Jodie Foster, o actrita si o mama... ca in filme

Numele Alicia Christian Foster probabil ca nu iti suna cunoscut... Dar ia sa incercam cu Jodie Foster... Deja ti s-au deschis in minte zeci de "pagini" de film in care ai vazut-o si ai admirat-o. Si nu ar exista vreun motiv ca lucrurile sa stea altfel, pentru ca actrita este una dintre cele mai apreciate si respectate femei din industria filmului. Rolurile pe care le-a jucat, atentia cu care isi alege personajele pe care le interpreteaza, faptul ca nu pune accent in aceasta alegere pe valoarea materiala a efortului depus, ci pe calitatea interpretarii si potentialul ofertant al rolului, toate acestea (si multe altele...) o recomanda ca fiind una dintre cele mai puternice actrite de la Hollywood. Inteligenta, frumoasa, retrasa, de o eleganta si o simplitate iesite din comun, o mama extraordinara pentru cei doi copii ai sai, Jodie Foster este, in acelasi timp, si singura actrita care a reusit sa obtina doua premii Oscar inainte de implinirea varstei de 30 de ani, o performanta greu de egalat... Criticii de film au stiut sa aprecieze talentul extraordinar al vedetei care se afla in industria de divertisment de la varsta de trei ani... Si-a inceput "cariera" in copilarie, in reclame, urmand ca mai apoi sa primeasca roluri cu greutate, de care s-a achitat cu foarte mult devotament. Foster nu este genul de vedeta despre care sa citesti in ziarele de scandal... Si aceasta deoarece stie sa faca distinctia intre viata privata si viata profesionala, de la care are pretentii in egala masura de mari. Viata de familie este pastrata intotdeauna departe de ochii presei si probabil ca singurul lucru pe care nu il va dezvalui niciodata este cine este tatal copiilor sai. Se crede insa ca tatal biologic al celor doi baieti ai sai este un donator de sperma anonim. In fapt, interviurile pe care le acorda jurnalistilor decurg foarte bine pana in momentul in care reporterul adreseaza aceasta intrebare. Amabilitatea si calmul lui Foster dispar ca prin minune si atunci stii ca ai ratat poate unica sansa de a discuta cu actrita... Este una dintre lectiile pe care jurnalistii le-au invatat de-a lungul timpului (sau poate nu...) si incearca sa evite aceasta intrebare. Jodie Foster se autocaracterizeaza ca fiind o femeie care "se ingrijoreaza, prin definitie, pentru orice". Motiv pentru care este si atat de protectoare atunci cand vine vorba despre lucrurile personale si despre tot ceea ce inseamna viata sa si, mai ales, a copiilor sai, Charles, opt ani, si Kit, cinci ani. Am putea spune ca este o prezenta incomoda pentru celelalte celebritati, pentru ca are marele talent de a fi directa si sincera in tot ceea ce spune, o calitate pe care multe persoane din show-biz si, in special, la Hollywood o considera mai degraba un defect... Insa Jodie nu se schimba si din aceasta cauza nu face decat sa castige si mai multa stima in ochii fanilor sai. Nu o vei vedea niciodata pe Jodie Foster stresandu-se in legatura cu toaletele pe care trebuie sa le poarte in anumite cercuri mai pretentioase. Desi la decernarile de premii sau la premierele filmelor arata o grija si o atentie deosebita hainelor, de cele mai multe ori lasa impresia unei femei care nu pune mare pret pe acest aspect. Sa fie oare pentru ca se considera, in primul rand, un om obisnuit?... Cat de obisnuit poti fi insa atunci cand ai "in geanta" doua premii Oscar si zeci de filme realizate?... Pentru Jodie insa "Normalul nu este ceva spre care sa aspiri, ci ceva de care trebuie sa fugi", un mod de viata care se vede in toate alegerile pe care le-a facut pana acum, atat in viata profesionala, cat si in cea personala... Orice ai spune despre Jodie Foster, nu poti ignora faptul ca este un model de succes pe care foarte multe actrite aspirante il au in vedere. Tot ceea ce a realizat a obtinut prin forte proprii, chiar daca nu a urmat nici macar o lectie de actorie in intreaga sa viata... Realizarile sale profesionale vorbesc insa de la sine. O cariera prodigioasa... Pana la varsta de opt ani, Jodie Foster avea deja la activ 40 de reclame, precum si aparitii in seriale pentru televiziune, cum ar fi "The Courtship Of Eddie's Father", "Bonanza" si "The Partridge Family". La varsta de zece ani, banii obtinuti din rolurile interpretate reuseau sa intretina intreaga familie Foster... Mama sa, Evelyn, a fost cea care si-a intretinut cei patru copii (tatal lui Jodie i-a parasit inca inainte ca ea sa se nasca) pe durata copilariei, lucrand pentru un producator de film. Debutul sau actoricesc s-a produs in anul 1972, cu filmul "Napoleon and Samantha", o productie Disney. In urmatorii cinci ani, Jodie a jucat in nu mai putin de 11 filme, aducand fiecarei interpretari o inteligenta precoce care i-a impresionat atat pe critici, cat si pe realizatorii de film. In 1976, Foster a realizat ceea ce a devenit filmul care i-a schimbat viata - pelicula violenta, neagra, "Taxi Driver", regizata de Martin Scorsese. Foster a jucat rolul Iris, o prostituata in varsta de 12 ani, care este protejata de un sofer de taxi periculos si dezechilibrat, interpretat de Robert De Niro. Acest rol a fost complet diferit de tot ceea ce actrita in varsta de 14 ani jucase pana la acea data. Foster a declarat revistei "The New York Times Magazine" in anul 1991: "A fost pentru prima oara cand cineva mi-a cerut sa creez un personaj care nu eram eu. A fost pentru prima oara cand am inteles ca actoria nu este doar un hobby de care te ocupi, ci ca presupune o adevarata arta." Interpretarea i-a adus o nominalizare la Premiile Academiei de Film pentru Cea mai buna actrita in rol secundar. Spre deosebire de alti actori, Jodie a preferat sa nu isi sacrifice educatia pentru cariera. Dupa ce a absolvit in anul 1980 Liceul Francez din Los Angeles, s-a inscris la Universitatea Yale. Insa in martie 1981 vedeta a intrat in atentia presei internationale, fara voia sa, cand John Hinckley Jr. a incercat sa il asasineze pe presedintele Ronald Reagan - principalul motiv prin care si-a argumentat acesta actiunile a fost dorinta de a o impresiona pe tanara actrita in varsta de 19 ani, proaspat "boboc" la Yale... Foster a fost atat de mult afectata de aceste actiuni ale lui Hinckley, incat, dupa toata nebunia din presa, a publicat un articol in "Esquire", intitulat "De ce eu?", si a refuzat sa vorbeasca public despre acest incident... Nici pana in ziua de azi vedeta nu aminteste despre acest lucru... In anul 1985 a absolvit Universitatea Yale magna cum laude, cu specializarea in literatura. A mai jucat in cateva filme in timpul si imediat dupa absolvirea facultatii, dar aceste productii nu au atras prea mult atentia publicului sau a criticii si nici nu i-au adus o foarte mare apreciere, asa cum s-a intamplat cu rolul din "Taxi Driver". Succesul nu a intarziat insa sa apara - in 1988, Foster a devenit ceea ce criticii au numit "o actrita matura si foarte respectata in bransa", o data cu Oscarul pentru rolul Sarah Tobias, victima unui viol in grup, din filmul "The Accused". Urmatoarea ei mare performanta avea sa vina trei ani mai tarziu, o data cu thriller-ul "Tacerea mieilor". Cu parul vopsit si cu un accent de West Virginia, actrita a jucat rolul agentei FBI Clarice Starling, avandu-l ca partener si "dusman" in film pe extraordinarul Sir Anthony Hopkins, in "pielea" unui psiholog devenit criminal in serie, Hannibal Lecter. Filmul a fost distins in anul 1991, la decernarea Premiilor Academiei, cu Oscar pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor (Jonathan Demme), Cel mai bun actor si Cea mai buna actrita. La varsta de 29 de ani, vedeta se putea lauda deja cu o viata intreaga petrecuta in lumea stralucitoare a show-biz-ului: castigase doua Oscaruri si jucase in aproape 30 de filme. Implinita din acest punct de vedere, Jodie Foster a simtit nevoia sa isi indrepte atentia si spre alte laturi ale industriei de film. In anul 1991 si-a facut debutul regizoral cu pelicula "Little Man Tate", un proiect care a primit critici relativ modeste, despre un copil-minune si despre mama acestuia, exagerat de protectiva si care isi creste copilul singura - un rol care i se va potrivi de minune mai tarziu, o data ce va deveni mama a doi copii. In 1992, Polygram Filmed Entertainment s-a angajat sa finanteze trei productii cinematografice pentru compania de productie a lui Foster, Egg Pictures. Foster a produs si a jucat in primul din aceste filme, "Nell" (1994), unde a jucat rolul unei femei care traieste singura in padure si care se exprima intr-o limba proprie, inventata de ea. Aceasta interpretare i-a adus cea de-a patra nominalizare la Oscar. In 1995, Jodie Foster a regizat cel de-al doilea film al sau, comedia "Home for the Holidays" si a primit o nominalizare la Globul de Aur, in anul 1997, pentru rolul sau din "Contact", al unui astronom aflat in cautarea existentei altor civilizatii extraterestre. In 1999, a jucat in "Anna and The King", un remake al clasicei si frumoasei povesti de dragoste dintre profesoara vaduva Anna Leonowens si regele Siam-ului, devenita celebra datorita musicalului "The King and I", al lui Rodgers si Hammerstein. Pentru acest rol a primit un salariu de 15 milioane $, ceea ce confirma inca o data faptul ca actrita a ajuns in pozitia in care poate impune anumite standarde... In 2001 a refuzat sansa de a juca din nou in sequel-ul filmului "Tacerea mieilor", respectiv "Hannibal", deoarece a simtit ca acest scenariu compromitea personajul din filmul original, dar a acceptat sa joace in locul lui Nicole Kidman in thriller-ul "Panic Room" (2002). Dupa o intarziere de doi ani, reuseste sa regizeze si sa produca "Flora Plum", al companiei Disney, in care joaca si Ewan McGregor si Claire Danes. Cel mai recent film in care ai putut-o vedea pe marele ecran este "Flightplan" (2005), unde joaca rolul unei mame disperate, in cautarea copilului pe care si l-a pierdut in spatiul claustrofobic al unui avion. Desi povestea este aparent simpla, suspansul creat ne-o infatiseaza pe Foster in rolul unei mame care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si gasi fiica, in ciuda faptului ca nici unul dintre pasageri sau dintre membrii echipajului nu isi amintesc sa o fi vazut pe micuta urcand la bord... In acest an o vei putea vedea jucand in filmul "Inside Man", aflat in prezent in faza de post-productie, iar pentru 2007, actrita are deja planuri: va aparea in filmele anuntate "The Brave One" si "Sugarland". Stiai ca?... Membrii familiei actritei s-au obisnuit sa i se adreseze Aliciei Christian Foster (nascuta in 1962) cu o prescurtare a numelui unei prietene a mamei ei, Evelyn. Astfel, numele Josephine D. s-a transformat rapid in Jo D, iar Alicia a primit apelativul Jodie, pe care toti fratii ei l-au folosit cu insistenta de atunci. In copilarie, a fost prinsa de un leu, care a tarat-o in gura pe o scurta distanta - acest incident s-a petrecut la sfarsitul unei zile de filmare pentru o productie Disney... A invatat sa citeasca la varsta de trei ani... La varsta de 14 ani vorbea deja fluent limba franceza. A fost aleasa de catre revista "Empire" una dintre cela mai sexy 100 de staruri din istoria filmului, clasandu-se pe locul 45, intr-un top realizat in anul 1995. In octombrie 1997, a ajuns pe locul 18 in topul revistei "Empire", "Cele mai tari 100 de vedete de film din toate timpurile". In acelasi an a primit doctoratul onorific la Universitatea Yale, pe care, de altfel, a absolvit-o magna cum laude in anul 1985, cu specializare in literatura. In anul 2002 a fost numita de catre revista "People" una dintre cele mai frumoase 50 de persoane din lume. In topul "Cele mai minunate staruri de film" realizat de revista "Entertainment Weekly" s-a clasat pe pozitia a 57-a. In topul "Cele mai grozave 100 de tinere talente" realizat de VH1 s-a clasat pe locul al 4-lea. Isi dubleaza vocea in toate versiunile frantuzesti ale filmelor sale, fiind o vorbitoare fluenta de limba franceza. Pana la varsta de 18 ani vorbea fluent si limba italiana... A trebuit sa se retraga din distributia filmului "Double Jeopardy" (1999), pentru ca era insarcinata. Ashley Judd este cea care a preluat apoi rolul sau. Mama sa, Evelyn Foster, i-a fost manager pana la varsta de 20 de ani. In anul 1990 a infiintat propria companie de productie, Egg Pictures, in Los Angeles, pe care insa a inchis-o in anul 2001, pentru a se putea ocupa mai mult de cei doi copii ai sai. Debutul sau actoricesc il reprezinta o reclama la o crema de protectie impotriva razelor ultraviolete, pe care a filmat-o la varsta de trei ani. Imaginea in care un catelus ii da jos pantalonii, dezvelind un fundulet alb ca laptele a devenit deja celebra... Singurul regret al actritei este ca i-ar fi placut sa isi traiasca viata fara sa stie ce inseamna sa fii celebru... Printre hobby-urile sale se numara: kickboxing, yoga, karate, aerobicul si ridicarea de greutati. Ii place sa colectioneze obiecte de bucatarie deosebite si moderne si fotografii alb-negru. Ii place la nebunie mancarea organica, iar cartea ei preferata este "Franny si Zooey", de J.D Salinger. A primit rolul Annabel Bradsford in comedia "Maverick" (1994), dupa ce acesta a fost refuzat de Meg Ryan. Jodie a jucat in aceasta pelicula alaturi de Mel Gibson. S-a zvonit ca reteaua de televiziune CBS a platit 12.000 $ pentru coafura si machiajul lui Foster pentru aparitia sa in emisiunea "60 Minutes II" (in decembrie 1999), in care vedeta si-a promovat filmul "Anna and The King". Mai tarziu s-a clarificat ca aceasta suma exorbitanta a fost incorecta si mult exagerata. A fost cea mai tanara prezentatoare a emisiunii tv "Saturday Night Live" (1975), pana cand Drew Barrymore a prezentat acest show in 1982. A primit rolul Clarice Starling in succesul de box-office "Tacerea mieilor" (1991), dupa ce Michelle Pfeiffer a refuzat sa joace in acest film. Tatal lui Jodie, Lucius Foster, a parasit familia cand mama actritei era insarcinata in cateva luni cu ea. A fost prima alegere a producatorilor pentru rolul Printesei Leia din trilogia originala "Razboiul Stelelor", dar la momentul respectiv avea deja un contract semnat cu Disney. Apoi George Lucas a decis ca Printesa Leia trebuie sa fie ceva mai mare decat era Jodie la acea varsta. A inlocuit-o in ultimul moment pe Nicole Kidman in rolul Meg Altman din pelicula "Panic Room" (2002) - Kidman s-a ranit in timpul filmarilor, lucru care nu i-a mai permis sa continue proiectul. A inregistrat o serie de piese pentru filmul "Moi, fleur bleu" (1977), printre care se numara "Je T'Attends Depuis La Nuit Des Temps", "When I Looked at Your Face" si "La Vie C'est Chouette". A avut o relatie serioasa cu Cydney Bernard de cand s-au intalnit, in anul 1993, pe platoul de filmare al productiei cinematografice "Sommersby". Sora ei, Connie Foster, a fost dublura ei pentru secventele mai explicite din "Taxi Driver" (1976). In anul 2001 a decis sa nu reia rolul Clarice Starling in filmul "Hannibal". Pana la urma, distributiei peliculei i s-a alaturat Julianne Moore. Cascadoarea care o dubleaza in majoritatea peliculelor este Jill Stokesberry - cele doua colaboreaza pe plan profesional inca din anul 1993, cand Jodie a realizat filmul "Sommersby". Considera ca rolul sau din "Tacerea mieilor" (1991) este un fel de contragreutate pentru rolul sau din "Taxi Driver" (1976). In acest din urma film interpreteaza rolul unei femei care are nevoie sa fie salvata, iar in "Tacerea mieilor" ea este cea care o salveaza pe femeia captiva. O alta intorsatura ciudata o reprezinta si faptul ca Harvey Keitel, "pestele" ei din "Taxi Driver", a devenit mentorul ei, personajul Jack Crawford, in filmul "Red Dragon" (2002). In anul 1976, Foster a interpretat rolul fetitei din pelicula originala "Freaky Friday", motiv pentru care regizorul remake-ului din 2003, Andrew Gunn, a crezut ca actrita va fi incantata sa joace de data aceasta rolul mamei. Insa Jodie a refuzat, in parte pentru ca a considerat ca scenele cu cascadorii si distributia filmului vor "fura" mult din meritul general al productiei cinematografice.

Traditii si simboluri de Craciun pe care nu le cunosti...

In fiecare an, sarbatorim nasterea lui Iisus Hristos in data de 25 decembrie. Exista insa nenumarate traditii legate de aceasta sarbatoare despre ale caror origini nu cunoastem foarte multe lucruri si despre care, cu siguranta, ai vrea sa afli mai multe detalii.

Brad Pitt, un actor cu spiritul liber...

Nu doar actritele sau cantaretele au parte in viata lor de zi cu zi de surprize mai mult sau mai putin placute. Intamplarile haioase fac parte din show-biz si, cu siguranta, actorii au multe de povestit si din acest punct de vedere. Cand vine vorba si despre unii dintre cei mai glumeti si mai interesanti oameni de la Hollywood, atunci te pregatesti pentru un adevarat regal. Iata care sunt unele dintre cele mai "colorate" trasnai pe care le-a trait Brad Pitt...Cunoscut pentru firea sa adesea copilareasca, Brad Pitt nu se dezminte nici la filmari. Pe platoul de filmare de la "Domnul si doamna Smith", Pitt a fost aspru criticat de catre regizorul Doug Liman in timp ce filma o scena cu Greg Ellis. Problema? "Cand apasa pe tragaci, e ca un baietel care a descoperit o jucarie noua", a dezvaluit Ellis. "Cand trage cu arma, face zgomote ca de pusca!". Se pare ca si Ethan Hawke a avut o problema asemanatoare in timpul realizarii peliculei din 2005, "Assault On Precinct 13"... Brad Pitt a fost un model reusit... in anul 1999, la celebrul Muzeu al Statuilor din Ceara Madame Tussaud's din Londra. Angajatii muzeului au fost extrem de ocupati sa scoata de prin buzunarele hainelor cu care era imbracat "starul din ceara" chiloteii lasati amintire de fanele sale inamorate... Iar petele de ruj de pe fata actorului au reprezentat o adevarata provocare. Insa asta nu a fost tot... In aprilie 2003, dupa ce i-a cerut lui Pitt sa le ofere sculptorilor un mulaj de pe corpul sau, muzeul a expus o noua figurina din ceara in marime naturala, posedand un fund "extrem de viu", alcatuit din spuma si silicon. Astfel, Brad Pitt a devenit primul exponat "palpabil" al Muzeului Madame Tussaud's... Intr-unul dintre interviurile acordate presei, starul din "Troia" a fost intrebat daca se considera atractiv. Acesta a raspuns: "Da, mi-as da o intalnire." Ingrijorat ca soarele mediteranean foarte puternic ii deterioreaza parul, Pitt a parasit la un moment dat platoul de filmari din Insula Malta, pentru a apela la stilistul celebritatilor, Daniel Galvin, pentru o decolorare de par - numai ca, in acest scop, s-a deplasat pana in Marea Britanie, la o distanta de 2.600 de mile de locatia sa de la momentul respectiv. Val Kilmer l-a catalogat apoi pe Pitt (care s-a lasat de fumat si s-a antrenat timp de mai multe luni pentru pregatirea acestui rol) drept "un papa-lapte" si a spus ca fizicul musculos al starului a fost "exagerat" pe afisele filmului. Actorul face echipa buna cu George Clooney pentru foarte multe dintre trasnaile pe care le pune la cale acesta din urma, unul dintre cele mai poznase staruri de la Hollywood. In timpul realizarii productiei "Ocean's Eleven", in Italia, cei doi au facut intr-o zi jogging impreuna. Insa pe drum au fost prinsi de o ploaie sanatoasa... Au decis sa se refugieze la un hotel italian destul de "fitos", dar, din nefericire, planul lor inocent a fost rasturnat de un portar, care a refuzat sa le dea drumul in cladire, crezand ca sunt vagabonzi!... Relatia cu familia este deosebit de importanta pentru Pitt, iar parerea acestora despre cariera sa conteaza enorm pentru el. Actorul povesteste: "Mi-am sunat bunicul intr-o zi, iar acesta mi-a spus: 'Ti-am vazut filmul.' 'Care dintre ele?', am intrebat eu, iar el a urlat in receptor: 'Betty, cum se numea filmul ala care nu mi-a placut mie?' Cred ca asta a fost o replica clasica. Vreau sa spun, daca nici asta nu te tine cu picioarele pe pamant, ce anume ar putea face asta?!". Relatia sa cu actrita Angelina Jolie a devenit din ce in ce mai puternica, o data cu filmarea peliculei "Domnul si doamna Smith" (2005). Frumoasa vedeta i-a facut un cadou lui Pitt, in stilul ei caracteristic de... ciudat: un liliac "uscat" si conservat, intr-o fiola mica - pastrat in sticluta sa protectoare, a explicat Jolie, acest dar il va apara pe Pitt de accidente... Oare, ne intrebam noi?... Se pare ca acest cadou a venit cam tarziu pentru starul din "Snatch". Regizorul peliculei, Guy Ritchie - Brad Pitt este un fan declarat al acestuia - isi aminteste ca, pe platoul de filmare, in urma unei scene de bataie, Pitt si-a rupt unul dintre degetele de la mana, fara sa spuna nimanui despre acest lucru. Ritchie a afirmat: "A mers mai departe cu asta si ne-am dat seama mai tarziu de accidentul lui, in clipa in care am vazut ca mana i se umflase ca rotula unui obez..." Brad Pitt nu este numai un actor foarte bun, ci si un adevarat erou in viata de zi cu zi. Fumatul chiar l-a ajutat sa salveze viata cuiva. Te intrebi cum, nu?... "Brad Pitt se afla in fata unui restaurant din Los Angeles, la o tigara, cand a observat ca o masina scapata de sub control se indrepta spre o persoana care mergea linistita pe trotuar", a relatat ziarul "San Francisco Examiner" in februarie 2003. "Pitt si-a aruncat tigara si a impins femeia respectiva din fata masinii, salvandu-i in acest fel viata. Femeia recunoscatoare i-a spus lui Brad: 'Sunt atat de fericita ca sunt in viata si mult mai fericita ca tu esti cel care m-a salvat.' Brad i-a replicat: 'Bucuros sa va fiu de ajutor' si a intrat inapoi in restaurant." In timpul realizarii filmului "Ocean's Eleven", regizorul Steven Soderbergh l-a intrebat pe star daca are idei pentru "un tratament amuzant" la care sa isi supuna personajul, Rusty Ryan. Pitt, care nu mancase nimic pe ziua respectiva, se infrupta din plin la o masa binemeritata si copioasa. "Ei bine", a zis el cu gura plina, "ce ar fi sa manance tot timpul?". Astfel incat Pitt este vazut mancand sau band in toate scenele sale, mai putin in patru. Dupa cum stii deja, Clooney este poate cel mai mare poznas de la Hollywood... Insa nici Brad Pitt nu se da in laturi atunci cand vine vorba despre o gluma buna. Cand cei doi au aflat ca Julia Roberts se va alatura distributiei de la "Ocean's Eleven", glumetii i-au trimis o bancnota de 20 $ intr-o felicitare, cu mesajul: "Am auzit ca primesti 20 pe film"... Insa Pitt a fost de-a dreptul ingrozit de glumele pe care i le-ar putea face George Clooney chiar si lui. Matt Damon a fost cel care a descoperit acest lucru. In timpul filmarilor de la "Ocean's Eleven", cei doi erau cazati usa in usa la Hotelul Bellagio, in Las Vegas. Damon a primit vizita unor prieteni intr-un week-end in care Pitt pleca. Baiat de treaba, Pitt s-a oferit sa isi puna camera la dispozitie pentru cazarea oaspetilor prietenului sau. "Luni, pe platoul de filmare", a mentionat Damon, "mi-a cerut cheia intr-o maniera lejera, dand din mana: 'Hei, omule, poti sa imi dai cheia de la camera inapoi?' Insa problema era ca respectivele chei - de fapt, niste carduri din plastic - aratau la fel si se amestecasera." Damon nu mai stia care dintre ele era cheia de la camera lui Pitt, dar a promis sa i-o inapoieze mai tarziu. Marti au purtat aceeasi discutie. Miercuri, la fel... "Pana joi, mi-am dat seama ca Brad era cam tras la fata, abia se tara pe platoul de filmare, avea pungi sub ochi si cearcane. Si cand Pitt mi-a cerut din nou cheia, incercand din rasputeri sa se poarte cat mai normal cu putinta, am sesizat o nota de disperare in vocea sa." "Vineri, Pitt a stat, in sfarsit, cu mine la explicatii: 'Nu pot dormi, omule.' Era convins ca eu si Clooney ii tineam cheia pentru ca vroiam sa ii facem o gluma in camera. Pitt, care stie orice truc posibil, a marturisit: 'Ajung acasa de pe platou, imi ia doua ore, si imi dezmembrez camera centimetru cu centimetru, de parca as fi nebun, omule! Verific vasul de la toaleta, sa nu fie ceva in neregula cu el. Ridic receptorul si il controlez sa nu aiba vaselina.' Am plecat sa ii spun lui George despre toate lucrurile astea, la care el mi-a spus: 'Nu ii mai da cheia - asta e mai misto decat orice alta farsa!'. Insa i-am spus pana la urma adevarul: 'Brad, nu stiu unde naiba este cheia ta, cere-le celor de la hotel sa iti dea alta.' Insa Pitt nici acum nu m-a crezut: 'Nu, omule, voi faceti misto de mine - cu siguranta ati planuit ceva.' Era convins ca George i-a jucat un renghi - si probabil ca avea dreptate sa creada asta." Damon a adaugat despre farsele pe care le face Clooney: "Farsele lui George sfideaza perfectiunea. Sunt minunate si le fenteaza o data cu trecerea anilor. Intalneste pe cineva si incearca sa afle care este cea mai mare temere a persoanei respective, cu ce anume l-ar putea prinde." "Reporterii m-au intrebat ce cred ca ar trebui sa faca China in legatura cu Tibetul", a afirmat starul dupa aparitia sa din filmul "Sapte ani in Tibet". "Cui ii pasa ce cred eu ca ar trebui sa faca China? Sunt un amarat de actor. Sunt aici pentru divertisment, in principal, daca dai totul al o parte. Sunt un adult care poarta machiaj!" La scurt timp dupa nunta sa cu Jennifer Aniston, Brad Pitt a emis definitia sa pentru termenul "mariaj": "A fi casatorit inseamna ca pot trage vanturi si pot manca inghetata in pat." Printre juramintele pe care Aniston i le-a facut lui Pitt, a fost si acela de "a-i prepara milkshake-ul de banana preferat". De asemenea, starul a afirmat despre propria nunta ca "a fost unul dintre cele mai tari evenimente la care a participat." Ciudate cuvinte, dar nu si pentru un poznas ca el! In timpul filmarii peliculei "Ocean's Eleven", producatorul Jerry Weintraub a fost amuzat sa afle ca Brad Pitt refuza sa lucreze in serile de joi, pentru ca are o intalnire. Intalnirea era cu... televizorul sau, la care isi privea sotia jucand in noul episod din sitcom-ul care a facut-o celebra pe Aniston, "Friends"! Printre primele slujbe ale starului s-au numarat: sofer de limuzina pentru stripperi si strippteuze, caraus de frigidere si... pui urias, respectiv mascota unui fast-food, El Pollo Loco. Si, ca tot suntem la acest capitol, iata cum a pornit Brad Pitt in viata... Avand nevoie doar de sustinerea a cateva examene pentru a absolvi colegiul, in 1986, Pitt s-a suit in masina si, cu numai 325 $ in buzunar, a plecat in California. "In capul meu", a spus Pitt mai tarziu, "o terminasem cu colegiul. Treceam la etapa urmatoare." Tatal unei fete pe care o cunostea avea un apartament in California, in care statea doar o menajera, asa ca a locuit aici timp de o luna, fara sa plateasca chirie. Si-a facut cativa prieteni si s-a mutat intr-un apartament in North Hollywood, impreuna cu alti opt tipi. Nu aveau mobila, doar un televizor, un toaster si un sistem stereo. Toti dormeau pe jos, in prima camera. Ca sa faca rost de bani, mergeau la Biroul Fortelor de Munca, lucrand pe ici, pe colo. La un moment dat, a facut un pariu cu un prieten - care dintre ei va obtine cea mai umilitoare slujba. Pitt a castigat de departe, imbracandu-se intr-un costum de pui urias, mascota fast-food-ului El Pollo Loco, si stand la coltul Bulevardului Sunset, pe o caldura insuportabila...

