fecioara din Orleans retracteaza. Este arsa pe rug,la 30 mai, in piata Vieux-Marche din Rouen. Moare strigand numele luiIisus Hristos, convinsa ca si-a indeplinit misiunea.Este adevarat, Carol al VII-lea nu a facut nimic pentru eliberareaeroinei. Totusi, nu a uitat-o cu totul. El este initiatorul proceduriicare anuleaza sentinta din 1431. Cere ca procesul Ioanei sa fie declaratnedrept, pentru a rezulta ca ajutorul pe care i-l daduse provenea de laDumnezeu. Ordona sa se demonstreze ca judecatorii au fost nedrepti si caenglezii ii voiau moartea. Inocenta fetei este foarte importanta pentrulegitimitatea sa ca suveran. Sentinta este anulata in 1456. Ioana d'Arceste reabilitata. Dar reabilitarea este limitata. Nimeni, nici la curte,nici in sanul bisericii, nu dorea, la acea vreme, sanctificarea sa. Estebeatificata abia in 1905, in scopul intaririi partidului catolic,in momentul in care Republica se pregatea sa voteze legea separariibisericii de stat. Ioana este sanctificata abia in anul 1921, cand infruntea Frantei se afla o putere de dreapta.Ioana d'Arc - personaj purtator de ghinion pe marileecrane