Pavel Stratan: "Romania este unica tara careia ii raman dator pentru toata viata"

Inedita, nostima, nostalgica si realista. Sunt numai patru dintre caracteristicile melodiilor compuse si interpretate de Pavel Stratan si numai patru dintre posibilele raspunsuri la intrebarea: "De ce ne place?". Toti pastram, undeva in suflet, copilaria, dar foarte putini reusim sa ne facem cunoscute sentimentele si impresiile din acele vremuri - si cu atat mai putin, sub forma unor melodii in care ne regasim fiecare dintre noi. Intr-un interval de timp foarte scurt, Pavel Stratan a cunoscut un succes considerabil in Romania, tara despre care afirma ca ii va ramane dator pentru totdeauna. Daca te numeri printre miile de spectatori care merg la concertele lui, vei avea ocazia nu numai sa-l audiezi si sa "inspiri" parfumul amintirilor sale, dar si sa fii martor al unui numar de iluzionism inspirat de celebrii Akapian, Copperfield sau Iosefini... - Ce te inspira in scrierea versurilor? Eu caut ce nu ma inspira la scrierea versurilor. Si inca nu am gasit. - Multe melodii ale tale descriu omul beat si starile acestuia. De ce folosesti aceasta tema? Imi place sa fiu ironic pe aceasta tema. Mai ales ca pe un om beat este foarte usor sa-l pui cu de-a sila sa faca ce vrea EL. - Care ai spune ca este secretul succesului de care se bucura muzica ta? Secretul consta in aceea ca eu nu am nici un secret. Si cant nu pentru toti, ci pentru fiecare. - "Reteta" accentului moldovenesc a fost experimentata si de alte formatii din peisajul muzical autohton. Care crezi ca este elementul care face diferenta in cazul tau? Niciodata nu am facut experimente in arta. Sa nu se supere trupele care au experimentat si au ramas numai cu aceasta. De ai ce sa canti, canta! - Care este povestea baladei "Tata"? Daca nu era tata, nu era povestea. Daca nu era povestea, nu era balada. Iar daca este balada, eu zic sa fie ascultata si o sa se inteleaga mai multe. - Ce amintiri pastrezi despre tatal tau? Cele care se gasesc in aceste trei volume de "Amintiri" se gasesc si in sufletul meu. Si sunt doar o parte. - De ce crezi ca succesul a venit mult mai repede in Romania, comparativ cu Republica Moldova? Nu stiu cine este raspunzator pentru succesul meu. Dar un singur lucru stiu: vorbind din punct de vedere al muzicii, Romania este unica tara din lume careia ii raman dator pentru toata viata. Deoarece, datorita Romaniei ma simt fericit si mandru ca m-am nascut in Republica Moldova. - Am inteles ca, la unele concerte, faci scamatorii. In ce constau acestea? Decizi pe moment sa recurgi la ele, sau fac parte din planul spectacolului? Da, intr-adevar sunt pasionat de aceasta arta. Va veni timpul cand o parte dintr-un show de-al meu va contine si prezentarea unui numar de iluzionism, mai amplu. - Povesteste-ne despre unul dintre trucurile pe care le aplici. Imi plac scamatoriile cu monede, carti de joc, franghii. Iar favoritii mei, de la care am invatat, sunt Akapian, Copperfield, Iosefini. - Cat timp ai lucrat la albumul pe care l-ai lansat de curand? Informatia care se gaseste in el, adica nazbatiile, intamplarile, jocurile de cuvinte, le-am adunat in zeci de ani. Iar ca sa le strang toate la un loc si sa formez volumul 3, mi-a trebuit un an. - Care este piesa de pe noul album despre care consideri ca te reprezinta cel mai bine? Inca nu am facut asa o piesa care sa ma reprezinte cel mai bine. Sau in intregime. Abia am facut 36 de piese care ma reprezinta fiecare in felul ei. - Cum ai defini etapa in care te afli acum? Romania este situata intr-un loc asa de interesant, de unde multi dintre noi isi dau bine seama ca pot sa fie observati de o lume intreaga. Dar, oricat de des as atinge cerul cu fruntea, oricand o sa-mi ramana simtit pamantul sub picioare. - Cum consideri ca te-ai schimbat, ca artist si ca om, de la primul album si pana la cel pe care l-ai lansat de curand? Poate ca in jurul meu multe s-au schimbat. Dar in suflet nimic. - Pentru ce melodii de pe noul album ai in vedere realizarea unui videoclip? De ce? S-au discutat multe dintre piese, printre care "Du-du", "Vasile, toarna!", "Nunta", "Liza", Copacul Vietii". Dar am ramas totusi la "Du-du" pentru ca are un mesaj mult mai ironic si mai profund decat celelalte, care sunt dedicate unei anumite teme. - Cat timp petreci impreuna cu fetita ta? Cum va distrati impreuna? Niciodata nu pot masura timpul. Ca prea repede trece aflandu-ma impreuna cu ea. Dar cum ne distram? Ne distram de minune! Altfel, cum ar putea sa se distreze doua minuni? - Comparativ cu experienta personala, cum ai spune ca este copilaria fetitei tale? Cerul si pamantul. - Daca fiica ta ar compune o melodie inspirata de copilaria ei, cum s-ar numi aceasta? De ce? Poate ca s-ar numi "Multumesc parintilor mei". Pentru ca eu cred ca o sa meritam. - Ce iti place sa faci in timpul liber? Pentru ca sa ajung sa am timp liber mai am mult de muncit. Dar si daca o sa am, cred ca si atunci o sa muncesc. - Cum iti mentii forma fizica? Trebuie sa recunosc faptul ca sportul pentru mine a devenit un adevarat viciu. Eu nu am timp sa uit de el. Si pentru ca sala de sport imi este cu adevarat o fabrica de sanatate, o sa-i raman fidel pentru totdeauna. Oare ce poate fi mai scump decat sanatatea?

Michael Bolton - un spectacol desavarsit si miracolul iubirii exprimate prin muzica

Fiica cea mare a Majestatilor Lor Regele Mihai I si Regina Ana ai Romaniei, Altetea Sa Regala Principesa Margareta a Romaniei este casatorita cu Altetea Sa, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen. Alaturi de tatal sau, Principesa a creat Fundatia Principesa Margareta a Romaniei, organizatie nonguvernamentala al carei principal scop se axeaza pe dezvoltarea societatii civile. Implicata activ in diferite proiecte, Altetea Sa Regala, Principesa Margareta marturiseste ca se simte implinita "atat ca fiinta, cat si ca membra a Familiei Regale" prin ceea ce face.- In ciuda sobrietatii si distantei impuse, in mod normal, de Casa Regala, sunteti naturala si prietenoasa. Pe cine mosteniti pe aceasta filiera? Imi place sa fiu in legatura permanenta cu cei din jurul meu. Respect oamenii si mai ales pe cei care lupta sa dovedeasca ca lucrurile pot fi facute mai bine pentru ei si pentru cei din jur. Aceasta atitudine este o caracteristica a intregii mele familii.- Incepand cu anul 1989, ati renuntat la Organizatia Natiunilor Unite pentru a va alatura Majestatii Sale Regelui Mihai I in lupta dusa pentru cauza romaneasca. De ce aceasta decizie? Dragostea pentru Romania si oamenii sai mi-a fost insuflata cu precadere de tatal meu, Regele Mihai si de bunica mea, Regina Elena. Venise momentul sa dovedesc aceasta dragoste. Am infiintat Fundatia dupa prima mea vizita in Romania. Ziua de 18 ianuarie mi-a schimbat viata. Romania nu mai era acel taram interzis pentru mine si familia mea, ci tara mea. M-am simtit acasa. Am stiut ca Romania are puterea sa renasca.- Sunteti licentiata in Sociologie, Stiinte Politice si Drept International a Universitatii din Edinburgh, Scotia. Cat de mult va ajuta formatia profesionala - specializarea in sociologie medicala si sanatate publica - in activitatile intreprinse de Fundatia Principesa Margareta a Romaniei? Ma implic foarte mult in mod direct in activitatile Fundatiei. Mi-am dorit foarte mult sa folosesc cunostintele si relatiile construite in timp pentru a contribui la dezvoltarea tarii mele. Si experienta anterioara de studii si de lucru m-a ajutat sa inteleg mai bine contextul social si economic din Romania si felul in care tara noastra se pozitioneaza in lume. Pentru Fundatie este important sa abordeze proiecte care sa duca la bunastarea intregii comunitati. Avem astfel activitati care vizeaza partea de educatie si sprijin pentru sanatate, proiecte de dezvoltare a capacitatilor sau proiecte culturale si ne gandim acum la proiecte de dezvoltare economica.- Cat de multe obiective au fost atinse de Fundatia Principesa Margareta a Romaniei? Misiunea Fundatiei este de a actiona ca un catalizator pentru dezvoltarea potentialului uman, in spiritul demnitatii, solidaritatii si promovarii talentului si valorilor culturale romanesti. Fundatia dezvolta proiecte in domeniul educatiei, dezvoltarii comunitatii, societatii civile, sanatatii si culturii, proiecte care contribuie la reinnoirea spirituala si sociala a Romaniei. Obiectivele noastre organizationale au fost atinse prin proiecte diverse. Doar cateva exemple cu rezultate foarte bune sunt Centrul Comunitar Ghencea, proiect desfasurat in parteneriat cu Asociatia Sf. Arhidiacon Stefan, in care se desfasoara activitati cu persoane in varsta si copii, proiectul de dezvoltare a comunitatii din Chilia Veche - unde, dupa renovarea si dotarea cu echipamente medicale moderne a dispensarului din comuna in anul 2004, am continuat sa sustinem un program de asistenta medicala primara deosebit de apreciat de oameni, iar anul acesta am sprijinit financiar crearea unui atelier de mestesuguri traditionale, care sa permita tinerilor sa dezvolte abilitati in acest domeniu. Un alt exemplu este proiectul "Pot fi independent", care se adreseaza tinerilor cu dizabilitati din Breaza si Plopeni, carora dorim sa le oferim sansa de a dezvolta abilitati de viata independenta. Proiectele noastre sunt mult mai multe si despre ele sau echipa Fundatiei puteti afla detalii pe pagina noastra web: www.principesa-margareta.ro.- Printre alte scopuri, Fundatia Altetei Voastre Regale, ce are sucursale in sase tari, promoveaza si tinerii talentati. Ce parere aveti de viata culturala din Romania, de tinerele talente? Viata culturala este extrem de importanta pentru dezvoltarea societatii romanesti si a imaginii Romaniei. Am investit in proiecte care sa ajute tinerii talentati sa se faca remarcati si sa se dezvolte, am acordat burse de creativitate tinerilor care au demonstrat capacitatea de a dezvolta proiecte inovative, cu impact asupra comunitatii din care fac parte. Am mare incredere in acesti tineri care isi dedica timpul si energia pentru a fi cei mai buni si pentru a aduce ceva nou si bun in cultura noastra. Cred ca tara noastra are sansa sa aiba o viata culturala bogata si efervescenta. Noul si vechiul se impletesc minunat si se creeaza astfel cadrul pentru noi proiecte si expresii culturale, ceea ce este intotdeauna bine. Cativa dintre tinerii sustinuti de Fundatia Principesa Margareta a Romaniei din Romania, dar si din Anglia, Franta, Elevetia, Belgia si SUA sunt acum parteneri de care suntem mandri: tanarul scriitor Nicolae Dragusin, pictorii si artistii fotografi Maria Savulescu, Codruta Bucsineanu, Dimitrie Stefanescu sau Andrei Dinu, Matei Teodorescu si Oliviu Constantinescu, in domeniul muzicii. - Ce sfat puteti da oamenilor pentru a gasi puterea necesara pentru a incepe o noua zi? Sa aiba incredere in ei insisi si in puterea lor de a schimba lucrurile in bine. Fundatia ma implineste atat ca fiinta, cat si ca membra a Familiei Regale. Activitatile ei promoveaza valorile familiei mele: armonie, demnitate, responsabilitate. Ma simt puternica atunci cand reusesc sa fac un copil sau un batran sa zambeasca.

Din lumea larga... traditii inedite de Craciun

Craciunul este cea mai importanta sarbatoare a anului pentru toate tarile crestine si, bineinteles, cea mai asteptata. Oamenii de pretutindeni, altminteri atat de indepartati unii de altii prin asezare geografica, natie, rasa, limba, cultura si traditii, devin un tot unitar in aceasta perioada si traiesc impreuna bucuria Nasterii Domnului.

Cum sa-ti indeplinesti obiectivele propuse pentru noul an

Din multe puncte de vedere, planurile pe care ni le facem la inceputul fiecarui nou an si obiectivele pe care ni le propunem sunt fie prea multe ca sa le putem indeplini pe toate, fie nu sunt realiste si, in euforia specifica atmosferei de sarbatori, iti iei angajamente pe care, de fapt, nu le vei putea duce la indeplinire.

Staruri si intamplari amuzante...

Ti-am povestit deja unele dintre cele mai trasnite patanii prin care au trecut cateva staruri de la Holyywood. Astazi este randul lui Johnny Depp, Matt Damon si Colin Farrell sa intre "in colimator"... Cunoscuti pentru nonconformismul lor, acesti actori au fost protagonistii unor intamplari pe cat de haioase, pe atat de interesant de povestit. Nu de putine ori au avut de infruntat unele dintre cele mai stanjenitoare situatii, dar poate ca si acesta este unul dintre elementele care ii face sa fie atat de mult titrati... Johnny Depp, un suflet rebel... In timpul unei calatorii cu avionul, Johnny Depp s-a crizat brusc si a tipat: "Fac dragoste cu animale!". Un martor la aceasta declaratie inedita de dragoste, s-a aplecat peste scaunul sau si l-a intrebat: "Ce fel de animale?"... Depp a fost adesea urmarit de personaje dubioase, printre care se numara si un barbat care pretinde ca este Edward, Omul-Foarfece (un celebru rol jucat de actor), precum si un travestit care afirma ca este sotia sa... Starul a declarat in legatura cu acest lucru: "Pur si simplu, atrag o sumedenie de ciudatenii." Nu zau... In legatura cu situatii de acest gen, comediantul Tommy Cooper a remarcat candva: "Stai in mijlocul unei librarii si incepi sa faci: 'Aaah!' si, brusc, toata lumea se uita cu ochii holbati la tine. Dar, daca faci acelasi lucru intr-un avion, toata lumea ti se alatura!" Johnny Depp este faimos pentru gesturile sale excentrice. La fel s-a intamplat si in cazul relatiei sale cu actrita Winona Ryder. Dupa ce au jucat impreuna in filmul "Edward, Omul-Foarfece", cei doi s-au logodit, urmand sa se casatoreasca in curand. Intotdeauna romantic, starul si-a tatuat pe mana "Winona Forever" ("Winona pentru totdeauna"), ca semn al dragostei sale nepieritoare. In momentul in care cuplul s-a despartit, Depp si-a modificat chirurgical tatuajul, noua versiune fiind: "Wino Forever" ("Vinul pentru totdeauna")... Pentru a marca evenimentele importante din viata sa, Depp a apelat adesea la "auto-mutilarea" de acest fel. "Intr-un anumit mod", a explicat actorul, "corpul tau este un jurnal, iar cicatricele reprezinta un fel de porti de intrare in el." Printre celelalte tatuaje ale sale se numara un sef de trib indian Cherokee, pe mana dreapta, si numele mamei sale ("Betty Sue"), pe mana stanga, deasupra bicepsului. Tot in timpul relatiei sale cu Winona Ryder, cei doi si-au facut o serie de fotografii "explicite" si au dus filmul la developat la un centru care iti inapoiaza pozele intr-o ora. Avand in vedere ca masinile sunt cele care proceseaza pozele, cei doi nu s-au gandit ca cineva se va uita la ele si ii va vedea in posturi nu tocmai ortodoxe... S-au intors curand la centrul respectiv, pentru a-si ridica pozele. In timp ce se apropiau, cele doua staruri au fost intampinate de un adolescent radiind de bucurie si incantare: "Mi-au placut la nebunie pozele voastre!" In septembrie 1994, Johnny Depp a devastat apartamentul sau prezidential de la exclusivistul hotel newyorkez Mark, unde camera costa 2.200 $ pe noapte. Desi s-a oferit sa plateasca pentru pagubele provocate, a refuzat sa plece si a fost dat afara din camera cu forta. Cazarea sa din acea noapte a fost asigurata cu generozitate de catre Departamentul de Politie din New York: Depp a fost transportat in trei celule diferite (si a fost perchezitionat de catre politiste la fiecare locatie...). In mod ironic, cel care s-a plans primul in legatura cu comportamentul lui Depp a fost nimeni altul decat Roger Daltrey de la The Who, care impreuna cu Keith Moon si ceilalti membri ai trupei au dus pe noi culmi arta vandalismului in hoteluri... Depp a atribuit mai tarziu pagubele provocate in camera mai multor animale care alergau "dezlantuite" in apartamentul sau, printre altele, un caine, un sobolan, un armadillo si un gandac de dimensiunea unei mingi de baseball... Si, pentru ca tot vorbim despre dimensiuni, se pare ca vandalizarea camerei a fost cauzata de catre Kate Moss, care i-a spus lui Depp: "Stii care este problema ta?", referindu-se apoi la dimensiunile destul de reduse ale... barbatiei sale. Ani mai tarziu, actorul a fost intrebat despre "faimosul incident de la hotel". La care el a replicat: "Care dintre ele?" In mod ironic, reprezentantii Hotelului Mark nu au avut nici o problema cu situatia creata. Actorul isi aminteste: "Proprietarul mi-a sunat publicista la doi ani dupa acest incident si i-a multumit. I-a spus: 'A fost atat de minunat pentru noi faptul ca Johnny a fost arestat in hotelul nostru si trimis la inchisoare. Nu iti poti imagina cat de bine au mers afacerile dupa aceea!'" Starul a fost arestat in Vancouver in 1989, pentru ca s-a batut cu un agent de securitate al unui hotel si, de asemenea, in 1999, pentru o bataie cu fotografii de scandal. Johnny Depp a cumparat odata o reproducere uriasa a unui cocos, pe care a "depozitat-o" in livingul sau. Actorului ii placea la nebunie sa isi introduca in casa invitatii cu replica: "Uitati-va la 'cocosul' meu de doi metri!" Convins ca exista fenomene paranormale, Depp si-a petrecut candva noaptea in aceeasi camera in care faimosul si homosexualul Oscar Wilde a murit. Noaptea a trecut fara nici un fel de evenimente notabile, dar Depp si-a amintit mai tarziu: "Am devenit putin paranoic la gandul ca fantoma lui ar putea sa se dea la mine la 4 dimineata..." Intrebat candva in cine ar prefera sa se reincarneze, daca acest lucru s-ar putea, Iggy Pop a raspuns: "In Johnny Depp". Despre prima sa slujba, Depp povesteste: "Vindeam pixuri. Suni oameni care nu vor sa fie sunati. Iti falsifici vocea si incerci sa le vinzi cat mai multe pixuri cu numele lor inscriptionat pe ele. La inceput spui: 'Felicitari. Tocmai ati devenit posibilul castigator al unui ceas' - sau al unei excursii in Grecia, sau un jacuzzi, sau orice altceva. Am avut succes o singura data. Numele pe care l-am folosit a fost Edward Quartermaine, tipul din 'General Hospital'. Am spus: 'Edward Quartermaine la telefon. Ce mai faceti azi?' Era un scenariu intreg. El era din Sud, asa ca am inceput sa vorbesc despre carnea de porc si tot felul de chestii de genul asta. L-am 'agatat' pe tip. El a zis: 'Ok, conteaza pe mine! Si cu ceasul cum ramane?' I-am spus: 'Da, da, da.' 'Vacanta in Grecia?' Am zis, la fel: 'Da, da, da.' Si apoi am renuntat. I-am spus: 'Asculta, ceasul e o mare tampenie, iar excursia din Grecia nu o s-o castigi niciodata - nu se va intampla. Asa ca, la naiba, mi-a facut placere sa stau de vorba cu tine.' Iar el a raspuns: 'Ok!'" Depp vindea pixuri in continuare cand Nicolas Cage i-a sugerat ca ar trebui sa incerce actoria. S-a intalnit cu un agent si, la prima sa auditie, a obtinut un rol in "Cosmar pe Strada Elm". A plecat din trupa sa, Rock City Angels, si curand a aflat ca membrii acesteia au semnat un contract de inregistrari in valoare de 6.2 milioane $ cu Geffen, pentru sapte albume - "cel mai tare contract din oras, de la Madonna". Din fericire pentru Depp, cariera sa a pornit si ea cu dreptul... Inca din copilarie, starul era o adevarata bataie de cap. La varsta de 13 ani si-a pierdut virginitatea si a inceput sa se implice in mici furturi si alte acte de vandalism. La varsta de 12 ani incepuse deja sa fumeze, sa bea si consumase droguri. Iar la varsta de 8 ani il idolatriza pe temerarul Evel Knievel si fusese suspendat de la scoala, pentru ca ii aratase fundul profesorului de sport! Povestile de la filmari sunt si ele suculente. Pe platoul de filmare de la "Finding Neverland", Depp a fost de-a dreptul amuzant. Kate Winslet, partenera sa din aceasta pelicula, a declarat: "Exista o scena in care familia mea este invitata la el acasa, la cina, iar scena era teribil de tensionata, din cauza copiilor... care susoteau cat de inconfortabila este aceasta situatie. Cum faci un copil sa rada in fata camerei de luat vederi?". Bineinteles, Depp a gasit solutia: "Johnny a venit la serviciu cu o masina care face vanturi, pe care a amplasat-o pe scaunul pe care ar fi trebuit sa stea Julie Christie la masa! Depp era cel care controla masinaria, astfel incat, pe toata durata scenei, cel putin din punctul de vedere al baietilor, Julie Christie tragea vanturi in mod spontan! Am crezut ca cel mai mic dintre ei o sa cada de pe scaun. Radea incontrolabil... Acesta este, de fapt, Johnny Depp, doamnelor si domnilor, un adevarat nebun..." Actorul a remarcat candva ca "Chocolat" este primul film in care a jucat si pe care a reusit vreodata sa il vada pana la sfarsit. Regizorul Lasse Hallstrom l-a numit primul film al sau la care starul a reusit sa stea pana la final fara sa se foiasca... Printre alte fobii ale actorului se numara si teama de clovni... In timpul realizarii filmului "Blow", Johnny Depp trebuia sa prizeze cantitati impresionante de cocaina falsa, ceea ce a facut ca nasul sau sa curga in permanenta si chiar sa ii afecteze in mod dezastruos sistemul digestiv. Care a fost insa problema? Regizorul Ted Demme a recunoscut mai tarziu ca substanta respectiva era, de fapt, un laxativ pudra pentru bebelusi!... Demme isi aminteste: "Filmam una sau doua scene si apoi ii dadeam lui Johnny cantitati uriase de servetele si prosoape, ca sa isi stearga fruntea. Din fericire, nu a trebuit sa facem decat vreo patru duble cu scena in care el trebuia sa prizeze cocaina." Desi rolul sau din filmul "21 Jump Street" l-a facut celebru, Depp a ajuns sa urasca sa joace in serialele pentru adolescenti. Si-a exprimat nemultumirea si pentru ca este nevoit sa dea interviuri unor reviste de genul: "Sixteen! Teen Beat! Teen Dream! Teen Poop! Teen Piss! Teen S---!". Pana la urma, a inceput sa se poarte ca un nesimtit, in speranta ca va fi dat afara din serial. Intr-o zi, spre exemplu, s-a certat cu producatorii, spunandu-le acestora ca personajul pe care il interpreteaza ar trebui sa isi dezvolte o fixatie pentru untul de arahide. Insa faza cea mai tare a venit ceva mai tarziu, cand actorul a descoperit ca nu i s-a facut curat in rulota. Raspunsul sau? A dezlantuit iadul in timpul filmarilor si si-a dat foc la indispensabili! In timp ce se afla intr-un club sic din Londra, Johnny Depp a ramas socat sa descopere ca paharul cu bautura ii disparuse din fata. Fotograful care il luase, din greseala, s-a trezit brusc cu urechile in mainile lui Depp, care ii forta capul spre podea. Raspunsul fotografului? L-a informat sec faptul ca "acesta nu este modul obisnuit de a intampina oamenii in Anglia." Pentru interpretarea rolului Jack Sparrow din "Piratii din Caraibe", starul, dorind sa intruchipeze cat mai bine posibil personajul respectiv, si-a placat o parte din dantura cu aur. Dupa ce si-a facut prima oara aceasta interventie, Depp a revenit la dentist si a cerut sa i se imbrace mai multi dinti. De ce? Nu stia sigur cum vor reactiona producatorii si vroia sa mai aiba unii de rezerva, "cu care sa negocieze". La cateva luni dupa ce filmarile s-au incheiat, Depp era intrebat de ce are in continuare dantura placata cu aur. Acesta a explicat: "Eram intr-un avion si ma intorceam in Franta, cand mi-am dat seama brusc ca ma aflu la o distanta uriasa de singurul tip care ar fi putut sa faca operatiunea inversa si sa imi 'dea' dintii inapoi." In 2001, Johnny Depp a fost distribuit in rolul George Jung - cel care l-a ajutat pe columbianul Pablo Escobar sa patrunda pe piata americana de cocaina - in filmul lui Ted Demme, "Blow". Desi Depp s-a integrat cat mai bine in rol (chiar l-a vizitat pe Jung in inchisoare), nu era la fel de serios si in clipa in care camera se oprea din filmat. Depp obisnuia sa se joace impreuna cu colega sa, Penelope Cruz, si sa traga vanturi "false"... Cand s-a prezentat impreuna cu Kate Moss la premiera unui film, Johnny Depp a fost intrebat de catre un reporter daca are de gand sa se insoare in curand. Actorul i-a aruncat jurnalistului o privire naiva inainte de a-i raspunde, la randul sau, cu o intrebare: "Ai de gand sa iti schimbi lenjeria maine?" Dupa ce a filmat o scena din "Sleepy Hallow" (1999), starul a fost intrebat cum i s-a parut sa se lase tarat prin padure, in spatele unei trasuri in goana. Acesta a replicat: "Nu mi-a fost frica de faptul ca ma pot rani. Mi-a fost doar teama ca respectivii cai sa nu faca pe ei in timpul calatoriei noastre..." Familist convins, Depp a declarat candva: "Daca cineva va face vreodata un rau familiei mele, unui prieten sau cuiva la care tin, il mananc. Poate ca o sa stau 500 de ani in inchisoare, dar il mananc." In 2002, Johnny Depp si Vanessa Paradis au intampinat sosirea pe lume a celui de-al doilea lor copil. "E o adevarata nebunie, omule, e ceva extraordinar", a remarcat Depp. "Cel mai bun antrenament pe care il poti avea in ceea ce priveste supravegherea bebelusilor este sa petreci mai multi ani cu betivi notorii. Ii ajuti sa mearga, faci curat dupa ce vomita, le pui gheata pe frunte, atunci cand se lovesc, si ii tii legati de masa, cand e ora de mancare. Incontrolabila furie, lacrimile si bucuria, toate izbucnesc in acelasi timp, in zece secunde. Este un betiv mic si simpatic." Matt Damon, baiatul finut de la Hollywood... Primele zile petrecute de Matt Damon la Hollywood au fost departe de a fi idilice... Mai mult timp, Damon a dormit intr-un apartament cu un singur dormitor, impreuna cu doi prieteni, intr-o parte destul de rau famata a orasului. "Exista un magazin pe colt", si-a amintit Damon mai tarziu, "si am facut un pariu: cine poate ajunge pana acolo fara sa i se propuna o doza de heroina. Am castigat eu - pentru ca o data am ajuns pana la magazin si pana la jumatatea drumului inapoi, distanta cea mai mare pe care a parcurs-o oricare dintre noi fara sa fie abordat de vreun dealer..." Dupa ce a fumat timp de 16 ani, actorul a gasit modalitatea perfecta de a renunta la acest viciu. "Am facut sedinte de hipnoza aici, in Los Angeles, la un tip incredibil", povesteste starul. "Am mers de trei ori la el. Vorbea cumva cu mine... Nu am mai fumat de atunci." Singura problema este ca, "Daca spui cuvintele 'femeie de serviciu', s-ar putea sa ma dezbrac si sa incep sa dansez!" In timpul filmarilor de la "Ocean's Eleven", Matt Damon l-a invitat pe Steven Soderbergh, regizorul peliculei, sa il insoteasca intr-o calatorie la un cazino, sa joace Blackjack. Soderbergh a refuzat. "Care este problema?", a intrebat Damon. "Nu joci?". "Bineinteles ca joc", a replicat regizorul: "Acum jonglez cu banii de la Warner Brother's!" La scurt timp dupa alegerea presedintelui american George W. Bush, in anul 2001, Matt Damon i-a urat toate cele bune Laurei Bush. "Mult noroc", i-a urat acesta. "Tarii", a adaugat el peste un minut, "i-ar fi mult mai bine daca tu ai fi presedinte." Potrivit revistei "Cryogenics", in 2002, Damon era alegerea femeilor britanice care se aflau in cautarea unui donator de sperma. Pentru ca Damon nu a facut nici un fel de donatie in acest sens, compania a oferit donatori "sosii", pentru a satisface cerinta clientelor lor. Ben Affleck si Matt Damon s-au intalnit la gradinita si au ramas prieteni foarte buni de atunci. "Avem radacini comune si cred ca asta este elementul-cheie pentru o prietenie de durata si de succes.", a declarat la un moment dat Affleck. "Nu poti fi prea competitiv. Daca exista pe undeva un rol pentru mine si nu il primesc, prefer sa il obtina Matt, mai mult decat oricine altcineva." Cand au scris scenariul pentru "Good Will Hunting", Damon si Affleck traiau cu un buget limitat. Chiar si asa, cand producatorii de la Castle Rock - dupa ce au cumparat scenariul cu 600.000 $ - au vrut sa realizeze filmul in Canada, pentru a reduce costurile productiei, cei doi au refuzat. Au dus apoi proiectul la Miramax, care a acceptat sa filmeze marea majoritate a scenelor in Boston (orasul lor natal si mult iubit). In legatura cu filmul care le-a asigurat succesul, "Good Will Hunting" (1997), Matt Damon si Ben Affleck au vandut scenariul companiei Castle Rock, care si-a pierdut rapid interesul in realizarea filmului. Suspectand faptul ca executivii companiei nici macar nu au citit scenariul modificat, cei doi au adaugat o scena "ciudata", in care psihiatrul (jucat de Robin Williams) ii face o felatie lui Will Hunting (Matt Damon), chiar in biroul sau. "Nimeni de la Castle Rock nu ne-a zis ceva despre asta", si-a amintit Affleck mai tarziu. "Iar noi eram ceva de genul: 'Ok, cred ca scena cu felatia e buna...'. A fost de-a dreptul dezamagitor." Pana la urma, scenariul a fost trimis la presedintele companiei Miramax, Harvey Weinstein, care i-a chemat pe cei doi tineri scenaristi. "'Nu stiu cine naiba sunteti voi'", a povestit Affleck discutia cu Weinstein, "dar imi place la nebunie scenariul asta, lui Kevin Smith ii place, este cu adevarat al naibii de bun, dar astia de la Castle Rock imi cer al naibii de multi bani ca sa il facem. Si mai e o chestie. Nu ii poti face o felatie la el in birou, la naiba! Ok? Credeti ca sunteti amuzanti. Nu sunteti atat de al naibii de amuzanti.' L-am iubit din prima clipa...", a adaugat Affleck. Inainte de a vinde scenariul celor de la Castle Rock in noiembrie 1994, pentru 600.000 $, Damon si Affleck erau faliti. Affleck dormea pe o canapea in micutul apartament al lui Damon, din West Hollywood. Desi si-au gasit curand un loc mai spatios in apropiere de Hollywood Bowl, aveau in continuare o problema. "Nu aveam nici un fel de credit in fata nimanui", isi aminteste Affleck. Solutia baietilor? "In loc de credit, am luat un exemplar al revistei 'Variety', care anunta pe prima pagina vinderea scenariului nostru. I-am aratat revista proprietarului, i-am aratat si fotografiile noastre si i-am spus: 'Vezi, suntem solvabili - cecurile astea o sa vina in curand!'" In timpul ceremoniei de decernare a Premiilor Oscar din 1998, Robin Williams a castigat Oscarul pentru Cel mai bun actor in rol secundar (pentru rolul psihiatrului Matt Damon din filmul lui Gus Van Sant, "Good Will Hunting", pe scenariul celor doi buni prieteni, Affleck si Damon). Williams a acceptat aceasta distinctie in modul sau tipic si glumet. "Este placut sa ai aceasta statueta", a declarat actorul, mangaind Oscarul. "Este cea din urma distinctie pe care o poti primi!" "Cel mai mult as vrea sa ii multumesc tatalui meu, acolo, sus", a declarat Williams, "barbatul care, in clipa in care i-am spus ca vreau sa devin actor, mi-a zis: 'Dar ia-ti si o meserie de rezerva - cum ar fi sa te faci sudor.'" Williams i-a trimis apoi lui Peer Augustinski (cel care i-a dublat vocea in limba germana) o replica a statuetei, cu un mesaj: "Multumesc ca m-ai facut celebru in Germania." In dimineata unei Zile a Recunostintei, Matt Damon a fost luat pe sus din pat de catre fratele sau, atlet, la ora 5.30, pentru o "mica" alergare de 5 kilometri, la un maraton organizat... "A fost ca o revelatie", isi aminteste actorul. "Am inceput sa ma simt batran cand eram cam la doua treimi din distanta si incepusem sa imi spun: 'Ma descurc. Sunt ok.' Cand m-am uitat, pe langa mine alergau doi copii de 8 ani, care m-au intrecut. Alergau si pur si simplu stateau de vorba, nici macar nu depuneau vreun efort..." "Cel mai rau lucru a fost ca, la finalul cursei, cateva echipe de filmare aparusera pe langa mine si eu am trecut in goana linia de sosire, pentru ca incercam sa ajung din urma copilasii astia doi. Iar reporterii ma intrebau: 'Hei, ai terminat o cursa de 5 km. Cum te simti?' Iar eu trebuia sa fiu intocmai ca personajul meu, James Bourne, si sa nu plang, desi era singurul lucru pe care mi-l doream sa il fac.", a adaugat Damon. Matt are intamplari amuzante si in legatura cu familia sa. Aniversarea de 25 de ani de casnicie a parintilor sai a fost o sursa de noi glume. Starul povesteste: "Am mers la un restaurant, iar tata a comandat sampanie. Chelnerul a venit si a spus: 'Este o ocazie speciala?'. 'Ei bine, da, aniversam 25 de ani de casnicie.' Iar chelnerul a facut un mare anunt: 'Doamnelor si domnilor...'. Toata lumea a inceput sa aplaude si sa ovationeze, iar tata s-a ridicat pe un scaun si a spus: 'Nu, nu, am fost divortati timp de 19 ani!'". In timpul filmarilor de la "Ocean's Eleven", in Las Vegas, faimosul farsor George Clooney i-a "angajat" pe Matt Damon si Julia Roberts sa il ajute cu o gluma. Cei trei, care erau cazati impreuna cu restul echipei la Hotelul Bellagio, au carat statuile uriase ale hotelului si ghiveciurile cu plante, pe care le-au depozitat, in toiul noptii, in fata usii camerei in care statea producatorul Jerry Weintraub. "In fiecare zi ii 'plantam' altceva in fata usii, ca sa nu poata iesi", a povestit Clooney. "La un moment dat, a aparut in pragul usii imbracat cu niste pantaloni de biciclist, foarte stransi pe picior si din material elastic. Iar eu i-am spus lui Matt: 'Hei, aminteste-mi sa nu imbatranesc niciodata', iar Weintraub mi-a urlat: 'Hei, du-te naibii!'. Asa ca, in noaptea urmatoare am carat statuia, iar Julia, Matt si eu i-am confectionat acesteia pantaloni de biciclist, asemanatori cu cei pe care ii purta Jerry, din saci pentru gunoi, de culoare neagra..." Damon isi aminteste ca prima oara cand a fumat marijuana avea 16 ani, iar experienta s-a petrecut in prezenta si impreuna cu mama sa si cu tatal sau vitreg... Dupa ce a slabit in jur de 20 de kilograme (fara ajutorul unui nutritionist) pentru rolul sau din "Courage Under Fire" (in care a interpretat un veteran al Razboiului din Golf, dependent de droguri), Matt Damon s-a dus, in sfarsit, sa consulte un doctor. Doctorul i-a spus ca are sa ii dea atat vesti bune, cat si vesti rele. Vestea rea consta in faptul ca, din cauza slabitului nesupravegheat, organele sale se micsorasera si ca urma sa dureze ani buni pana cand metabolismul sau avea sa revina la normal. "Vestea buna", i-a explicat doctorul, "este ca inima ta 'nu a intrat la apa'." Pentru a-si perfectiona accentul sudist pentru rolul Ruddy Baylor din filmul "The Rainmaker", Damon a devenit barman, pe gratis, intr-un club din Tennessee. Mai tarziu, a angajat unul dintre barmanii alaturi de care a lucrat, drept profesorul sau de dialecte. In timp ce lucra ca figurant pentru pelicula "Field Of Dreams", Damon a vizitat Parcul Fenway din Boston, de unde a adunat cateva fire de iarba, ca amintire pentru tatal sau. In "Good Will Hunting", Skylar, interpretata de Minnie Driver, este parasita in mod brutal de catre Will Hunting (Matt Damon). La scurt timp dupa lansarea filmului, actorul a parasit-o pe actrita, iubita sa de la acea vreme, in timpul talk show-ului lui Oprah Winfrey. Acesta a fost un gest pe cat de surprinzator, pe atat de necaracteristic lui Damon, ceea ce i-a determinat pe toti sa creada ca au existat si alte motive pentru care a facut acest gest atat de lipsit de politete. Nu se stie insa care au fost acestea... Colin Farrell, "gura spurcata" de la Hollywood... Colin Farrell, recunoscut pentru limbajul vulgar pe care il foloseste, a fost candva numit de catre o revista cea mai vulgara celebritate. Legenda fotografiei publicate in dreptul sau arata: "La naiba! Am castigat un premiu al naibii!" Despre o conferinta de presa la care a participat in Toronto, actorul isi aminteste: "Primele cuvinte pe care le-am spus au fost 'La naiba!'." In adolescenta, Farrell s-a alaturat unei trupe de dans care calatorea prin toata Irlanda intr-o dubita, prezentandu-le locuitorilor din diferite orase "tainele" dansului... texan. In clipa in care s-a uitat in oglinda intr-o zi si a realizat ca poarta cizme de cowboy si alte accesorii specifice, a renuntat la trupa. Actorul a declarat ca arata "ca versiunea Village People a unui cowboy." Regizorul Joel Schumacher isi aminteste despre o petrecere la care a participat alaturi de Farrell. "La o petrecere, l-am auzit pe Colin stand de vorba cu asistenta agentului sau. Era o femeie extrem de atragatoare. Tot ceea ce l-am auzit spunand a fost: 'Nu ai vazut niciodata cum arata un penis circumcis?' Si cred ca stiti cum s-a terminat povestea..." In timpul filmarilor peliculei lui Oliver Stone, "Alexander" (2004), Farrell s-a imbatat aproape in fiecare zi si si-a dat jos pantalonii atat de des, in fata echipei, incat membrii acesteia l-au botezat "Colin cu 'cucul' afara"... In aceeasi perioada, Angelina Jolie a fost atat de dezgustata de comportamentul lui Farrell - betii pana in zori, cu pantalonii in vine in permanenta, tigari pe care le stingea pe mobila - incat a decis sa se mute intr-un alt hotel. "Era complet nebun", povesteste Jolie despre pataniile pe care le-a trait alaturi de Colin Farrell in timpul realizarii acestui film. "Purta intotdeauna toga. Unde, in mod normal, trebuia sa existe un buzunar la pantaloni, el avea un buzunar la toga... Se ducea la oameni, inclusiv la mine a venit, si spunea: 'Ma ajuti sa scot asta din buzunar?' Iar ceea ce se vedea pe sub toga nu era altceva decat penisul lui!" "Totusi o data i-am facut si eu figura", a adaugat vedeta. "Am tras si am tras... L-am intins atat de rau, incat era sa se desprinda de tot..." Intr-o zi din 2003, la numai 24 de ore dupa ce se pare ca s-ar fi "incurcat" cu Angelina Jolie, in ajunul premierei sale de la "Tomb Raider II" (si in timp ce fosta sa iubita, Kim Bordenave, era insarcinata cu copilul sau...), un foarte beat Colin Farrell a fost vazut plecand de la o petrecere hollywoodiana impreuna cu o frumoasa blonda. Actorul le-a spus paparazzilor agresivi ca femeia misterioasa este sora sa. Poate da, poate nu... La scurt timp dupa aceea, starul a fost vazut impreuna cu "sora" sa din nou - de data aceasta, pe bancheta din spate a unei limuzine. Actorul si-a pierdut virginitatea la varsta de 15 ani, dupa ce a cunoscut o australianca intr-un club de noapte pentru homosexuali. Cu vreo 20 de ani mai mare decat el, femeia l-a dus in apartamentul ei, i-a pus in fata un cos plin cu prezervative si i-a spus sa aleaga unul. La varsta de 17 ani, starul s-a inscris la o mica agentie de modeling din Marea Britanie. "M-au trimis sa prezint indispensabili pentru o reclama televizata, cu ocazia Craciunului", povesteste actorul despre aceasta patanie, unul dintre primele sale joburi. "Eram eu si inca vreo zece alti tipi. Mai intai am prezentat boxeri si alte prostii de genul asta. Apoi, cand am crezut ca am terminat, o femeie vine si ma trage de chilotul tanga si spune: 'Voluntari?'" Farrell nu a dat cu piciorul sansei: "Cum sa nu! La naiba, omule. Asta insemna zece lire in plus! Aveam 17 ani, la naiba. Am facut-o. Era ca si cum as fi luat o pastila de ecstasy! Am prezentat chilotii tanga rosii, la televizor, cu partea din spate care se dadea jos si imi dezvelea fundul complet gol!" Farrell si Bruce Willis au lucrat impreuna pentru filmul "Hart's War" si s-au inteles ca doi adevarati baieti rai... "Ar fi cazul sa te duci mai repede la culcare astazi", il tachina actorul pe Willis. "Pentru maine ai de invatat un cuvant pe care sa il spui in fata camerei." "Mai taci si tu", i-a raspuns Willis, "al naibii irlandez!". Prima intalnire a lui Farrell cu Tom Cruise a fost memorabila pentru tanarul star. La o petrecere, celor doi li s-a facut cunostinta. "Iisuse", i-a zis actorul lui Cruise, drept introducere. "Esti mult mai atractiv in viata reala decat esti pe marele ecran." Ceva mai tarziu, Farrell a fost distribuit sa joace alaturi de Cruise, in "Minority Report". Actorul s-a apropiat de Cruise si i-a spus: "Te-am intalnit si inainte." Acesta a replicat: "Da. Stiu. Imi aduc aminte." Visul lui Farrell de a calca pe urmele tatalui sau, devenind fotbalist, s-a spulberat in clipa in care s-a inscris la Scoala Dramatica Gaiety. La inceput, tatal sau nu a fost de acord cu alegerea pe care a facut-o tanarul: "'Vrei sa te faci actor de teatru? Fa ce vrei!'", povesteste starul. "Dar, cand am primit primul cec, m-a luat cu totul altfel: 'Buna idee!'". In timpul unei aparitii in cadrul emisiunii "The Tonight Show with Jay Leno", actorul a marturisit ca a sperat candva sa se alature boy-band-ului Boyzone! La auditia sa, Farrell a cantat piesa lui George Michael, "Careless Whisper"... "M-au pus sa o cant de doua ori, pentru ca nu le-a venit sa creada cat de prost am cantat din prima!", a declarat el enervat. Bineinteles, nu a fost admis in trupa si mai tarziu a recunoscut ca este afon. Pentru primele scene din filmul "A Home At The End Of The World", Colin Farrell trebuia sa poarte o peruca. "Ziceai ca au ras un caine, mi-au pus lipici pe cap si mi-au uscat parul cu foehnul", a precizat el. "Am vrut sa cada la montaj toate scenele respective, pana cand am ajuns la concluzia ca trebuie taiat tot... Nici nu aveti idee cat de rau a fost. Era ca atunci cand aveam zece ani si mergeam la biserica. Era oribil. Cineva m-a intrebat: 'Cum era sa te privesti in oglinda cu peruca aia pe cap?' Am raspuns: 'Glumesti? De ce naiba sa vreau sa ma uit in oglinda?!?'" "Un psihiatru m-a intrebat candva cat de multa bautura si cat de multe droguri am nevoie sa consum in fiecare saptamana", povesteste starul. Raspunsul lui a socat multa vreme Hollywood-ul: 20 de pastile de ecstasy, patru grame de cocaina, ceva marijuana, trei sticle de Jack Daniel's, 12 sticle de vin rosu, 60 de beri si 280 de tigari... In ceea ce priveste apetitul lui pentru sex, Farrell a platit candva 18.000 $ pentru a tine deschis dupa orele de program un club de striptease din Los Angeles, pentru a se putea bucura in continuare de privelistea minunata a stripteuzelor sale preferate... Prima mare dragoste a lui Colin a fost Marilyn Monroe. In jurul varstei de zece ani, complet indragostit de frumoasa zeita a marelui ecran, Farrell ascundea cateva dintre bomboanele sale preferate sub perna, impreuna cu un bilet in care o ruga pe actrita sa coboare din cer si sa vina sa manance impreuna bunatatile...

Teodora Enache: "Jazz-ul poate fi iubit atat prin cunoastere, cat si instinctiv"

Ce iti sugereaza cuvantul "jazz"? Un stil de muzica aparte, caracterizat prin excelenta de improvizatie? Sau un gen muzical elitist, pe care numai cunoscatorii il pot intelege si degusta? Ori te gandesti la Ella Fitzgerald, Louis Armstrong sau Miles Davis? Sunt atat de multe necunoscute in domeniu... mereu va fi ceva nou de descoperit. Si cine te-ar putea ajuta sa intelegi de ce este jazz-ul o cale de dezvoltare personala? Da, acesta este raspunsul: un artist profesionist al genului. Teodora Enache este o celebra interpreta de jazz, a carei voce se aude nu numai in Romania, ci si peste Ocean, unde a fost numita "a doua Ella Fitzgerald". Ea ne povesteste despre intalnirea cu muzica de jazz, cum si-a gasit propriul "glas", provocarile pe care le intalneste si ne ajuta sa descoperim fascinatia si misterul acestui gen...- Sunteti unul dintre cei mai cunoscuti interpreti de jazz din Romania, desi ati absolvit facultatea de matematica. De la matematica la muzica de jazz... cum de a intervenit o astfel de schimbare? Se intampla in anii in care nu constientizam ca fiecare portita care ti se deschide inseamna un inceput, un pas catre mai mult. Am simtit doar si cu un instinct foarte puternic, am urmat, taindu-mi orice punte de "salvare", pe care m-as fi putut intoarce. Eram studenta in ultimul an, aveam doar o chitara si Intalnirea cu jazzul (pe care nu il cunosteam nici macar teoretic, nu ascultasem, nu stiam nimic despre aceasta muzica. Am inceput sa o cant, inainte de a o cunoaste) mi-a schimbat brusc directia.- In anii '90, muzica de jazz era mai putin cunoscuta si mediatizata in Romania. Cine v-a indrumat in aceasta directie? Fiecare intalnire (muzicieni, profesori, colegi) mi-a dezvaluit inca o nuanta a muzicii, am fost si sunt deschisa la orice influenta. Dar drumul mi l-am urmat fara sa tin cont de nimeni. Mi-am ascultat glasul care cerea timp, studiu, munca si daruire si i-am fost devotata si inca ii sunt. Nu am tinut cont nici de anii in care jazzul nu era mediatizat, nici de anii in care viata de zi cu zi devenea aproape imposibil de dus (material).- Se spune despre muzica de jazz ca ar fi destinata unei categorii aparte de public - este un gen de muzica elitist si, oarecum, "cu circuit inchis". De ce credeti ca se intampla astfel? Jazzul cere o anumita structura mentala, cere sa fie gustat cu anumiti "centri gustativi", este o arta spontana, vie. Poate fi iubit pe cale mentala, prin cunoastere, sau instinctiv, simti ca acolo se intampla ceva care are legatura cu tine. Fiind creat atunci, este o anumita energie care se degaja, artistul devine ca terapeutul care vindeca, este mai mult decat un mesaj muzical, este unul spiritual.- In ce masura interactionati cu publicul? Jazzul este ca dragostea. Nu poti iubi fara sa tii seama de vibratiile care vin din cealalta parte, este un tot care se modifica in continuu. Nu exista scheme prefabricate.- Muzica de jazz presupune, in mare masura, improvizatie. Se spune ca nu se poate interpreta in acelasi fel de doua ori o melodie. Cum v-ati cultivat capacitatea de a improviza? Cu puterea de a improviza te nasti, cred. Este o samanta care creste cu tine o data si pe care esti dator sa o hranesti continuu. Cred in cresterea dubla - si in exterior, dar si in interior. Cu cat stii mai multe, cu atat aripile se pot desface mai larg, poti atinge zone nebanuite, poti desena cercuri la care nici nu ai visat, si aici intervine improvizatia, nebunia creatiei spontane.- Cum v-ati gasit "propriul glas"? Care dintre interpretii de jazz v-au influentat? Am fost fascinata de cei care au batatorit cararea, i-am privit cu admiratie si respect, le-am ascultat "povestile", apoi nu am facut decat sa imi spun "povestea mea", care e doar a mea. Chiar daca am invatat fraze de la Ella Fitzgerald de exemplu, cand le-am cantat, le-am spus cu trairea mea, cu simtirea mea, cu toata istoria mea, cum si sunt convinsa ca si ea a facut la fel cu povestile ei... Asa a aparut glasul...- Se spune despre dumneavoastra ca ati fi o a doua Ella Fitzgerald. Cum priviti aceasta asociere? M-a flatat ca mi s-a spus asa in America, tara care a idolatrizat-o pe Ella. Degaja o anumita energie si iubire de cant si oameni si publicul simte asta. Ella nu degaja perfectiune... ci acea energie care iti umple fiinta de iubire.- Care sunt recompensele de ordin moral si profesional pe care vi le ofera muzica de jazz? Recompense... nu simt deloc cuvantul in acest context. Aici e vorba de o dragoste total neconditionata, pur si simplu daruiesti si bucuria doar pentru faptul ca faci acest lucru e atat de mare, incat nu mai astepti nimic. E atata bucurie pe scena, nu pentru reflectoare sau faima, sau orice legat de asta... e viata pe care o traiesc din plin. Doar acolo - total, cu toate nuantele, pe care, poate, in viata nu le exprimi decat partial. Asta mi se pare un dar atat de mare, ca orice "recompensa" paleste pe langa ea.- Aveti vreo melodie preferata, care va creeaza o anumita stare, va inspira, va transpune intr-o anumita lume? Tot ce aleg sa cant, imi place. Daca as fi fortata sa cant ceva ce sufletul meu nu ar gusta, cred ca as canta fals... In acelasi timp, sunt momente cand nu reusesc sa ma transpun in "acea" lume (destul de rare...), pentru ca sunt foarte sensibila, ma inhiba uratul, agresivitatea, uneori nu pot reactiona daca nu am o stare pozitiva, ma blocheaza... de aceea am mereu grija sa nu intru pe scena nepregatita...- Care considerati ca este diferenta in ceea ce priveste perceptia publicului roman fata de jazz, comparativ cu publicul din strainatate? Nu am simtit diferente, "povestea" mea a fost la fel primita si de un public avizat si de unul neavizat, si de publicul francez si de cel american si de cel din Romania. Trebuie sa spun ca niciodata nu ma pregatesc pentru o anumita intalnire, nu imi mentalizez publicul ca si cum aici ar fi unul, dincolo altul... Daca intalnirea cu muzicienii este buna, publicul intra direct pe scena si interactioneaza cu mine. Se poate intampla ca intalnirea dintre mine si muzicieni sa nu fie tot timpul cea dorita... asta schimba putin situatia. Din fericire, in ultima vreme nu prea am mai avut parte de asa ceva...- Cat de lung a fost drumul de la debutul din 1993 pana in prezent? Ehehe, si cat de lung mai este!!!- Care au fost cele mai importante provocari pe care vi le-a adus muzica de jazz? Fiecare concert este o provocare. Imi place sa ma aventurez, sa cant cu muzicieni buni si valorosi, ceea ce ma solicita si fizic si mental si emotional foarte mult. Uneori nici nu ne cunoastem si ne vedem prima oara pe scena si cantam fara repetitie, si fara nici o regie...- A existat vreun moment in care sa va fi gandit sa renuntati la aceasta cariera? Daca da, cand s-a intamplat aceasta si de ce? Au existat multe momente (ce e drept, de multisor...) in care, dupa concerte, fugeam repede unde sa nu ma vada nimeni si ma cuprindea toate disperarea de pe lume, in care realizam cat de mult mai am pe acest drum si ce putin am parcurs... plangeam pana simteam ca nu mai am contur... Dar a doua zi de dimineata, MEREU s-a intamplat asa, ma apucam constiincios de lucru... Acele momente erau salturi in munca mea. Si numai munca m-a echilibrat.- Cum va intretineti si protejati vocea? Prin BUCURIE. Si prin studiu. Si prin exercitii zilnice.- Aveti vreo superstitie de care tineti cont in timpul concertelor? Am cam scapat de toate, din fericire. Acum, "clicul" se produce mult mai simplu.- Care este cea mai frumoasa amintire a dumneavoastra legata de un concert sustinut in Romania? Cand i-am cantat prima oara mamei. Si cand fetita mea, Maria, era in sala si a inceput sa cante tare si ea.- Care sunt factorii esentiali de care este nevoie pentru ca un concert sa fie reusit? Ehehe, asta inseamna sa intram deja in retete. Si nu ne place.

Michael Bolton - un spectacol desavarsit si miracolul iubirii exprimate prin muzica

Oare ce ai putea sa-l intrebi pe un artist de renume mondial precum Michael Bolton? De fapt, formularea este inexacta, mi-ai raspunde: "Dar ce nu l-as intreba!" - si ai avea dreptate, deoarece cu acest gand am plecat si eu spre hotelul Phoenicia, unde s-a desfasurat conferinta de presa, cu o zi inainte de concertul de la Sala Palatului. Pe drum, fredonam versurile unora dintre melodiile sale, pe care numai daca as fi fost extraterestru sau as locui intr-un turn de fildes nu le-as fi cunoscut... si realizam cat de multe lucruri nu stiu despre el, cate mi-as dori sa aflu si sa-ti impartasesc si tie, persoanei care citesti. Pe parcusul a aproximativ 20 de minute, Michael Bolton ne-a povestit relaxat despre cariera sa, ceea ce il inspira in scrierea versurilor, colaborarile sale cu artisti precum Bob Dylan, Ray Charles sau Luciano Pavarotti, a analizat pe scurt situatia politica a Romaniei, ne-a impartasit care este pentru el "reteta succesului"... Referitor la concertul din seara urmatoare, ne-a spus: "Vreau sa iasa foarte bine, ca sa ma mai chemati si alta data". Si s-a tinut de cuvant. Michael Bolton a mentionat ca pentru scrierea versurilor se inspira atat din experientele personale, cat si din ceea ce li se intampla celor din jurul sau. "Scriu versuri inca din perioada adolescentei si am diferite surse de inspiratie. Cariera mea de compozitor a fost oarecum accidentala. Eu imi doream sa fiu artist, dar la un moment dat cineva mi-a propus sa scriu versuri, iar melodiile mele au inceput sa fie inregistrate de alti artisti. Era un fel de serviciu adiacent, care pe parcurs s-a transformat intr-o cariera de sine statatoare", a precizat Bolton. Printre cei pentru care a scris melodii se regasesc Barbra Streisand, Kiss, Joe Cocker, Kenny Rogers, Cher, Kenny G., Peabo Bryson, Patti Labelle si multi altii. De asemenea, a scris piese in colaborare cu artisti ca Bob Dylan, BabyFace sau Diane Warren. "Cu timpul, am invatat ca nu poti scrie in permanenta numai despre ceea ce ti se intampla tie si ceea ce simti tu. Este necesar sa iti gasesti resurse de inspiratie si in ceea ce li se intampla celor apropiati. Ce ma inspira este, in egala masura, ceea ce am trait eu, dar si ceea ce am observat in jur", a subliniat artistul. Secretul succesului sau: "bine nu este niciodata de ajuns" Michael Bolton considera ca pentru a avea succes, a-ti construi o cariera durabila si a fi mai mult decat o sclipire de moment, trebuie sa te perfectionezi in permanenta, chiar daca ai ajuns pe culmi. "In cariera mea, mi-au fost necesari 18 ani (de la prima melodie inregistrata, la varsta de 16 ani) pentru a atinge succesul. Cred ca dezvoltarea ca artist si, in general, obtinerea succesului depind de cat esti de implicat si decis sa fii mereu mai bun", spune Bolton, referindu-se in context la colaborarile sale cu Ray Charles si Luciano Pavarotti. "Atunci cand am fost invitat sa cant cu Ray Charles, nu mi-am dorit sa fiu 'ok'. 'Ok' nu este in nici un caz de ajuns. Frank Sinatra avea o vorba: Incepand de luni, 'bine' nu mai este valabil. Acest aspect este cu atat mai important in zilele noastre, cand muzica se poate compune pe computer, vocile se adapteaza in studio si deci este usor sa devii un fenomen de moment. Dar, pentru a avea o cariera de lunga durata, trebuie sa respecti ceea ce faci si ceea ce iti aduce succesul. Cand esti invitat sa canti alaturi de Luciano Pavarotti, iti doresti sa studiezi mai mult, sa faci totul cat mai bine cu putinta", a relatat Michael Bolton. Artistul a precizat ca incearca intotdeauna sa descopere care este secretul care face ca o melodie la care lucreaza sa devina un hit si ca din punctul lui de vedere, succesul se obtine nu numai prin munca propriu-zisa, ci si prin respectul pentru activitatea sa. "Nu pot vorbi in numele tuturor, dar in ceea ce ma priveste, este vorba despre a intelege ce imi place si ce pot face pentru a-mi imbunatati vocea si pentru a scrie cantece mai bune, moderne - sunt multe aspecte de care trebuie sa tii cont in domeniu. N-as fi putut scrie pentru atat de multi artisti daca nu mi-as fi dorit mereu sa ma perfectionez, sa incerc sa descopar care este 'acel ceva' care face o melodie sa 'vorbeasca' si sa placa publicului, astfel incat acesta sa-si doreasca sa o asculte din nou", a explicat cantaretul. De-a lungul prodigioasei sale cariere, Michael Bolton a vandut peste 52 milioane de albume si single-uri, a castigat doua premii Grammy pentru cel mai bun artist si sase premii American Music, precum si alte distinctii. Atunci cand este vorba despre un artist atat de cunoscut si apreciat, este firesc sa te intrebi care au fost cele mai importante premii pe care le-a primit, care au contat cel mai mult pentru el si, in general, care au fost momentele in care a simtit ca a ajuns "in varf". "Fiecare premiu in sine este important, dar Grammy-urile sunt cu totul aparte, pentru ca atunci simti ca esti recunoscut de oamenii de specialitate si producatori. Cand esti nominalizat si castigi premiul Grammy, parca simti ca acestia chiar te apreciaza", spune artistul. Michael Bolton ne-a povestit si despre colaborarea sa cu Bob Dylan, pe care il admira inca din perioada adolescentei. "Daca cineva mi-ar fi spus ca intr-o zi voi compune impreuna cu el, as fi zis 'da, da...'. Nu as fi crezut ca s-ar putea intampla asa ceva. Adevarul este ca oameni suntem cu totii, fiecare dintre noi este 'fan' al cuiva. Respecti atat de mult si admiri munca acelui om, incat chiar daca lucrezi cu el, nu iti poti scoate din cap ca este Bob Dylan. Stam si lucram impreuna, vorbim... Iar eu imi spun 'wow, chiar e Bob Dylan'. Cand aveam 14 - 15 ani, citeam versurile scrise de el si ma gandeam, oare cum este posibil sa fie cineva atat de stralucit?", isi aminteste Bolton, cu un suras nostalgic. "Romania se descopera treptat de cand a devenit o tara libera" Dupa cum anuntase anterior, Michael Bolton s-a documentat pe "google" despre Romania, o tara despre care nu stia aproape nimic pana de curand si considera ca pentru romani, aderarea la Uniunea Europeana este deosebit de importanta. "Din multe puncte de vedere, Romania este o tara aflata la un nou inceput de drum. Traind atat de mult timp intr-un regim opresiv si dobandindu-si acum libertatea, oamenii se descopera din alta perspectiva, iar experienta democratica este un proces indelungat", a spus Bolton, care a adaugat ca intelege foarte bine situatia din Romania pentru ca doi dintre bunicii sai sunt din Kiev (Ucraina). "Am fost de curand in Ucraina si am inteles ca atunci cand oamenii redevin liberi se redescopera pe ei insisi. Este o parte emotionanta si provocatoare a evolutiei oricarui popor", a precizat el. Ii place muzica formatiei Coldplay Este interesant de aflat ce muzica asculta un artist care isi petrece majoritatea timpului inregistrand, compunand si sustinand concerte in intreaga lume. "In acest moment, lucrez concomitent la doua proiecte, asa incat nu ascult prea multa muzica. Dar Coldplay mi se pare o trupa foarte buna. Intotdeauna va aparea ceva nou si proaspat in domeniu, iar eu voi fi incantat sa ascult", a raspuns Bolton, mentionand ca lucrul la cele doua proiecte il solicita foarte mult si ii distrage atentia. Cel mai recent album al sau, "Vintage", include piese care au fost scrise in anii '40 - '50, "de compozitori care acum se descompun", dupa cum a glumit Bolton in timpul concertului. Melodii celebre precum "All the Way", "A Kiss to build a dream on", "The very thought of you", "When I fall in love" sau "Smile", readuc la viata esenta muzicii pop si ne reamintesc de geniul unor compozitori ca George si Ira Gershwin, Sammy Cahn si multi altii. "Viata este o permanenta aventura" "Bineinteles ca, privind retrospectiv, am regrete. Dar trebuie sa dai dovada de intelepciune si sa nu pierzi prea mult timp cu pareri de rau inutile. Viata este o aventura si o explorare permanenta, iar ceea ce acum regreti, candva s-ar putea dovedi a fi un dar extraordinar. Nu ti-ai fi imaginat ca problemele pe care le-ai intampinat iti pot fi de folos, dar mai tarziu se pot dovedi esentiale. A avea regrete de genul 'de ce n-am facut aia?' sau 'de ce am facut cealalta?' nu-ti poate aduce nici un beneficiu", ne spune Michael Bolton. Un spectacol stralucitor, cu un invitat surpriza: Steven Seagal Concertul a inceput cu aproape trei sferturi de ora mai tarziu, timp in care Sala Palatului a devenit neincapatoare pentru cei care l-au asteptat pe Michael Bolton aproape un an. Imbracat cu un costum negru, artistul si-a facut aparitia intr-o explozie de lumini albastre si a inceput spectacolul cu piesa "Love is a Wonderful Thing", de pe albumul "Time, Love and Tenderness". Dupa cea de a doua melodie din program, "Soul Provider", Michael Bolton a salutat publicul care il ovationa si ne-a prezis ca in maximum 20 de minute, nimeni nu va mai sta pe scaun, invitandu-ne astfel sa-l acompaniem si sa dansam. "Va vom incuraja sa faceti cat de mult zgomot puteti", a mai spus Bolton si ne-a "intors in timp" cu piesa "To Love Somebody", de pe albumul "Timeless (The Classics)", pe care a interpretat-o acompaniindu-se de o chitara. In continuare, a interpretat melodii mai vechi, precum "Sitting On The Dock Of The Bay" si "Hold On, I'm Coming". Spectacolul a continuat cu doua piese de influenta jazz - "You Don't Know Me" si "Summer Time". Insa, curios lucru, cu totii ne aflam inca pe scaune, desi vocea incredibila a lui Bolton umplea sala, te infiora si iti aducea lacrimi in ochi. Poate ca eram coplesiti de prezenta lui si de ceea ce se intampla la numai cativa metri de noi? Atmosfera s-a mai destins in cea de a doua parte a concertului, cand Michael Bolton a interpretat piesa "Georgia on My Mind", pe care a cantat-o si impreuna cu Ray Charles. A urmat "Go the Distance", de pe coloana sonora a filmului "Hercules", produs de compania americana Disney. Amintindu-mi seara concertului, daca ar trebui sa aleg un moment in care emotia tuturor a atins apogeul, as spune ca acesta a fost atunci cand Bolton a interpretat aria "Nesun dorma", pe care a cantat-o si alaturi de tenorul Luciano Pavarotti. "Am studiat limba italiana pentru a putea interpreta impreuna cu Pavarotti acest cantec. Daca vreti sa ma ajutati, cantati cu mine. Haideti, este usor", a glumit Bolton. Insa cine ar fi avut curajul sa incerce, desi unii dintre noi cunosteam piesa macar partial? La final, intreaga sala s-a ridicat in picioare aplaudand si multora din cei prezenti ne pluteau ochii in lacrimi. Poate pentru ca aceasta piesa ne facuse sa devenim nostalgici si sa ne gandim la persoana pe care o iubim? Poate pentru ca vocea lui Michael Bolton ne atinsese resorturile cele mai ascunse ale sufletului? A urmat o pauza de cateva minute, interval in care artistul a parasit scena, si i-a lasat pe cei noua instrumentisti sa intretina atmosfera. A revenit, dupa ce inlocuise costumul negru cu o pereche de blugi si o camasa alba. In continuare, a interpretat doua piese foarte cunoscute publicului - "When a Man Loves a Woman" si "How Can We Be Lovers". Cel putin jumatate dintre noi ne-am ridicat si am inceput sa cantam impreuna cu el, unii au ajuns langa scena si i-au daruit flori, iar Michael Bolton a strans mainile indreptate spre el. Pentru a doua oara, cantaretul a disparut in culise si a schimbat camasa cu un tricou negru. Revenind aproape imediat, a adus o chitara electrica, de care s-a folosit la piesa "Rock Me All Night Long". "Am o surpriza pentru voi", ne anunta Michael Bolton. "In aceasta seara, alaturi de noi se afla un celebru actor american, care este unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Doamnelor si domnilor... mister Steven Seagal!". In aplauzele si ovatiile tuturor, Seagal a aparut pe scena, avand si el o chitara electrica. Michael Bolton si Steven Seagal au interpretat impreuna o piesa, cantaretul intervenind uneori si vocal. Ultima piesa interpretata a fost "How am I supposed to live without you?". "Este un cantec foarte important pentru mine si dateaza dintr-o perioada foarte agitata din viata mea. Daca il stiti, cantati-l impreuna cu mine", ne-a incurajat Bolton, iar intreaga sala a cantat alaturi de el la unison. Cu aceasta melodie seara s-a incheiat, iar Michael Bolton a plecat a doua zi din Romania si urmeaza sa se odihneasca timp de o saptamana inainte de a-si incepe turneul asiatic "Till the End of Forever", primul concert fiind programat in Dubai. Despre artisti precum Michael Bolton se spune ca se nasc o data la o suta de ani. Nu stiu daca este adevarat (oricum, este imposibil de verificat aceasta asertiune), si chiar daca - dincolo de acest aspect - as vrea sa spun mai mult despre impactul pe care l-a avut concertul lui asupra mea, as fi, cu siguranta, subiectiva. Nu pot decat sa-i multumesc pentru aceasta seara magica...

Ce nazbatii au mai facut vedetele...

Nu de putine ori ni se intampla sa ramanem "trasniti" la vederea sau auzirea unor intamplari prin care trec unele dintre cele mai mari celebritati de la Hollywood... Charlize Theron, Pamela Anderson, Natalie Portman si Keira Knightley nu au fost nici ele scutite de povesti haioase, petrecute in perioada adolescentei, inainte de a deveni staruri, sau chiar dupa aceea, cand atentia presei si a publicului era indreptata asupra lor suta la suta. Nu sunt nici primele, nici ultimele care vor "pati" astfel de lucruri si poate tocmai de aceea lumea vedetelor este atat de fascinanta si de atractiva. Iata inca o "portie" de astfel de povesti... Charlize Theron, necunoscuta "aterizata" la Hollywood... Vedeta a crescut la o ferma din Africa de Sud. Prietenii din copilarie, care ii tineau companie, au fost zece caini... Iar cea mai buna prietena a sa a fost o capra, pe numele ei Bok... Cand Charlize a implinit 15 ani, mama ei i-a impuscat tatal, in timpul unui scandal violent. Acest incident a fost catalogat drept legitima aparare si femeia nu a fost acuzata de comiterea nici unei infractiuni. Cand un accident la genunchi a impiedicat-o pe actrita castigatoare a premiului Oscar sa danseze in continuare, Charlize Theron si-a indreptat atentia spre cariera de model, dar i-a fost extrem de greu sa isi gaseasca de lucru in New York. Nefericita si nesigura pe viitorul sau, Theron a sunat-o pe mama sa, care a convins-o sa plece in Occident, sa incerce sa isi gaseasca norocul in actorie. Asa ca i-a trimis un bilet doar dus. Dupa doua saptamani petrecute la Hollywood, Theron s-a dus la o banca, pentru a incasa un ultim cec obtinut de pe urma unor sedinte foto. Insa a intrat intr-o incurcatura - banca nu i-a permis sa incaseze un cec din afara statului. Managerul in cautare de talente John Crosby se afla din intamplare la coada la banca, exact in spatele ei, si, dupa ce i-a explicat cu amabilitate ca poate incasa cecul la orice oficiu postal, a intrebat-o daca este, cumva, actrita. Theron, nervoasa si tulburata, i-a replicat cu fermitate ca intentioneaza sa devina actrita, iar Crosby a semnat pe loc contractul cu ea, devenindu-i in acest fel clienta... Astfel, Theron si-a gasit un agent intr-un timp record, in ciuda faptului ca nu stia mai nimic despre Hollywood. Cand actrita a primit biletul care o trimitea din New York in Los Angeles, a intrat in panica si a sunat-o pe mama ei: "O, Doamne, au facut o greseala!", s-a plans ea mamei sale. "Ma trimit in L.A., mama!". Asa cum Charlize a explicat mai tarziu, "Nici macar nu stiam ca Hollywood-ul se afla in Los Angeles...". Pamela Anderson, un adevarat taifun al declaratiilor... Cu siguranta nu stiai faptul ca Pamela Anderson este Copilul Centenar al Canadei, ceea ce inseamna ca este primul copil nascut in ziua aniversarii centenare a independentei Canadei... Actrita isi aminteste din perioada scolii elementare: "Un baiat mi-a turnat odata un pahar cu apa peste tricou si mi-a spus: 'Acum poate ca o sa-ti creasca sanii!'" Pamela a fost "descoperita" in timp ce participa la un meci de fotbal al echpei British Columbia Lions, in Vancouver. Anderson, imbracata intr-un tricou al companiei producatoare de bere Labatt, a fost uimita sa isi vada chipul si zambetul pe ecranul urias pus la dispozitia spectatorilor din tribune. Cand fanii au aclamat-o, Pamela a fost invitata sa vina in centrul terenului, in fata multimii. La scurt timp dupa aceea, a devenit imaginea companiei Labatt si, de aici mai departe, i s-au oferit tot mai multe contracte publicitare. Apoi a urmat prima coperta "Playboy", dintr-un lung sir, un adevarat record! Pamelei i s-a cerut candva din partea unui jurnalist sa isi aminteasca cea mai proasta replica de agatat pe care a auzit-o vreodata. Castigatoarea a fost: "'Carnatul' meu are un nume. Acesta este L-a-r-g-e!". Apropo de acest lucru, Tommy Lee a sunat-o odata pe actrita si i-a facut o serenada in mod asemanator: "'Trucul' meu principal are un nume: p-e-n-i-s!"... La scurt timp dupa ce l-a cunoscut pe Tommy Lee, Pamela l-a obligat pe acesta sa isi schimbe tatuajul cu numele "Heather" (o "reminiscenta" a relatiei sale cu Heather Locklear) in "eather". De asemenea, si-a facut si ea un tatuaj, ca semn al dragostei sale nemuritoare... La scurt timp dupa despartirea celor doi, Pamela si-a modificat inscriptia, pe cale chirurgicala. Ce anume "spune" noul tatuaj? "Mommy". Intr-o zi din octombrie 2002, un grup de jurnalisti si de fotografi au asteptat-o pe vedeta timp de o ora si jumatate sa coboare din avion, la aeroportul londonez Heathrow. Insa Anderson era mult prea ocupata sa isi aranjeze coafura cu fixativ si sa se machieze... Nu putine sunt si intamplarile prin care trece vedeta pe platourile de filmare. Pamela povesteste: "Ma distrez de minune tachinandu-i pe baieti, pe platoul de filmare de la 'V.I.P.' Le spun ca sunt perversi si nemernici, tuturor le spun asa. Imi place sa il tachinez si pe operator. Tipul vorbea cu mine odata: 'Ok, Pam. Ceea ce vreau eu este sa termin in tine.'. Eu i-am spus: 'Dar nici macar nu te cunosc!'. Iar el a fost ceva de genul: 'O, Doamne! Nu am vrut sa spun asta!'. Asa ca, dupa ceva timp, a venit la mine si mi-a spus iar: 'Ok, o sa vin printre picioarele tale', iar eu i-am zis: 'Asta e dezgustator'. Iar el, din nou: 'Nu am vrut sa iasa asa!'". In timpul unei seri din perioada Jocurilor Olimpice de Vara din 2004, Pamela si micuta ei rochie neagra si-au facut aparitia in cadrul emisiunii "The Tonight Show with Jay Leno". Cand vedeta a precizat ca este o fosta gimnasta, Leno i-a cerut sa faca o mica demonstratie, respectiv sa stea in cap. "Daca as purta chiloti, ti-as arata", a raspuns actrita la provocare. "Daca ai fi purtat chiloti", a replicat Leno, "nu ti-as fi cerut sa faci asta!". Natalie Portman, "inocenta"... In copilarie, Natalie Portman avea o colectie impresionanta de papusi. Vedeta povesteste: "Imi amintesc ca erau extrem de sexuale. Nu tin minte sa fi existat vreo data in care sa nu le pun pe papusile mele sa faca sex una cu cealalta!". Intr-adevar, in ciuda intelegerii limitate a acestei "practici" la acea varsta, tanara Natalie insista sa se joace in acest fel. "Toate papusile mele faceau sex. Pana si papusile Barbie se placeau una pe cealalta, iar tipii faceau sex intre ei!"... Si, ca tabloul sa fie complet, actrita a declarat ca pana si "papusile cu care ma jucam in cada de baie faceau sex"... Legat de subiectul sex, Natalie a continuat sa aiba probleme la scoala - adolescenta la acea vreme, vedeta era in permanenta certata de catre profesori pentru ca le povestea colegilor tot felul de intamplari pe care i le spunea acasa tatal ei, specialist in probleme de fertilitate... Portman a fost "descoperita" de un agent de modeling al companiei de cosmetice Revlon, in timp ce cumpara pizza impreuna cu mama ei, in Long Island. Agentul de modeling isi petrecea, la randul sau, ziua impreuna cu tatal sau. Tatal acestuia l-a fortat sa ii dea mamei lui Portman cartea sa de vizita. Actrita povesteste despre aceasta experienta: "Mama l-a sunat mai tarziu, sa fie sigura ca nu este vorba despre o chestie vulgara." Filmul "Star Wars", una dintre cele mai de succes serii in care a jucat actrita, a avut un "pasaport extrem de solicitat". "Attack Of The Clones" s-a filmat in Italia, Tunisia, Londra, Sydney si Spania. Natalie Portman a inceput aceasta pelicula la varsta de 19 ani si, practic, a crescut, din punct de vedere profesional, o data cu aceasta productie cinematografica. Vedeta povesteste ca "A fost una dintre cele mai amuzante experiente actoricesti ale vietii mele." Mai mult decat atat, a putut fi insotita de persoane dragi de acasa si a inotat in Lacul Como - unde s-a "pricopsit" cu o infectie la ureche, cauzata de prostul obicei european de a deversa apele menajere in lac... Prima intrebare a doctorului, la vizita medicala facuta o data cu revenirea in tara, a fost: "Ai inotat in Lacul Como, nu?"... In pelicula "Star Wars - Attack Of The Clones", personajul Amidala, 24 de ani, interpretat de Portman, se indragosteste de Anakin Skywalker, 20 de ani, pe care l-a cunoscut pentru prima oara cand avea numai 9 ani. Vedeta glumeste pe marginea acestei "potriviri": "Cu siguranta, eu sunt pedofila din acest film!". Desi filmarile cu regizorul George Lucas la aceasta serie si, in special la primul episod, "Razboiul Stelelor - Amenintarea Fantomei", au fost cu adevarat distractive, Portman recunoaste ca programul a fost unul cu adevarat spartan si incredibil de chinuitor. "Practic, tot ceea ce faceam in pauzele dintre scenele filmate, era sa ma ascund in vreun colt si sa plang", isi aminteste Portman. "Daca urmaresti filmul cu atentie, chiar se poate vedea asta, pentru ca in foarte multe scene se vede ca am plans - am ochii rosii." Desi prietenii actritei veneau ocazional sa o viziteze, nu puteau fi un substitut al familiei, de care ii era foarte dor. Natalie a fost in culmea fericirii cand mama ei i-a facut o vizita neasteptata pe platoul de filmare. Insa, ironic, dupa ce a vazut-o pe Regina Amidala machiata "interstelar" si imbracata in costumul de la filmari, mama vedetei s-a indreptat vesela si aproape ca a luat-o in brate pe... dublura fiicei sale! Keira Knightley, ambitioasa de mica... Keira Knightley s-a nascut in data de 22 martie 1985, parintii sai, William Knightley si Sharman MacDonald, fiind implicati in lumea show-biz-ului - tatal sau, un actor de teatru care a avut si unele aparitii in televiziune, iar mama sa, o actrita si scenarista apreciata. Intr-o zi, dupa ce a observat ca ambii parinti primeau in mod regulat telefoane din partea agentilor care ii reprezentau, a cerut cu mult curaj sa aiba si ea propriul manager sau impresar. Keira nu avea la acea vreme decat trei ani... Sosirea pe lume a viitoarei actrite de succes a stat chiar sub semnul intrebarii... Vedeta povesteste: "Am fost... un pariu. Mama isi dorea cu disperare un copil, iar tatal meu i-a spus ca singura modalitate prin care si-ar putea permite sa intretina unul este ca ea sa vanda o piesa. Asa ca mama a scris 'When I Was a Girl, I Used to Scream and Shout' - asa am aparut si eu...". Cireasa de pe tort a fost ca piesa a fost un adevarat hit, jucandu-se pe West End-ul londonez timp de opt ani. La varsta de sase ani, dupa ce acceptase sa lucreze zilnic timp de o ora si jumatate pentru a-si corecta dislexia, a reusit sa isi convinga mama sa ii ofere reprezentare profesionala. In urmatorul an, Keira isi facea deja aparitia in debutul ei la televiziune, "Royal Celebration". In timp ce se pregatea pentru rolul baietoasei pasionate de fotbal Juliette Paxton, in filmul regizat de Gurinder Chadha, "Bend It Like Beckham", Keira Knightley s-a antrenat cu Simon Clifford, un antrenor profesionist de renume. In mod incredibil, Clifford a remarcat mai tarziu faptul ca actrita a reusit sa "prinda" unele aspecte ale jocului mai repede decat orice alt jucator pe care il antrenase vreodata - inclusiv starul englez de fotbal Michael Owen. Actrita nu a fost insa neaparat de acord cu acest lucru. La scurt timp dupa lansarea oficiala a peliculei, a fost intrebata de jurnalisti daca a excelat in acest sport in copilarie. Keira a replicat: "Am fost capitanul echipei de fotbal feminin, la varsta de 11 ani. Nu am inscris niciodata vreun gol si nici nu imi amintesc sa fi atins mingea vreodata." In pregatirea pentru rolul sau din "The Jacket", vedeta a incercat putina... metoda: "Personajul meu trebuia sa fie putin insomniac, asa ca am incercat sa nu adorm. Pacat ca nu prea mi-a iesit. Asta pentru ca m-am gandit atat de mult la faptul ca trebuie sa stau treaza, incat asta m-a adormit!"

Ethan Hawke: "Nu pot sa cred ca nu exista solutii pentru copiii nevoiti sa cerseasca"

Actorul Ethan Hawke a venit pentru a treia oara in Romania pentru a se implica in desfasurarea balului caritabil de Halloween, organizat la Palatul Parlamentului de asociatia Ovidiu Rom, condusa de mama sa, Leslie Hawke. Artistul a mentionat, in cadrul unei conferinte de presa, ca exemplul mamei sale l-a determinat sa se implice in proiectul "Gata, dispus si capabil" (GDC) al asociatiei, care ofera un program de reintegrare scolara pentru copiii lasati in afara sistemului si un program de pregatire profesionala pentru mamele acestor copii. Programul a fost initiat de Leslie Hawke in anul 2001 iar cativa ani mai tarziu, in 2004, mama lui Hawke si Maria Gheorghiu au fondat asociatia Ovidiu Rom si au deschis un centru GDC pentru mame si unul pentru copii in sectorul 5 din Bucuresti. Actorul Ethan Hawke a venit in Romania la solicitarea mamei sale. "I-am cerut lui Ethan sa vina atat pentru a ne ajuta la organizarea balului, dar mai ales pentru a constientiza opinia publica referitor la faptul ca exista foarte multi copii care nu merg la scoala, hoinaresc pe strazi si nu au nici macar acte de identitate", a spus mama actorului. Referitor la populatia de etnie roma, Leslie Hawke a precizat ca in tara noastra exista o prejudecata. "Am observat ca in Romania se cultiva, in mod eronat, 'mitul' potrivit caruia romii nu vor sa isi trimita copiii la scoala. Din experienta noastra din ultimii patru ani, am constatat ca acest lucru nu este adevarat. Motivul real al acestor oameni este, pur si simplu, saracia. Daca parintii sunt sprijiniti material, ei sunt dornici ca micutii sa mearga la scoala si sa aiba o educatie. Anul trecut, 17.000 de copii din Bucuresti au abandonat scoala. Este o realitate mai mult decat alarmanta, pentru ca, dincolo de destinul lor, este afectat insusi sistemul economic al Romaniei", a subliniat Leslie Hawke. Asociatia Ovidiu Rom ofera multiple programe si facilitati destinate copiilor din mediile defavorizate si care abandoneaza scoala. Spre exemplu, exista asa numita "clasa mozaic", destinata elevilor din clasele I-IV, care include 15 copii ce au depasit varsta scolara legala, un program de invatamant remedial, destinat claselor I-IV si V-VIII, sau clubul Nobel Kids, in cadrul caruia copiii invata limba engleza si au acces la Internet. Ethan Hawke a mentionat ca, daca mama sa nu s-ar fi implicat in acest program, nu crede ca ar fi ajuns vreodata in Romania. "Cand am vizitat-o pe mama in Romania si am vazut cat de pasionata este, m-am simtit inspirat si am inceput sa ma implic si eu. Participarea noastra in acest program este legata si de discriminarea care, spre surprinderea mea, inca exista in tara voastra. Daca nu era mama mea, nu cred ca as fi venit vreodata in aceasta tara, pentru ca nu stiu aproape nimic despre Europa Centrala si de Est", a spus actorul, care, intrebat ce ii place cel mai mult in Romania, a raspuns in gluma: "Sa sustin conferinte de presa". Actorul a mentionat ca situatia copiilor din Romania l-a impresionat profund, mai ales prin prisma faptului ca este si el tatal a doi copii. "Data trecuta cand am fost in Romania, am fost puternic impresionat de copiii mici pe care i-am intalnit

Class si-ar dori sa filmeze un videoclip... pe Luna!

Formatia Class - adica Anca, Mihaela, Florin si Vlad - a pregatit o dubla surpriza pentru fani: lansarea unui nou album, cu un nume inedit ("Evo"), despre care spun ca este mult mai optimist, precum si a videoclipului piesei "Na-na-na", pe care, cu siguranta, o cunosti si te surprinzi fredonand-o. Mai in gluma, mai in serios, spun ca si-ar dori sa realizeze un videoclip... pe Luna! Dar nici filmarile ultimului clip nu au fost lipsite de peripetii: zece motociclete Harley Davidson si dansatoare imbracate sumar, pe care cei doi baieti, Florin si Vlad, nu le-au putut admira, grabindu-se sa ajunga la un concert... - In ultima vreme, ati avut un program foarte incarcat - lansarea unui nou videoclip si pregatirea unui nou album.Cum a decurs lucrul pentru realizarea acestora? Totul a mers destul de bine. Ritmul a fost mai alert, dar suntem obisnuiti sa fim ocupati, sa lucram, in general. Si oricum facem totul din mare placere! - Ce stil abordati in noul album? Este categoric pop. Un pop ritmat, amestecat cu dance... Nu ne-am schimbat stilul, doar perspectiva : este mult mai optimista muzica noastra! - Cand si unde va avea loc lansarea acestuia? Deocamdata nu s-au stabilit detaliile legate de evenimentul de lansare. Oricum, stim deja ca va fi lansat in noiembrie, probabil pe la sfarsitul lunii. Cat despre lansare, vom incerca sa surprindem si de data aceasta si sa facem din aceasta un moment de neuitat pentru toti fanii nostri. Locul va fi stabilit in urma unui concurs ce se va organiza intre licee, iar liceului castigator ii vom face cadou un super concert la Balul Bobocilor. Acest concert va coincide si cu lansarea oficiala a noului album. - Cum intentionati sa il promovati? Prin mijloacele binecunoscute, mass-media va fi foarte importanta, normal... Ne bazam pe sprijinul tuturor oamenilor din media. Si vom cauta sa fim cat mai mult alaturi de fani, pentru ca, pana la urma, ei sunt cei mai importanti! Ceea ce inseamna cat mai multe concerte! - Care este "firul epic" al noului clip si cum s-au desfasurat filmarile? Filmarile s-au desfasurat pe durata a doua zile, in mai multe locatii. Videoclipul este foarte dinamic, colorat, si extrem de optimist. Nu am putea descrie "firul epic"... doi fani (un baiat si o fata) ne urmaresc peste tot, ne fac poze!Pentru ca, la toate filmarile de acest gen, intamplarile hazlii fac parte din peisaj, trupa Class nu a facut exceptie. La un moment dat, plictisite de atmosfera (deoarece se astepta destul de mult pentru scenele de figuratie) si fara nici un chef de a se intoarce pe platou, Mihaela si Anca au fost imediat "remontate" cu un pahar de tequila oferit de regizor! - Ce alte situatii inedite ati intampinat in timpul filmarilor? Un alt moment haios a fost cel in care un grup de dansatoare imbracate foarte sumar, in costume sexy, au aparut pe ring si au inceput sa incinga atmosfera. S-a facut subit o liniste profunda si cei din echipa de filmare au avut reale dificultati in a-i coordona pe cei 50 de figuranti. Dar cei mai dezamagiti s-au dovedit a fi, desigur, cei doi baieti din trupa: Florin si Vlad. Care nu au mai putut asista la turnarea acestor scene pentru ca trupa trebuia sa intrerupa filmarile si sa fuga la un concert in centrul Bucurestiului.Una dintre cele mai impresionante scene a fost cu siguranta cea in care Florin a aparut impreuna cu cei zece motociclisti cu ale lor Harley Davidson, foarte periculosi, de parca ar fi fost filmarile celebrului "Mad Max"! Asta fara a mai aminti ca zgomotul celor zece motoare era absolut asurzitor si insuportabil! Si, ca fapt divers, la finalul filmarilor, tot personalul clubului ales ca locatie fredona in continuu "Na-na-na-na"! - Care au fost criteriile care v-au determinat sa alegeti aceasta piesa? A fost parerea unanima: a noastra, a casei de discuri, dar mai ales a fanilor! E o piesa care transmite destul de mult, zicem noi, desi e destul de comerciala... E o melodie la care tinem mult, e speciala! - Pentru ce piese aveti in vedere realizarea urmatoarelor extrase de single? Este putin cam devreme sa discutam despre urmatoarele single-uri de pe acest album. De-abia am lansat videoclipul primului single. Desi single-ul a avut cea mai rapida ascensiune in topuri, chiar si fara videoclip. Le vom alege la momentul potrivit. Motivul pentru care nu ne-am hotarat inca este faptul ca acest album e destul de cuprinzator, e un album ce contine multe piese foarte bune si deci....nu ne e usor sa alegem cel de-al doilea extras pe single. - Albumul a fost precedat de o pauza destul de lunga. In ce masura considerati ca se deosebeste acesta de precedentele si cum credeti ca va reprezinta? Se deosebeste in primul rand prin faptul ca genul pop e mult mai pregnant decat pe albumele editate inainte. Bineinteles ca ne reprezinta din moment ce toate piesele sunt compuse de noi! E clar ca reprezinta si o nota de evolutie, de aici si numele albumului. "Evo".... intotdeauna ne place sa aducem elemente noi, originale in muzica noastra... - Aveti in vedere realizarea unui turneu pentru promovarea albumului? Daca da, in ce orase se va desfasura acesta? Ne gandim la acest lucru, e inca in lucru un astfel de proiect, asa ca deocamdata nu putem da prea multe detalii... Insa fanii vor fi tinuti la curent cu activitatile noastre. - Care au fost cele mai importante provocari pe care vi le-a adus activitatea muzicala? In primul rand faptul ca nu-ti mai apartii in totalitate tie, ci si publicului tau, caruia esti dator sa-i oferi mereu muzica de calitate. Si, mai ales, sa tii cont de parerea publicului uneori si in privinta unor lucruri care in trecut iti erau subordonate integral tie... - Care este cea mai frumoasa amintire a voastra legata de un concert? Sunt atat de multe....In general, publicul nostru este cel care ne aduce cea mai mare bucurie. Si, evident, atunci cand vedem ca lumea stie toate piesele pe de rost si canta odata cu noi... - Care ati spune ca este secretul longevitatii trupei Class? Munca, seriozitate, creativitate, dar si... unitate in diversitate! - Muzica voastra "atinge" toate categoriile de varsta, de la adolescenti pana la persoane mature. Care este "reteta" prin care reusiti sa ajungeti la fiecare? Respecta-i pe toti ceilalti fara exceptie si vei fi respectat.....exceptional!!...Cam asa si cu muzica... In plus, muzica inseamna in primul rand "melodie" si asta am inteles-o inca de la inceput!... - Care este cel mai inedit loc in care ati filma un videoclip? Pe luna! Si fara a comenta in nici un fel aceasta idee a noastra. Care poate va deveni realitate (rad)! - In afara muzicii, mai aveti si alte preocupari comune? Daca da, care sunt acestea? Motoare, sport, cinema... Si familiile si prietenii nostri, normal... - Cu ce artist din peisajul show biz-ului autohton v-ati dori sa colaborati? Dar din strainatate? De la noi nu ne-am gandit inca la nimeni, iar din afara: Florin cu U2, Anca si-ar dori cu Aretha Franklin, Mihaela cu George Michael iar Vladut, cu Depeche Mode. - Aveti vreo superstitie? Nu. Dimpotriva! Noua, pisica neagra (de la Cat Music) ne-a purtat noroc !

Dintre gafele si situatiile stanjenitoare ale vedetelor...

Toata lumea vrea sa afle mai multe despre actrite si cantarete, despre viata lor tumultuoasa si plina de aventuri. Mereu in atentia presei, gafele pe care acestea le fac in mod inevitabil nu pot trece cu vederea, devenind adesea niste replici "clasice" in industria divertismentului. Fie ca s-au petrecut inainte de a deveni faimoase, fie ca au avut loc o data ce au cunoscut celebritatea, situatiile stanjenitoare si amuzante in care au fost puse Jennifer Love Hewitt, Jessica Simpson, Jodie Foster, Britney Spears si Catherine Zeta-Jones sunt cu adevarat savuroase! Te invitam sa cunosti aceste vedete si dintr-o alta perspectiva... Jennifer Love Hewitt Cand avea numai patru ani, Jennifer Love Hewitt a "disparut" in timp ce lua masa impreuna cu familia sa in restaurantul unui hotel. Fratele sau Todd isi aminteste despre aceasta patanie: "Luam un pranz intarziat de Ziua Mamei si Jennifer pur si simplu a disparut." Din fericire, parintii au gasit-o repede - pe scena, in sala de dans... Todd a precizat: "Se auzea vocea ei subtirica. Am intrat in incaperea respectiva si am vazut-o cocotata pe pian, cantand o piesa pe care o auzise la radio". Care era melodia? "Help Me make It Through The Night"! Acest lucru vorbeste despre talentul de cantareata pe care Jennifer Love Hewitt il are in sange - printre verii sai se afla si legenda de muzica country Patsy Cline... Viata amoroasa a vedetei nu a fost nici ea lipsita de peripetii... Odata, actrita a mers la o intalnire, in ciuda faptului ca nu se simtea deloc bine. Desi si-a petrecut o mare parte din timp... vomitand in fata partenerului ei, mai tarziu a declarat despre aceasta seara ca a fost una dintre cele mai romantice seri din viata ei. Motivul acestui paradox? Partenerul a vomitat si el! Iata cum iti poti arata afectiunea si grija fata de persoana iubita!... Apropo de acelasi subiect, Hewitt a avut probleme asemanatoare intr-o situatie ceva mai protocolara - actrita si-a varsat stomacul in Aripa de Est a Casei Albe... Printre ciudateniile cantaretei se numara si visele ei. Hewitt a marturisit: "Visez ca ma bat cu lumea. Asta se intampla, de regula, cand sunt stresata si obosita." Mai mult decat atat, Jennifer a declarat ca viseaza intotdeauna faptul ca iese castigatoare din aceste confruntari: "Intotdeauna - probabil ca sunt putin intr-o dunga - dar niciodata nu ma trezesc inainte sa ii bat pe toti!" Un alt cosmar recurent al lui Hewitt? Faptul ca este vazuta in public complet dezbracata. "Este cel mai urat cosmar al meu.", a declarat Jennifer. "Ma ingrozeste gandul ca s-ar putea ca acest lucru sa mi se intample cu adevarat intr-o buna zi... Cred ca vorbeste despre vulnerabilitatea mea." Si despre sanii ei, Love Hewitt are multe de spus... Actrita a remarcat candva: "Sanii mei au o cariera proprie. A lor merge mai bine decat a mea..." De asemenea, din punctul sau de vedere, sanii pot reprezenta un accesoriu important. Adesea, Jennifer Love Hewitt a botezat filmul "I Know What You Did Last Summer" ("Stiu ce ai facut vara trecuta") cu titlul "I Know What My Breasts Did Last Summer" ("Stiu ce au facut sanii mei vara trecuta")... Actrita nu si-a facut niciodata probleme in ceea ce priveste rolul pe care sexul il joaca in promovarea si vinderea unui film. Acest gand nu ii creeaza probleme si se simte foarte multumita de sanii ei: "Am ajuns sa imi dau seama ca sanii pot fi un accesoriu minunat pentru orice toaleta!" Intalnirea cu actori celebri s-a dovedit a fi adesea stanjenitoare pentru Jennifer. "I-am oferit lui Harrison Ford - in timp ce urlam pe un platou de filmare - un sandvis pe care nu il aveam, pentru ca era singurul lucru pe care i-l puteam da... Am alergat in fata lui si i-am strigat: 'Harrison! Avem niste sandvisuri pe masa, daca te intereseaza mai tarziu.'" Raspunsul lui Ford? "A chemat membrii echipei de securitate si le-a spus: 'Cine e tipa asta ciudata?!'", isi aminteste Jennifer... Nici intalnirea cu actorul Benjamin Bratt nu a fost mai plina de succes. Cei doi s-au "cunoscut" in cadrul unei decernari a premiilor Globul de Aur. Dupa ce si-a luat inima in dinti si s-a gandit sa i se prezinte, Hewitt s-a indreptat din celalalt colt al incaperii spre el. Totul a decurs minunat, pana cand... "M-am impiedicat cu un platou cu crevete pe care il tineam in mana si pe care i l-am aruncat in spate. Apoi m-am prefacut in fata lui ca nu sunt eu!" Bineinteles, toata lumea stia cine este vinovata... "Aveam crevete pe toata rochia si el era plin de sos pe costum...", povesteste Hewitt. Intalnirea vedetei cu Johnny Depp a fost de domeniul filmelor de groaza... Raspunsul lui Jennifer cand starul i-a batut la usa rulotei, in timp ce se aflau pe un platou de filmare, a fost de genul intalnirii cu un extraterestru: "Am inceput sa tip si sa plang, m-am aruncat pe podea... si m-am incuiat in rulota. Cand am iesit, el plecase." Jessica Simpson Inca de mica, solista de muzica pop Jessica Simpson traia intr-o lume competitiva. Vedeta isi aminteste: "In prima zi de scoala din clasa a saptea, eram foarte nervoasa. Aveam ora de istorie, iar profesoara ne-a spus sa ridicam mana daca stim care sunt continentele. Eu am ridicat mana si am spus: 'A, E, I, O, U!'". Apoi vedeta a simtit nevoia sa sublinieze: "Astea nici macar nu sunt consoane. Sunt vocale!" In martie 2004, Simpson si-a enervat sute de fani, pentru ca a refuzat sa le acorde autografe. Intrebata despre acest lucru, Simpson a declarat simplu: "Incercati voi sa spuneti pe litere 'Jessica'"... Cea mai mare gafa a Jessicai Simpson legata de mancare s-a petrecut in timpul primului episod al serialului reality tv "The Newlyweds", difuzat la MTV si in care era infatisata viata tinerilor casatoriti Jessica Simpson si Nick Lachey, fostul membru al trupei 98 Degrees. Cantareata a luat "masa" - o conserva de ton - impreuna cu sotul sau, in fata camerelor de luat vederi. Dilema a fost foarte dificila pentru tanara vedeta... "Este pui ce mancam noi?", l-a intrebat pe Lachey. "Sau este peste? Stiu ca este ton, dar scrie aici... 'Puiul marii'". Postul de radio Mojo a relatat in 2004 in legatura cu acest incident: "Voice for Adult Literacy United for Education (VALUE) crede ca Jessica Simpson este posibil sa nu stie sa citeasca. Specialistii VALUE stiu sa vada semnele cuiva care are probleme de acest tip si stie cum sa le ascunda. Cateva exemple care duc la aceasta concluzie: in sezonul final de filmari, cand Nick i-a oferit o felicitare de Sfantul Valentin, Jessica i-a inapoiat felicitarea, spunandu-i ca nu ii intelege scrisul de mana si ca ar fi mai bine sa ii citeasca el, ceea ce Nick a si facut. Pe bancheta din spate a unei limuzine, in timp ce se indrepta spre locatia unde urma sa filmeze un segment inregistrat pentru VH-1, Jessica a spus ca nu poate sa citeasca scenariul, pentru ca i se face rau in masina daca face acest lucru. In timp ce se afla intr-un hotel din New York, nu si-a dat seama ce numar are camera in care este cazata, desi cheile de la hotel aveau numerele camerelor inscriptionate pe ele. Nu si-a dat seama cum poate efectua plata la o statie de benzina, desi indicatiile erau scrise chiar pe pompa de benzina. Ii ofera in permanenta cadouri lui Nick, dar niciodata nu ii ofera si felicitari scrise. Chiar si cu infamul incident 'Puiul marii', pe conserva scria clar 'ton'. Asa ca... este Jessica analfabeta? Sau doar proasta?" "Nu ma deranjeaza ca sunt cam prostuta", a declarat mai tarziu vedeta. "Lucrul pe care l-am invatat la chestia asta este ca intotdeauna obtin avantaje daca sunt eu insami." Cel mai ciudat hobby al Jessicai, in perioada copilariei, era sa colectioneze fotografiile persoanelor disparute, pe care le primea in cutia postala a familiei. "Le ascundeam sub perna si, intr-o zi, mama a gasit vreo 60 si m-a intebat: 'Ce e cu astea?'. Eu doar vroiam sa ii ajut..." Odata, a iesit ca o furtuna dintr-un magazin de lenjerie intima, fara sa isi dea seama ca a dat mai bine de 750 $ pe doua sutiene si doua perechi de indispensabili. Sexy, ce-i drept, dar chiar si asa... In timp ce a stat pe marginea trotuarului, incercand sa inteleaga ce a facut, l-a sunat pe sotul ei, Nick Lachey, caruia i-a povestit patania cu o voce panicata si plina de vinovatie. Nick i-a spus ca data viitoare ar fi o idee buna sa se uite si la eticheta cu pretul fiecarui produs... "Sunt foarte neindemanatica, asa ca adesea ma impiedic si cad", a marturisit candva vedeta. "De fiecare data cand sustin un concert in New York, pantalonii mi se rup pe scena. Asta mi s-a intamplat de patru sau cinci ori deja. De fiecare data, trag pe mine cat pot de repede blugii mamei mele. Asa aratam in culise, eu si mama, cu pantalonii in vine... Am primit o sumedenie de cereri in casatorie in ultimul an..." Jodie Foster In timp ce lucra pentru un producator de film, ambitioasa mama a lui Jodie, Brandy, il impingea pe fratele viitoarei actrite, Buddy, in lumina reflectoarelor. La mijlocul anilor '60, acesta avusese mai multe aparitii televizate si jucase in mai multe reclame. Intr-o zi, in timp ce Buddy se pregatea pentru rolul dintr-o reclama pentru o crema de protectie impotriva razelor solare, directorii de casting au vazut-o pe sora sa, in varsta de numai trei ani. Tanara Jodie a aparut imediat in locul fratelui sau in spotul tv - este unul dintre cele mai populare spoturi din istoria publicitatii americane: un catel trage pe de ea costumul de baie, cu coltii, descoperindu-i funduletul alb ca laptele. Pana la varsta de opt ani, Jodie aparuse deja in peste 40 de reclame, precum si in emisiuni ca "Adam-12", "The Courtship Of Eddie's Father" si "Daniel Boone". Debutul pe marele ecran l-a avut in anul 1968, indreptandu-se apoi spre o cariera prolifica la Hollywood. Iar Buddy? A renuntat la cariera de actor si a devenit constructor. "Copiii din ziua de azi stiu mai multe lucruri despre sex la varsta de zece ani", a declarat candva Jodie Foster. "Copiii vorbesc ca birjarii in zilele noastre - adultii nici nu vor sa stie prea multe..." Cati ani avea Foster cand a facut aceste afirmatii? Numai 12 ani... Actrita a fost extrem de incantata sa primeasca primul rol intr-un film - in pelicula Disney din 1972, "Napoleon And Samantha", Foster juca rolul unei fugare. Insa nu a mai fost la fel de incantata cand a aflat ca rolul presupunea sa fie "luata in gura" de catre un leu - si "putin" tarata de acesta, inainte de a fi salvata... Vedeta a fost supusa unei evaluari psihiatrice din partea California Labor Board, pentru a se demonstra ca este capabila din punct de vedere emotional sa dea viata personajului Iris, prostituata adolescentina din pelicula "Taxi Driver". Mai tarziu, Foster a remarcat: "Am petrecut patru ore impreuna cu un psihiatru, incercand sa ii demonstrez acestuia ca sunt suficient de normala ca sa joc o prostituata. Are vreun sens chestia asta?..." Jodie Foster este prima actrita care a primit doua premii Oscar (pentru productiile cinematografice "The Accused" si "The Silence Of The Lambs") inainte de implinirea varstei de 30 de ani. Demn de apreciat este si faptul ca vedeta nu a luat niciodata lectii de actorie! Foster a fost intrebata candva de ce si-a intrerupt cariera de actrita pentru a urma cursurile Colegiului Lycee Francais, o academie privata din Los Angeles (pe care a absolvit-o in 1980), si, mai tarziu, pentru a-si finaliza studiile superioare in cadrul Universitatii Yale (unde a studiat literatura engleza. A absolvit in 1985, magna cum laude). Actrita a raspuns: "M-am gandit ca voi sfarsi prin a deveni un strugure intr-o reclama la fructe. Nu stiu daca iubeam actoria chiar atat de mult incat sa devin un fruct..." Aceasta remarca a fost excesiv de modesta. Desi si-a inceput cariera actoriceasca prodigioasa aparand in zeci de spoturi tv, Foster a primit o nominalizare pentru portretizarea prostituatei in varsta de 12 ani din filmul "Taxi Driver" si aproape era sa fie distribuita in rolul Printesei Leia in "Razboiul Stelelor". Britney Spears "La varsta de patru ani, am cantat la o petrecere a mamei si a tatalui meu", isi aminteste vedeta. "O, Doamne, cantam o melodie de-ale Madonnei si am facut pe mine!" Cantareata de muzica pop isi aminteste si alte lucruri din anii copilariei sale: "Cand aveam 13 ani, obisnuiam sa umblu prin casa complet dezbracata. Iar tatal meu imi spunea: 'Britney, pune niste haine pe tine! Avem musafiri!'". Acest obicei nu a parasit-o nici pana in ziua de azi, Spears declarand: "Umblu prin casa dezbracata. Cred ca trupul este un lucru minunat si nu trebuie sa il ascunzi de propriile priviri." Britney a creat numeroase controverse de-a lungul carierei sale muzicale, din cauza gusturilor sale vestimentare, asa cum de mica a inceput sa faca... Odata, vedeta a pozat doar in... chiloti pentru revista "Rolling Stone". Dupa ce aceasta sedinta foto a fost catalogata drept o adevarata "blasfemie" de catre Asociatia Americana a Familiei, jurnalistii au inceput sa ii adreseze lui Spears intrebari legate de costumatiile sale "cu vedere la buric". Hainele vedetei au reprezentat o strategie de marketing pentru promovarea albumelor sale - ale caror vanzari au crescut o data cu sedinta foto pentru publicatia "Rolling Stone"? Nici macar, a explicat la vremea respectiva Britney. Costumele reprezentau un element esential pentru a preveni caldura in timp ce dansa pe scena! In septembrie 2000, toaleta colorata strident a solistei, pe care a afisat-o la MTV Video Music Awards, a determinat un nou scandal. In 2003, si-a facut aparitia la un festival de moda de la Milano intr-o rochie extrem de transparenta, semnata Versace. Jurnalistii au inceput sa se intrebe daca vedeta si-a facut cumva vreo interventie chirurgicala pentru marirea sanilor. Insa nimeni nu a indraznit atunci sa o intrebe in mod direct acest lucru pe cea mai "inocenta" vedeta a Americii... Blugii pe care ii poarta Britney Spears i-au determinat pe doctori sa emita avertismente in legatura cu posibilitatea deteriorarii anumitor nervi: "Acum, blugii astia stransi pe tine, care intra peste tot, sunt din nou la moda", a scris un doctor in publicatia "Canadian Medical Association Journal". "Medicii se pot astepta de acum incolo sa aiba parte de tot mai multi pacienti cu diverse probleme si iritatii ale coapselor..." Greselile au insotit-o mai mereu pe Britney Spears, una dintre cele mai mediatizate soliste din lumea intreaga. In timpul concertului "Rock In Rio", in 2001, cantareata se afla in culise, exprimandu-si cu voce tare nemultumirea fata de dotarile logistice ale spectacolului. "Nu imi spune ca o sa ii lase pe oameni sa stea naibii acolo!", a tipat vedeta. "Serios, chestia asta e retardata!" Insa ceea ce nu stia Spears era ca microfonul era pornit si ca vorbele ei au fost clar auzite de audienta... Cunoscuta pentru limbajul ei colorat, Britney le-a oferit fanilor o noua mostra, cand a explicat de ce si-a vopsit parul, pentru scurt timp, in negru: "Creierul meu cred ca a simtit nevoia sa elibereze... un vant puternic!" Intr-o zi din decembrie 2004, Britney a "imputit" un avion intreg, in timpul unei curse de la Los Angeles la New York. "Mirosul era insuportabil", a declarat un pasager. "O femeie s-a certat cu stewardesa, apoi alti trei sau patru pasageri s-au plans si ei. Parea destul de stanjenita cand a batut-o pe Britney pe umar si i-a cerut, in mod extrem de politicos, sa se incalte din nou. Britney s-a facut rosie la fata de rusine si a spus ca pantofii fac ca picioarele sa ii miroasa atat de urat..." Gafele solistei merg insa mai departe de atat. In timpul Festivalului de Film Sundance din 2003, Spears a plecat de la vizionarea peliculei lui Robert Downey Jr., "The Singing Detective". Mai tarziu, vedeta a declarat ca filmul i s-a parut foarte ciudat. "Sundance este ciudat", a adaugat ea. "De fapt, trebuie sa te gandesti la filme atunci cand te uiti la ele!" La fel de "culta" s-a aratat Britney si in timpul unui interviu din 2003, acordat publicatiei "Newsweek": "Ma intereseaza o serie de religii indiene." Intrigat, jurnalistul revistei a intrebat daca printre acestea se afla si hinduismul. "Ce-i asta?", a replicat Spears. "E un fel de Kabbalah iudaica?"... Catherine Zeta-Jones Catherine Zeta-Jones si-a amintit despre nelinistea pe care a simtit-o cand a venit pentru prima oara la Hollywood. In timp ce locuia impreuna cu o prietena, actrita a marturisit: "Eram atat de speriata, incat am dormit in debara." La scurt timp dupa mariajul cu legenda marelui ecran, Michael Douglas (in noiembrie 2000), vedeta s-a aratat ingrijorata ca faima isi va pune amprenta si asupra fiului ei, Dylan, care va avea de suferit de pe urma fotografilor insistenti. "Peste doi ani", a precizat Zeta-Jones, "vreau sa ma pot plimba cu fiul meu in parc, fara sa fiu nevoita sa ii explic de ce 20 de oameni cu camere de luat vederi alearga dupa noi." Insa nu toata lumea a fost intelegatoare cu actrita, care a uitat sa precizeze un aspect semnificativ si anume faptul ca mandrii parinti au vandut fotografiile baietelului lor pentru 1 milion $... Zeta-Jones a anuntat apoi ca planuieste sa realizeze o linie de haine pentru bebelusi, intitulata, cum altfel decat "Zeta"... In februarie 2003, Zeta-Jones a facut-o din nou "lata", spunand in fata unui judecator britanic cat de "devastata, socata si consternata" este ca fotografiile sale de nunta au fost publicate in tabloidul britanic "Hello!". Actrita a afirmat ca s-a simtit "violata" si a acuzat revista ca i-a invadat viata privata. In mod ironic, ea si Douglas au vandut apoi in exclusivitate drepturile de publicare a acestor imagini revistei "OK!", publicatie concurenta lui "Hello!". Vedeta a spus apoi aceluiasi judecator: "Poate ca este o suma imensa pentru foarte multa lume din aceasta sala de judecata, dar pentru noi nu inseamna mult." Raspunsul acuzatilor? "Daca eu as fi vrut sa am parte de o nunta privata, nu as fi organizat-o la Hotelul Plaza..." In mai 2003, WENN a relatat ca cei doi "sunt fericiti sa arate la televiziune primele fotografii cu noua lor fetita, Carys", lucru care i-a infuriat pe jurnalistii tabloidelor. "The Sun" i-a numit chiar "ipocriti" pe cei doi soti si "cu doua fete", in timp ce "Daily Mirror" se intreba: "Cu siguranta abilitatea extraordinara a cuplului de a trece peste aceasta timiditate nu are nimic de a face cu faptul ca Douglas, in varsta de 58 de ani, are un film de promovat?"... Despre felul in care Michael Douglas a cerut-o in casnicie, vedeta a declarat: "Amandoi suspinam si ne suflam nasul. Imi curgeau toate cosmeticele si tot felul de secretii pe toata fata..." Foarte multi s-au mirat cand Catherine Zeta-Jones s-a casatorit cu Michael Douglas, un barbat cu 25 de ani mai in varsta decat ea. Dupa acest eveniment, actrita a vizitat un magazin din Toronto, pentru a-si promova un nou parfum. In timp ce raspundea intrebarilor moderatorului, Zeta-Jones a fost neplacut surprinsa sa vada ca oamenii prezenti in magazin au propriile intrebari care i se adreseaza, de genul: "Cui preferi sa ii schimbi scutecele? Copilului sau sotului tau?..." In 2003, Sean Connery i-a oferit actritei un Oscar pentru performanta sa din filmul "Chicago", in care a jucat rolul Velma Kelly. "Un scotian sa ii ofere unei fete galeze un Oscar!", a exclamat vedeta. "O, Doamne!" Intrebata ce anume a deranjat-o la stilul de viata din Los Angeles, actrita a declarat: "Minciunile. Oamenii de aici vorbesc despre tine ca si cum te-ar cunoaste. Te-au vazut o data intr-un bar si, brusc, esti cel mai bun prieten al lor. De fapt, unii straini mi-au spus: 'O stii pe Catherine Zeta-Jones?' Normal ca spun 'Da'. Iar ei continua: 'O, Z ma cunoaste si ea pe mine!'" Despre nasterea fiului sau, Zeta-Jones a precizat: "In timpul nasterii, ascultam muzica lui Tom Jones. Am avut un moment ireal, in care mi s-a parut ca doctorul imi canta: 'Pussycat, pussycat, i love you!'"...

Femeia contemporana este "sexul cel tare"

Ana Maria Beligan, femeia-polivalenta - scenarist si regizor la Melbourne, autoare a mai multor volume publicate atat in Australia, cat si in Romania, mama a doua fete - Katrina si Dana, este de parere ca femeia secolului XXI a devenit "sexul cel tare". Aflata in Romania pentru lansarea celei de-a treia carti in limba romana "Mamabena.com", scriitoarea s-a simtit onorata sa raspunda intrebarilor noastre. Ma simt onorata ca veniti din partea unui site care se adreseaza femeilor. Poate ca este aici o mica coincidenta: "Mamabena.com", carte pe care am lansat-o acum in Romania scrisa intr-o cheie putin umoristica cu elemente magic-realiste, este de fapt un imn inchinat noua, sexului tare. Cine este Mamabena? Aceasta Mamabena intrupeaza de fapt acel spirit formidabil de supravietuire pe care-l avem noi femeile, acel spirit de adaptare. Credeti-ma ca experienta mea de emigrant, la capatul celalalt al pamantului, mi-a furnizat multe exemple concrete in legatura cu faptul ca noi suntem sexul cel tare, noi suntem adevaratii supravietuitori, noi cream dinastii si transmitem tot ce este de transmis atat ca valori, cat si ca background generatiilor tinere. Noi suntem educatorii, noi suntem cei care dau nastere noii generatii - pe umerii nostri sta de fapt lumea. Din pacate, lumea nu este condusa de noi, nici macar nu avem o reprezentare proportionala in nici unul dintre parlamentele planetei si din cauza aceasta, cred eu, lucrurile la nivel planetar sunt atat de dezastruoase. Cum este perceputa femeia de aici din Romania fata de femeia din Australia? Va spun cinstit eu vin dintr-o tara, din Australia, unde de fapt s-a implementat pentru prima data dreptul de vot la femei. Exista o traditie feminista foarte puternica si respectul fata de femei si fata de minoritati este litera de lege; de exemplu acolo nu exista discriminarea unui salariu mai mic pentru ca esti femeie; e motiv de judecata. Acolo sunt o multime de traditii culturale care vin, bineinteles, cu tot bagajul lor de prejudecati. N-ai decat sa-ti pastrezi prejudecatile intre patru pereti, in momentul in care pasesti in domeniul public nu exista sa practici discriminare. Sigur ca sunt femei care prefera sa stea acasa si sa-si creasca copiii decat sa munceasca, daca isi pot permite acest lucru, dar aceasta este o meserie - a creste un copil nu inseamna "Saracuta sta acasa si nu este buna de altceva". In nici un caz - sunt femei cu importante pozitii in lumea corporatista care spun "In urmatorii 5 ani de zile voi lucra de acasa sau voi lucra part-time pentru ca vreau sa-mi cresc copiii bine si vreau sa am o relatie cu ei". Ei privesc cresterea unui copil foarte serios, ca pe un job, iar statul recunoste lucrul acesta. Aportul unei mame la educarea copilului nu este un lucru derizoriu, este o meserie. O femeie care sta acasa nu spune "Eu sunt o casnica", ci "Eu sunt o homemaker" pentru ca si o casa trebuie gestionata, iti trebuie o minte economica, o minte de educator ca sa cresti copiii. Esti un mic manager cand esti sufletul unei case si acest fapt se recunoaste din ce in ce mai mult si la modul economico-financiar, dar si la modul cultural. In Romania cum stau lucrurile? Cand am venit pentru prima data dupa revolutie, acum 10 ani, in 1995 paream o pasare ciudata si rara printre apropiatii mei. Ei ma intrebau: "Cum arata o zi de-a ta?" si le povesteam "Dimineata ne sculam, Valeriu duce copiii la scoala". "Poftim??? 'Valeriu duce copiii la scoala', cum e treaba asta?" si imediat mi-au pus brandul de feminista. Eu nu sunt o feminista agresiva, eu sunt o femeie care pur si simplu isi vrea drepturile si vrea sa fie respectata pentru ceea ce este; iar ca scriitor nu vreau sa fiu privita ca un scriitor femeie, ci ca un scriitor. Imediat mi-au pus brandul de feminista pentru ca eu gandeam putin altfel si pentru ca mi se parea normal ca si barbatul sa faca treaba in casa, sa participe la gestionarea gospodariei. Prietenilor apropiati li se parea inadmisibil ca un barbat sa faca treaba in casa; am vazut si oameni foarte educati care nu stiau sau pretindeau ca nu stiu sa aprinda un ochi de aragaz pentru ca asta este treaba nevestei. Mi s-a parut un ultragiu. Lucrurile s-au schimbat foarte mult - simplul fapt ca existati dumneavoastra. Am descoperit ca sunt oameni capabili, oameni educati, oameni puternici, care vor un alt model de feminitate fata de traditionala femeie cu desaga, care vine de la serviciu covarsita de oboseala si de plase, de griji si se apuca sa gateasca pentru familie. Sunt necesare alte modele; sigur ca au aparut alte modele - femeia manager, femeia-parlamentar - nu insa destule, mai ales in lumea culturala. Aici nu pot sa nu ma revolt si sa nu mentionez acea carte "De ce iubim femeile" a lui Mircea Cartarescu - intamplator mi-a fost trimisa in Australia si am lecturat-o, am primit chiar si un fel de invitatie sa particip la un fel de replica "De ce iubim barbatii?". Nu am acceptat aceasta invitatie pentru ca nu am vrut sa intru intr-un dialog cu acea carte, care pe mine personal m-a insultat. Femeile sunt privite acolo cu atata condescendenta, cu atata aroganta, sunt de fapt niste obiecte fragile si un pic idioate sau gratioase ca un fel de portelanuri. Pe mine m-a revoltat foarte mult, si nu numai pe mine, ci si pe alte prietene de-ale mele de limba romana carora le-am imprumutat cartea ca sa vad daca si pe ele le revolta la fel de tare. Nu vreau sa intru in speculatii cu tipul de femeie care iubeste o asemenea carte! Eu cred ca o femeie care se respecta nu are cum sa iubeasca aceasta carte. Cand am plecat din Romania am avut impresia ca plec dintr-o tara in care femeia este foarte respectata, pentru ca la noi in familie barbatii sunt foarte civilizati, niciodata n-au ridicat mana la o femeie, tatal meu dintotdeauna se declara feminist, le iubeste pe fetele din familia lui, totdeauna ne-a aratat o deosebita dragoste. Pe vremea aceea, cand am plecat eu in 1982, nici nu exista conceptul de violenta la domiciliu. Imi aduc mainte ca eram deja regizor la "Alexandru Sahia" (deci aveam o profesie "barbateasca") si vorbeam odata cu un operator de-al meu care spunea ca pentru el exista doua feluri de femei: femeia "margareta" si femeia urata - era vorba despre zicala aceea ca o femeia sau este urata si proasta sau este urata si desteapta; nu e posibil sa fie amandoua. In studiile mele de lingvistica in Australia am facut o analiza a abecedarului romanesc, care, in primii ani dupa revolutie pastra acelasi tipar comunist. Am facut o analiza a verbelor si am intocmit o lista cu verbele care se refera la baietei si cele care se refera la fetite. Baieteii mergeau la vanatoare, mergeau cu tata pe santier; fetita stergea motanul de lapte sau ridica cescuta de pe jos; facea toate aceste actiuni teribil de anodine si de limitative. La noi nu a existat o educatie, de-abia acum au inceput sa rasara discipline ce au ca obiect de studiu discriminarea prin limbaj. Imi pare foarte bine ca exista o generatie extrem de educata si inteligenta de tinere care vor si si altceva. Simt ca lucrurile sunt in schimbare. Imi place sa cred ca "Mamabena.com" cade pe un teren din acesta fertil. Ambitia mea este ca literatura mea sa propuna si un alt model de femeie; nu femeia amanta, nu femeia nevasta, nu femeia iubita, muza, ci femeia model a actiunii. Cliseul zilelor noastre - "Barbatul este centrul universului" - nu tine de educatia pe care baiatul o primeste de acasa si indirect tot de femeie? Ba da, categoric, primele care educa barbatii sunt mamele. De multe ori, baietii vin pe lume, prin prisma mamelor, cu un bagaj de prejudecati, de conditionari socio-culturale extraordinare, daca mama ii baga de mic in cap ca el este centrul universului si ca femeia trebuie sa-i innode siretul de la pantofi. Eu cred ca acele femei nu se respecta pe ele insele, nu respecta notiunea de femeie. Trebuie inceput de acolo, din primii ani de viata, apoi din gradinita, din scoala, la toate nivele, dar este in mana femeilor pana la urma schimbarea perceptiilor, prejudecatilor, comportamentelor eronate. Nu se pot schimba de pe o zi pe alta. Trebuie incet, incet, de-al lungul anilor sa se produca aceasta schimbare pentru ca nu se mai poate. Pana la urma in spatele succesului unui barbat nu se afla femeia? Mie imi suna putin a cliseu. Sigur ca un barbat este foarte determinat de mama care l-a educat, de femeile care l-au format ca barbat, dar cand vorbim despre acest lucru raportam femeia la un barbat. Ce m-ar interesa pe mine: oare in spatele unei femei se afla un barbat? Exista si situatia simetrica? Deocamdata nu prea cred. In Australia am observat foarte multe cazuri de familii dezbinate, femeile care raman singure se descurca absolut perfect, barbatii singuri sunt o catastrofa. Barbatii sunt mai inadaptabili. Doua femei care vorbesc fac schimb de experienta; ele tot timpul isi transmit una alteia experientele, indiferent ca trateaza subiecte legate de telenovele sau piata. Fiecare ii spune celeilalte cum a actionat intr-o anumita situatie si atunci se creeaza un fel de flux de experienta colectiva nemaipomenit. Barbatii cand se aduna si vorbesc, trateaza politica, fotbalul si poate sexul. Poate ca este un fenomen de conditionare socio-culturala faptul ca barbatii foarte greu vorbesc despre relatii, despre ce-i doare cu adevarat, despre esecuri personale, despre cariera si in general daca se confeseaza, vorbesc cu o femeie, nu cu un barbat - acesta este un handicap al lor as zice. Stiintific, femeile sunt mult mai dotate in materie de posibilitate de comunicare, comunica si rezolva conflictele mult mai usor. La femei, comunicarea este pe ideea de colaborare - "hai sa rezolvam situatia, problema cu care ne confruntam", la barbati este - "hai sa ne luam la bataie sa vedem care castiga" - e un power game. Sa nu intelegeti gresit! Nu exista superior si inferior. Este vorba de o complementaritate intre femei si barbati ca intre orice alti binomi; intre jumatati care se iubesc si se aprecieaza, nu trebuie sa existe concurenta. Suntem diferiti si ar trebui sa folosim aceste diferente pozitiv, nu ca sa ne subminam unul pe celalalt. Cat de departe ar trebui sa mearga o femeie in compromis pentru a tine o relatie in picioare? Eu cred ca o relatie nu merita sa fie tinuta pe picioare daca acel compromis nu este de ambele parti. Daca intr-o relatie se pune problema puterii - "cine are mai multa putere?", "cine manipuleaza pe celalalt?", relatia nu merita. Saxonii au o fraza care aici se potriveste foarte bine "to let down your defensive" - sa-ti lasi sistemul de aparare deoparte, sa-ti lasi armura. Daca nu poti sa faci lucrul acesta cu omul cel mai apropiat si viceversa, daca trebuie sa-ti iei o armura si sa existe tot timpul un meci "cine lasa ce? cine lasa cat?", atunci nu. As putea spune ca in perioade cand poate aportul meu privind businessul, treburile casei, ar fi fost absolut necesar, Valeriu ma implora sa stau sa scriu. El este cel mai fericit cand sunt la masa de scris pentru ca stie ca astfel eu sunt fericita. Asemenea gesturi sunt dovezi supreme de iubire. Unul din paradoxurile societatii in care traiesc este ca munca operatorului de film este mai prost platita cu ora decat munca de fotograf de reclame de pilda. Se intampla ca la un film de buget mic, un documentar, un operator sa fie platit 400 de dolari australieni pe zi, pe cand un fotograf de reclama 4000 pe zi. Este o diferenta enorma. Daca un film este dupa sufletul lui Valeriu - este ceva ce-i place sau este pentru o cauza nobila - il incurajez sa faca acel film pentru ca stiu ca este fericit facand acel lucru. Ne intelegem nevoile acestea reciproce. Eu cred ca o relatie intre doi parteneri de viata nu trebuie sa fie un "power game" - un joc de putere, ci daca la mijloc este iubire si intelegere, totul se rezolva de la sine. Femeia si barbatul, cel putin in literatura, isi schimba aura de mister, de egalitate, de erotism, de putere. Ce se intampla in viata de zi cu zi? Misterul si senzualitatea tin de literatura. Viata de zi cu zi e mult mai complexa. Eu sunt extrem de norocoasa pentru ca Valeriu, partenerul meu de viata, tatal fiicelor mele - caruia ii este dedicata si aceasta carte - partenerul meu in business, este impreuna cu mine inca din facultate.Ne-am format impreuna, suntem suflete gemene, a fost o extraordinara potrivire. Am fost adapostita de nefericirile de care au parte unele fete, femei, deosebit de merituoase, care din pacate nu intalnesc persoana potrivita, daca ea exista. Privind aceasta relatie a mea cu Valeriu, o relatie ideala din multe puncte de vedere, pot spune ca viata de fiecare zi nu mai tine de mister si de aura. Sigur ca in facultate, cand ne plimbam in parc si furam liliac era aura si mister, dar lucrurile acestea evolueaza, se metamorfozeaza si acum au o alta forma. Sunt alte forme de a regenera aceasta aura. Eu am avut cu el un pact. I-am spus: "Uite ce se intampla. Noi suntem acum emigranti, suntem saraci; daca frigiderul este gol putem supravietui, dar daca se intampla sa fie o aniversare a noastra si tu uiti sa-mi aduci o floare atunci stiu ca s-a terminat cu misterul, cu totul". Niciodata nu ducem lipsa de flori sau de iubire. Nu vorbesc numai de mine, e vorba de toate fetele din casa: mama mea, eu si cele doua fiice ale noastre. Cand simti ca in lupta zilnica, ai pe cineva al tau, pe cineva total daruit tie si cauzei tale, este nemaipomenit; simti ca devii invulnerabil. Noi suntem unul pentru celalalt, bucatica de invulnerabilitate. Dumneavostra ati avut noroc! Am trecut prin viata prin multe dureri si multe pierderi, daca n-ar fi decat experienta emigrarii si inceputul cu toate umilintele lui, nu a fost deloc usor. Pe de alta parte am fost recompensata extraordinar in materie de relatii umane - parintii, copiii, partenerul de viata si prietenii. Cine se afla in spatele dumneavoastra in momentele in care traversati perioade mai dificile? Este foarte greu de spus pentru ca, din fericire, prietenii buni si familia se afla intr-un fel de continuum si la un moment dat nu mai reusesc sa fac deosebirea dintre cine mi-e familie. Familia este un dat, este o determinare, te nasti cu ea, prietenii ti-i alegi. Pentru micile necazuri de fiecare zi avem un fel de strategie - la noi masa de seara este un fel de ritual, momentul cel mai important al oricarei zile. La 18:00, cand se aduna toata familia in jurul mesei stingem televizor, stingem tot si ne concentram unul asupra altuia; fiecare povesteste ce a facut in timpul zilei, ce necazuri sau bucurii a avut, ce bancuri a auzit, ce s-a mai intamplat in politica si atunci este ora noastra cand intram in legatura unul cu altul. Fara acest lucru, n-am putea continua ca o familie. Romanii se ghideaza dupa obiceiuri culinare care li se par "cool" - aleg foarte mult fast-food-urile, care sunt la moda si ajung sa manance in fata calculatorului. Din pacate vor mai treace cativa ani si-si vor da seama ca este foarte ne-trendy sa mananci de la fast-food pentru ca iti creste colesterolul, iti cad dintii si-ti cade parul. Urmatorul trend peste 5-10 ani va fi unul naturist, organicist cum este acum de pilda la noi. Totul trebuie sa fie organic, fara substante artificiale, cat mai putine prajeli, cat mai putina mancare fast-food. E cool sa nu manaci la McDonalds, e cool sa mananci organic. Copiii trebuie sa stie ca mancarea este un lucru care trebuie bine gandit si bine considerat. Oamenii trebuie sa se respecte, sa se fereasca de aceste otravuri. Ce ma doare, privind din perspectiva unei mame, se refera la tineretul pentru care nu ar exista ziua de maine - fumeaza pe rupte. Cred ca daca ar fuma copiii mei, as intra in depresie. Nu suport sa vad un om tanar care in mod deliberat isi strica sanatatea. Poate nu inteleg in ce grad isi strica sanatatea, dar ma doare cand vad asa ceva pe strada. Din tot ce ati spus pana acum, reiese ca aveti o legatura mai mult decat puternica, deosebita cu mama dumneavoastra. Se poate spune acelasi lucru si despre fiicele dumneavoastra? Este adevarat - e vorba de un continuum. Nu ne dam seama unde incepe o generatie si unde se termina. Mama, eu si fetele mele - exista un fel de flux, nu stiu unde incepe acest flux, unde se termina, dar exista o foarte puternica comunicare si ma simt privilegiata ca pot sa facilitez asa ceva. Nu toate familiiile se bucura de bunici, si nu toti nepotii au puterea de a recunoaste cate resurse de intelepciune se pot ascunde intr-un bunic sau bunica. Este un privilegiu pentru noi sa o avem pe mama cu noi. Cum se gandesc Katrina si Dana la mama lor, scriitoare? Am descoperit cand fata cea mica isi cheama fetitele de la scoala si le duce in biblioteca, aratandu-le raftul cu cartile mele. Ele erau foarte mandre, bineinteles, de bunicul lor. Cand au venit prima data in Romania si au realizat cine este bunicul Radu, s-au simtit extrem de importante de "heritage-ul" acesta de cultura romaneasca. Aratau colegelor poze cu bunicul in diferite roluri. Cand, intr-o buna zi au venit fetitele de la scoala si le-au fost aratate nu pozele bunicului, ci cartile mamei, atunci mi-am zis: "Complexul freudian incepe sa se rezolve. Complexul fata de bunicul cel ilustru incepe incet, incet sa se dizolve". Nu-i mai putin adevarat ca noi avem foarte frumoase poze artistice facute de Valeriu; si cu acelea se mandresc. Exista in biblioteca la noi, mai multe rafturi cu toti membri din familie care au publicat carti. Este vorba de traducerile mamei - mama mea era una dintre cele mai cautate traducatoare de limba engleza; si tata a publicat doua carti de panseuri; toate publicatiile lui Horia Lovinescu, sotul mamei; Vasile Lovinescu, tatal lui Horia Lovinescu, care a fost foarte mult publicat dupa revolutie; cartile mele. Care ar fi diferentele-similitudinile intre femeia fictiva a romanului si femeia palpabila a zilelor noastre? Unde se intalnesc? Veti vedea ca acest roman - Mamabena.com - este populat de femei. Barbati sunt destul de putini, toate rolurile "grase", ca sa folosesc limbajul teatral, sunt jucate de femei. Cred ca este bine sa fie asa, pentru ca nu putem vorbi de o literatura feminista, nu putem vorbi de o literatura care promoveaza frumusetea si forta pe care o are femeia, daca nu ii furnizam si niste personaje care sa dovedeasaca, care sa incorporeze acest lucru. Prin urmare veti vedea ca sunt multe femei, fiecare din ele incorporeaza trasaturi pe care le-am observat in viata la mine, la mama mea, la fetele mele, dar si la foarte multe prietene pe care le am. Este un anume filon de feminism, n-as spune feminitatea pentru ca acet lucru are conotatii gracile; exista un element feminin puternic inspirat din o multumie de personaje pe care le-am intalnit in viata; dar acest fapt se intampla cu majoritatea scriitorilor. Sigur ca la fiecare este un dram de ceva in plus, imaginar, dar exista o multime de fatete pe care de fapt le-am intalnit in viata in decursul anilor la femei care m-au impresionat. Ce se ascunde in spatele titlului "Mamabena.com"? Este un titlu mai putin obisnuit. Eu cred ca titlul trebuie sa contina o mica enigma, un lucru care sa te incite la lectura si sigur ca cei care vor parcurge cartea vor intelege perfect despre ce este vorba. Mamabena este porecla acestei femei care este personajul central al acestei carti; porecla ei este de fapt mama Sabena, dar a devenit Mamabena. De ce Sabena? De la activitatea ei de corporatie; dupa cum scrie si aici pe coperta "mai dinamica decat o corporatie multinationala", o femeie cu o scoala neterminata, poate o scoala a vietii, isi gaseste resursele interioare sa formeze un anumit tip de corporatie multinatioanala; bineinteles e o culta ilegala, ea este un fel de "Nasul", dar in varianta feminina. V-ati gandit sa ecranizati vreo povestire de-a dumneavoastra? Da, m-am gandit. Acum sunt intr-o perioada foarte fertila din punct de vedere literar si as vrea sa astern intai pe hartie toate ideile pe care le am, ecranizarile pot veni mai tarziu, cand nu voi mai avea nimic de scris si de spus - atunci cred ca am sa ma apuc de ecranizari. Deocamdata prioritatea mea este sa pun pe hartie tot ce mai am de pus. Cum este viata culturala din Australia? Imi face placere sa spun ca este o viata culturala extrem de bogata, eu nu as putea, intr-un singur an, intr-un oras ca Melbourne sa particip la toate evenimentele culturale. Australia este perceputa ca un fel de tara a cangurilor si a ursilor koala, poate maxim ca o tara ce stie sa puna in scena spectacole olimpice deosebite. Insa se petrec mult mai multe lucruri interesante in Australia. Avem o literatura de calitate, avem un premiu Nobel de literatura, avem multi scriitori talentati, cineasti, majoritatea pleaca la Hollywood, avem o scoala de pictura absolut extraordinara si nu vorbesc numai de pictura contemporana, vorbesc de ce s-a intamplat inca de la inceputul secolului 20. Este o viata culturala nemaipomenita si nu te plictisesti; niciodata n-am simtit ca traiesc pe o insula departe, plus ca este nemaipomenita aceasta bogatie a contactului, a fertilizarii reciproce dintre toate aceste culturi. Mi se pare ca sunt in jur de 180 de etnii care traiesc acolo. Cate limbi, obiceiuri, culturi, cate povesti! Nu te poti plictisi! Unde anume se integreaza comunitatea romaneasca in acest mozaic? In Australia au inceput sa vina din ce in ce mai multi profesionisti, oameni seriosi, care s-au integrat fara probleme; avem eminenti medici avocati profesori, oameni de stiinta in toate domeniile de activitate, chiar si un scriitor in persoana mea. Sunt aceste valuri de emigranti care au fost foarte diferite la momente diferite. La inceput erau multi oameni fara pregatire, cu un cazier juridic si fara a poseda limba engleza; dupa aceea au venit cei cu profesii, cu o perfecta fluenta a limbii engleze. Exista o diferenta foarte mare si pe criterii religioase. Baptistii si penticostalii care au venit aici sunt mai rurali, mai putin educati. Femeia sta acasa, de regula face intre 6-12 copii, poarta basma, nu vorbeste limba engleza, nu se integreaza in sistem. Barbatul este cel care are grija de legatura cu lumea. Sigur ca aceste comunitati - baptistii mai putin, penticostalii mai mult - sunt mult diferite de romanii ortodoxi care sunt "un network" mult mai relaxat - ei se intalnesc la biserica poate o data de 2 ori pe an - de Pasti si de Craciun. Sigur ca sunt multi romani cu care imi face o enorma placere sa ma vad si sa fiu prietena; dar am in cercul meu de prieteni si romani si polonezi, greci, italieni, mexicani, toate nationalitatile, bineinteles si anglosaxoni si ma simt foarte bine asa - invat foarte multe de la ei. Cum va simtiti ca spirit literar? De ce lume va simtiti mai atrasa: de literatura din Australia sau de ceea ce se intampla la noi in acest moment? Nu ma simt atrasa de nici una si de amandoua. Simt realmente ca fac parte din doua literaturi. Mi-a facut mare placere ca cei din Australia ma considera scriitor australian, cei din Romania ma considera scriitor roman - asa si sunt. Eu incep sa cred ca poate este mai bine asa, ca un scriitor sa traiasca cu un picior intr-o cultura si cu celalat intr-o alta cultura. Nu ai decat de castigat din aceasta detasare si in acelasi timp implicare in aceste 2 culturi foarte diferite. Cu totii suntem mai mult sau mai putin scriitori globali. Care sunt scriitorii dumneavoastra de suflet? Este foarte greu de spus pentru ca sufletul se schimba putin de la o epoca la alta. Scriitorii de suflet, pe care i-as lua pe o insula pustie: Rabelais, Villon, dintre clasici, Shakespeare, bineinteles. Dintre contemporani: Marquez, Llosa, Nina Berberova - apropo de femei, sunt indragostita de proza si de stilul Ninei Berberova - imi place foarte mult Amos Os; dintre romani imi plac Stefan Agopian, Razvan petrescu Gabriel Chivu si Cartarescu, ca poet. Ce sfat ati da unei femei care vrea sa fie realizata atat familial, cat si profesional? Sa fie ea insasi, sa nu faca compromisuri, sa nu faca nimic impotriva naturii, convingerilor ei. Mai bine nimic decat rau. Aceasta a fost decizia mea si nu am regretat niciodata.

In "Beyond The Sea", Kevin Spacey se dovedeste a fi un cantaret de exceptie...

Daca esti o fana a perioadei anilor '50-'60, atunci filmul biografic muzical "Beyond The Sea" iti va merge direct la sufletel... Muzica lui Bobby Darin, imortalizata intr-o pelicula in care Kevin Spacey este regizor, scenarist, actor principal si, inedit, cantaret, ne aminteste de o perioada extrem de frumoasa si de un entertainer pe care America pare ca l-a uitat. Nominalizat la Globul de Aur pentru prestatia sa din acest film, Spacey face echipa exceptionala cu Kate Bosworth in rolul Sandrei Dee, cea care a reprezentat marea dragoste a vietii artistului... Mai mult decat atat, toate cele 18 piese ale peliculei sunt interpretate de insusi Spacey, care a preferat sa faca acest lucru in locul mimarii melodiilor originale. Cu siguranta, actorul stia ceva ce noi nu stiam inainte, si anume ca are o voce extraordinara! Fan al lui Bobby Darin inca din copilarie, Spacey si-a dorit dintotdeauna sa joace acest rol. Intr-unul din interviurile acordate in legatura cu aceasta productie, starul preciza chiar ca "s-a nascut pentru a juca acest rol" si ca "acesta este rolul vietii sale". Sa fie oare asa?... Nu iti pot spune decat ca interpretarea sa te va impresiona mai mult ca sigur - este un dansator destul de bun si un cantaret la fel - desi, cantate de Spacey, melodiile nu au "sclipirea" vocii lui Darin, totusi acestea suna extrem de bine, intr-o maniera personala. Nu putem spune ca filmul urmeaza in mod exact evenimentele vietii artistului, lucru precizat si pe genericul final. Desi prezentate cronologic, multe dintre detaliile importante ale vietii lui Darin sunt omise - cum ar fi relatia sa neimplinita cu Connie Francis, prietenia cu Dick Clark, colaborarea sa pe parte muzicala cu Don Kirshner, mariajul sau dupa ce a divortat de Sandra Dee, lupta cu anorexia si alcoolismul a femeii care i-a stat alaturi o mare parte din viata, interpretata de Kate Bosworth. Pentru un film care implica foarte mult dans si cantat, este suportabil ca durata (doua ore fara doua minute...), aceasta in cazul in care nu esti prea intelegatoare cu pelicule de acest tip... Oricum, iti garantez ca, vrand-nevrand, te vei trezi in timpul vizionarii fredonand sau dand din picioare in ritmul binecunoscutelor piese ale lui Darin: "Splish Splash", "Dream Lover", "Mack The Knife" sau "Beyond The Sea".Este un proiect pentru care Kevin Spacey s-a luptat din greu pentru a-l prezenta spectatorilor, pe marele ecran. Un proiect pentru care, de mai bine de 17 ani, o armata de oameni s-a luptat pentru a ajunge in fata cinefililor... In ultimii patru ani, eforturile lui Spacey s-au intensificat, o data ce a primit unda verde pentru realizarea filmului (actorul a reusit sa obtina drepturile de autor ale peliculei). Starul afirma chiar ca acest proiect vine "la fix" pentru el - inca un an sa mai fi trecut si ar fi fost deja mult prea batran pentru a mai interpreta rolul entertainerului care a vrajit America si care a murit la varsta de 37 de ani, in timpul unei operatii pe cord deschis... Si, pentru ca tot suntem la acest capitol, sunt sigura ca imi vei spune ca un actor la varsta de 45 de ani, asa cum este Kevin Spacey, nu poate juca rolul unui barbat de 24 de ani, asa cum filmul ni-l infatiseaza pe Darin, in perioada sa de maxim succes. Ei bine, Spacey seamana destul de bine cu artistul si acest lucru ar putea trece (cu putin efort, e adevarat) neobservat. Chiar daca pelicula incearca sa exagereze si sa mimeze naturaletea, se vede foarte clar ca Spacey este mai batran. Si, pana la urma, cat de mult conteaza acest lucru, daca actorul se achita cu brio de sarcina sa?... Te vei impiedica atat de mult de varsta atunci cand personajul prinde viata in fata ta?... Intr-un mod artificial, Kevin Spacey a incercat sa justifice de ce a decis sa interpreteze (dintre toti oamenii pe care ar fi putut sa ii aleaga pentru distributie...) chiar el acest rol, desi este constient ca este (prea) batran pentru el: "Cat de batran poti fi ca sa te joci pe tine?" este replica cumnatului lui Bobby Darin (Bob Hoskins), la inceputul filmului, atunci cand "repede" un jurnalist care a incercat sa afle de la artistul care realiza un film despre propria viata exact acelasi lucru...Bobby Darin a fost o adevarata obsesie pentru Kevin Spacey. Si, practic, daca exista ceva care trebuie reprosat acestui film este faptul ca este mai degraba un film despre Kevin Spacey interpretandu-l pe Bobby Darin decat despre artistul insusi... Starul a incercat sa realizeze un film despre lumea pe care el o adora, despre lumea al carei farmec s-a pierdut de mult si pe care a incercat din rasputeri sa o transpuna pe marele ecran. Desi pelicula se vrea a fi un tribut adus celui pe care Spacey il considera unul dintre cei mai mari entertaineri pe care i-a oferit America, foarte multe scene "respira" un aer de egocentrism si infatuare: "Uitati-va la mine, ce pot si stiu sa fac eu!"...Dar ii iertam si acest lucru actorului, pentru ca, datorita lui, avem din nou acces la hiturile minunate ale lui Darin, pe care probabil ca acum, dupa vizionarea filmului, ne vom dori sa le reascultam. Scoate de la naftalina CD-urile sau, si mai bine, mergi la acest film pe care, in ciuda "carcotelilor" de pana acum, ti-l recomand cu caldura!O poveste care nu ar fi trebuit sa dureze nici macar atat... Productia este ingenios realizata, ca un film in interiorul filmului (vocatia de actor de teatru a lui Spacey isi spune aici cuvantul...): prima secventa ni-l infatiseaza pe Darin pe scena, in timpul celui mai mare spectacol al sau, sustinut la Copacabana, in New York, un club celebru, o adevarata Mecca, unde numai marii artisti ajungeau sa sustina spectacole. Insa luminile se sting, cortina cade, si il vedem pe Darin intr-un studio, unde se filma o productie despre propria viata, o pelicula pe care artistul insusi nu a realizat-o niciodata. Perfectionist in arta sa, Darin vrea sa repete scena de care nu este deloc multumit. La fel de nemultumit este si micul Bobby Darin (William Ullrich), baiatul care ar fi trebuit sa interpreteze in acest pseudo-film rolul sau, in copilarie. Sub pretextul ca vrea sa ii arate care este inceputul perfect pentru film ("Tu stii cum trebuie sa inceapa. Iti arat eu cine esti. Te cunosc mai bine decat te cunosc ei."), micutul Darin se dezvaluie spectatorilor ca fiind insasi varianta lui Darin din copilarie.De aici mai departe filmul te poarta la inceputurile vietii marelui artist. Condamnat la varsta de 7 ani, din cauza unei febre reumatice, care ii slabea organismul si inima, sa nu apuce varsta de 15 ani, micutul Walden Robert Cassotto, viitorul Bobby Darin, se "incapataneaza" sa traiasca. Sub indrumarea mamei sale, Polly (Brenda Blethyn), baiatul descopera bucuria muzicii si bucuria de a canta. Invata sa cante la mai multe instrumente (pian, tobe si chitara) si sa danseze, si, datorita muzicii, traieste intr-o alta lume, in care boala si sentinta la moarte par sa nu existe. Ambitios, talentat, incapatanat si perfectionist, baiatul merge mai departe, ajutat in permanenta de familia devotata - mama, sora sa mai mare, Nina (Caroline Aaron), si sotul Ninei, Charlie (Bob Hoskins). Toate portile par sa i se deschida in fata. Cu un nume de scena de succes, modificat tocmai pentru a atrage mai multe contracte, Bobby Darin se indreapta, la numai 20 de ani, spre marile cluburi de noapte. Lucrand impreuna cu cel mai bun prieten al sau, Steve Blauner (John Goodman), care-i este si manager, Bobby isi croieste cu incapatanare propriul drum catre succes, compunand cantece originale si interpretand mai multe genuri muzicale.O data ce cariera sa este pe drumul cel bun, Bobby scrie un cantec in doar 20 de minute, pe care-l inregistreaza. "Splish Splash" este o adevarata senzatie, iar Bobby Darin devine cel mai nou idol al adolescentilor americani. Insa Bobby vrea sa cucereasca o nisa cat mai mare de fani si sa devina un adevarat star, "sa il recunoasca pana si curierul"... Increzator in talentul sau de a compune hituri, insista in a scoate un album cu piese standard. "Mack The Knife" il transforma pe Bobby intr-o vedeta in adevaratul sens al cuvantului. Acum a sosit momentul pentru urmatoarea provocare: cinematografia. Bobby pleaca in Italia pentru a juca rolul principal din filmul "Come September", in care o are drept partenera pe faimoasa Sandra Dee (Kate Bosworth). Indragostit, Bobby isi va folosi intreg arsenalul pentru a o cuceri pe tanara si inocenta actrita, desi aceasta este tinuta din scurt de ambitioasa ei mama, Mary (Greta Scacchi). In ciuda faptului ca Mary se opune cu toate fortele, Bobby si Sandy se casatoresc si se muta intr-o casa fastuoasa din Beverly Hills. Bobby se bucura de un sir neintrerupt de succese, fiind cap de afis la legendara Copacabana din New York, realizand astfel cel mai indragit vis al sau si al lui Polly. In 1964, cariera sa muzicala atinge apogeul, o data cu nominalizarea sa la Premiile Academiei pentru "Captain Newman, M.D.". In ochii lumii, Bobby si Sandy sunt cuplul de vis al Hollywood-ului. Dar cariera lui Sandy este in impas, iar orarul imposibil al lui Bobby, prins pana peste cap cu filmari, inregistrari si turnee, face ca relatia lor sa fie din ce in ce mai dificila. Goana sa nebuna dupa faima si popularitate il indeparteaza de oamenii care il iubesc si care cred in el cu adevarat. Confuz si debusolat, Bobby o paraseste pe Sandy la sfarsitul anilor '60 si incearca sa dea un nou inteles vietii sale, implicandu-se in politica - l-a sustinut pe Bobby Kennedy, in care vedea "ultima speranta a Americii" - si lasand in urma luxul Las Vegas-ului, pentru a se orienta catre cantece care protesteaza impotriva razboiului si tunsorilor hippie. Dar "noul Bobby Darin" este respins cu brutalitate de catre fanii care asteptau o vedeta stilata. In cele din urma, prada bolii sale din copilarie, se intoarce din nou catre prietenii, familia sa si extraordinarul sau talent, pentru a scapa astfel de demonii care-l macina; se intoarce pe scena in incercarea de a se accepta pe sine si de a gasi un nou sens vietii sale. Bobby Darin, vazut prin ochii lui Kavin Spacey... Intrebat care a fost motivul pentru care a decis sa realizeze aceasta pelicula, Spacey a declarat: "Mama era indragostita de Bobby Darin. Credea ca este cel mai minunat om care a pasit vreodata pe fata Pamantului... Am crescut intr-o casa in care Bobby Darin canta in permanenta, la pick-up, la fel ca si Frank Sinatra, Ella Fitzgerald si Duke Ellington. Tatal meu avea o colectie de discuri, care acum imi apartine - comoara familiei. Am crescut ascultand trupe mari si, cand am implinit 15 ani, mama m-a 'convertit' la aceasta 'religie'. Cand aveam in jur de 20 de ani, au aparut cateva carti despre viata lui Bobby Darin, despre care, practic, nu stiam mai nimic. Il cunoasteam doar ca artist si ca entertainer si cred ca am mai vazut cateva lucruri despre el la televizor. Dar, afland mai multe lucruri despre el, despre cei 15 ani de cariera, in care a reusit sa obtina atat de multe, intr-o viata atat de scurta... situatia s-a schimbat radical. Apoi am auzit ca se va face un film, in anii '80, la Warner Bros., despre viata lui. M-am gandit: 'Asta este rolul meu. M-am nascut ca sa joc acest rol. Trebuie sa il joc.' Din pacate, ei nu au crezut la fel. Am inceput apoi sa lucrez in televiziune, in alte pelicule si, in fiecare an, absolut in fiecare an, de cate trei ori pe an, managerul meu suna la studio si intreba: 'Hei, ce se intampla cu filmul despre Bobby Darin?' Aveti de gand sa il faceti vreodata? Kevin chiar vrea sa joace in el." Oricum ti se va parea interpretarea lui Spacey, nu poti spune ca a dat viata unei caricaturi... Faimos pentru faptul ca are extrem de bine dezvoltata capacitatea de a imita, Kevin si-a dorit din tot sufletul ca acest personaj sa prinda viata "din interiorul sau": "Imi plac comediile, imi place sa imit si sa ma distrez pe seama asta, dar, la acest film, mi-am dat seama ca totul trebuie sa vina din mine. Daca descopeream esenta lui Bobby - si Dumnezeu stie ca am urmarit suficient de multe spectacole ale sale, am ascultat suficient de mult albumele sale, incat, pana la urma, mi-am innebunit familia si prietenii... - mi-am dat seama ca acest lucru incepea sa creasca in mine si urma sa vina de la mine. Nu am vrut nici o clipa sa ma gandesc: 'O, Bobby nu misca mainile asa' sau 'Nu canta chiar asa cum o fac eu'. Nu am vrut sa ies complet din pielea mea, analizand totul. Am vrut sa ma bucur de aceasta experienta. A existat chiar o perioada, inainte de a intra in pre-productie, cand mi s-a spus: 'Ai incetat sa il imiti pe Bobby Darin.' Ei bine, nu imi dau seama exact cand s-a intamplat acest lucru, pentru ca eram deja in personaj, dar mi s-a spus: 'A fost un moment in care instinctele tale de interpret au iesit la iveala, ai inceput sa te folosesti de propria voce si ai creat propria versiune a lui Bobby.' Sunt ingrozitor de fericit ca s-a intamplat acest lucru, pentru ca, daca nu pornea din mine, ar fi fost extrem de superficial." Intrebat de ce nu s-au folosit melodiile originale, preferand sa interpreteze singur cantecele, Spacey a explicat: "Am vrut sa facem foarte multe scene muzicale, insotite de dans. Nu am fi putut extinde aceste scene muzicale daca am fi fost 'legati' de melodiile originale." Din punctul sau de vedere, mimarea melodiilor nu a fost dificila, pentru ca o mare parte dintre ele au fost cantate chiar live. Spacey a precizat ca, prima oara cand interpreteaza in film piesa "Mack The Knife", s-a filmat melodia in direct, ceea ce da o nota suplimentara de naturalete si veridicitate peliculei. "In plus", a declarat Spacey, "am lucrat pentru muzica atat de mult timp inainte de inceperea propriu-zisa a filmarilor, incat nu mi-a fost deloc greu. Am avut 73 de muzicieni care au contribuit la realizarea soundtrack-ului si stiam deja fiecare nota pe dinafara." Pentru promovarea filmului, actorul a plecat chiar in turneu in America, insotit de o trupa: "Sunt eu, dar cantand piesele lui Bobby Darin. Voi fi insa imbracat ca el - o sa scoatem 'la plimbare' unele costume din film." Pentru Spacey, cel mai important lucru este faptul ca filmul este deja apreciat de cei mai feroce critici pe care i-ar fi putut avea vreodata: Steve Blauner, managerul artistului, Dodd Darin - fiul lui Bobby Darin si al Sandrei Dee, care a fost si consultant pentru film, si Sandra Dee. Actorul a declarat: "Am facut filmul pentru ca am vrut sa il fac si am facut filmul pe care am vrut sa il fac. Daca va avea succes, imi va aduce si mie succes, pentru ca, stii ceva? Poate ca asta va face ca lumina reflectoarelor sa fie din nou indreptata spre Bobby Darin. Acesta este singurul motiv pentru care am vrut sa fac aceasta pelicula. Este uitat acum si, sincer, este unul dintre cei mai mari entertaineri pe care i-am avut vreodata." Spacey crede ca, daca deasupra capului lui Darin nu ar fi atarnat aceasta condamnare la moarte, probabil ca ambitiile sale nu ar fi fost atat de mari: "Este chiar interesant pentru mine. Uite, e vorba de tipul asta care afla ca are o stare de sanatate precara si care isi poate alege o viata mai usoara, daca vrea. Insa el si-a impins limitele la maximum si a facut lucruri care ii daunau, cum ar fi fumatul. Avea o boala de inima care nu ii permitea acest lucru si am vrut sa infatisez toate aceste aspecte. Cand a aflat ca nu va apuca varsta de 15 ani, cred ca si-a plantat un cip pe un umar, care ii amintea mereu de acest lucru. Dar, de pe alta parte, un alt cip, mult mai mare, spunea: 'Ma testezi? Atunci eu am sa te testez pe tine!'" In ceea ce priveste numele de scena pe care si l-a luat, Spacey povesteste ca exista doua povesti in acest sens: "Am ales dintre ele povestea care era mai interesanta din punct de vedere vizual - faptul ca Bobby si-a luat numele Darin de pe reclama luminoasa a unui restaurant, Mandarin, din care numai finalul cuvantului mai era luminat: Darin... O alta poveste spune ca, la un moment dat, ar fi luat cartea de telefoane si ar fi ales la intamplare, fara sa se uite, un nume de acolo. Insa mie mi-a placut mai mult varianta pe care am folosit-o noi in film. Ni s-a parut extrem de distractiv si ne-a placut la nebunie sa lucram la reclama aceasta luminoasa!" In film vei vedea la un moment dat scena noptii de nunta a celor doi. Virgina si inspaimantata de ceea ce urma sa se intample, Dee plange si nu vrea sa imparta patul cu proaspatul sau sot. Iar Darin/Spacey ii tine un discurs emotionant, relatandu-i o poveste pe care mama sa i-o spunea cand era mic - in Evul Mediu, unul dintre cavalerii de la curtea Regelui Arthur, si-a asezat spada intre el si Regina Guinevre, promitandu-i acesteia ca niciodata nu va trece pe partea ei de pat si ca numai ea are voie sa faca acest lucru. Intrebata daca aceasta poveste s-a petrecut cu adevarat intre cei doi soti, Kate Bosworth a declarat: "Da, s-a intamplat cu adevarat. Sunt sigura ca nu a fost exact acelasi discurs, dar asa a fost. Este amuzant. Cred ca foarte multi dintre noi isi pot aminti momente de acest fel, dar, atunci cand se acumuleaza atat de multa emotie, furie sau tristete, devine chiar amuzant. Sau cum ar fi scena in care eu si Kevin, adica Sandra si Bobby, se cearta in seara decernarii premiilor Oscar. Imi amintesc ca eu si Kevin jucam scena si eram atat de prinsi si atat de enervati, incat era chiar amuzant. Chiar ne certam ca un cuplu casatorit! Si apoi, cand ne-am uitat sa vedem cum a iesit, am zis: 'E demential! Aratam ca doi oameni complet ridicoli!'" Intrebat ce crede ca ar spune Bobby Darin daca ar vedea filmul realizat de el, Spacey a marturisit: "'Baiete, ai tupeu!' - asta cred ca ar spune... Bobby nu a fost un tip care sa se uite in urma sa, asa ca sunt sigur ca este un film necesar, de care ar fi mandru. Dar eu am incercat sa fac filmul intr-un mod neconventional si mai distractiv, ca si cum l-ar fi regizat chiar el - am incercat sa ma folosesc de lumea filmului, cumva. Sper ca i-ar placea. Probabil ca mi-ar reprosa cateva lucruri in legatura cu felul in care cant, dar, sa fim seriosi, ar trebui sa o faca, el este maestrul! Stii, am incercat sa ma apropii de el, dar nimeni nu se poate apropia atat de mult, nu de un astfel de om..." Pana la urma, scenariul are dreptate: amintirile si visele sunt ca razele lunii - poti face ce vrei cu ele. Nu pierde aceasta amintire si lasa-te purtata timp de doua oare pe bratele muzicii de calitate... Stiai ca?... Proiectul a avut nevoie de 17 ani pentru a fi realizat... Sase scenaristi de top si 20 de producatori au lucrat, rand pe rand, la aceasta pelicula. Cand filmul era luat in vizor de Paramount, producatorii executivi s-au gandit ca Spacey este prea batran pentru a-l interpreta pe Darin, care a murit la varsta de 37 de ani, si au vrut sa ii acorde acest rol lui Leonardo DiCaprio. Actorul a ales, in schimb, sa joace in "The Beach" (2000). Rolul principal i-a fost oferit si lui Tom Cruise, care a refuzat scenariul. In 1987, Bruce Willis era dorit pentru rolul Bobby Darin. Asta, da, provocare... Initial, Barry Levinson urma sa fie regizorul peliculei. Foarte multi scenaristi au cerut ca numele lor sa nu fie asociat cu acest film. Printre acestia se numara Tom Epperson si James Toback, care au lucrat cu Barry Levinson. Paul Schrader a avut la un moment dat legatura cu aceasta productie. Barry Levinson l-a vrut pe Johnny Depp in rolul principal... The Writers Guild Of America, dupa ce a sortat nebunia scenariilor, revizuite si re-revizuite, a decis ca scenariul final apartine lui Kevin Spacey si lui Lewis Colick, care a lucrat la el in 1987, cand Warner Bros. l-a angajat pentru acest lucru.

Dana Nalbaru: "Fiecare clipa merita traita: viata e frumoasa!"

Dupa succesul pe care l-a cunoscut ca solista a formatiei HI-Q, si-a continuat drumul ales inca din copilarie, dar pe o carare noua: aceea a unei cariere solo. Modul in care a fost primit primul ei album in noua ipostaza, "Zbor", a demonstrat ca a facut o alegere corecta. Acum, Dana Nalbaru pregateste o noua surpriza - in curand isi va lansa un nou album, care se va numi "Intra In Joc". Dana este o adepta a sporturilor extreme si, in acelasi timp, o buna gospodina: puiul la cuptor cu cartofi este specialitatea ei! Ce zici, te tenteaza ideea sa intri in... joc? Sau, mai bine zis, sa afli mai multe despre Dana? - Cum se numeste albumul pe care il vei lansa in curand? Cat timp ai lucrat la el? Albumul pe care il voi lansa in curand se numeste "Intra In Joc" si am lucrat la el aproximativ opt luni... de cand am inceput sa compun pentru prima piesa pana cand am iesit din studio. - In ce masura simti ca te reprezinta acest album? Care este mesajul pe care vrei sa-l transmiti? Albumul ma reprezinta intr-o mare masura. Nu stiu daca chiar in proportie de suta la suta, deoarece s-au implicat mai multe persoane care si-au lasat amprenta personala pe acest album. Mesajul pe care vreau sa il transmit prin intermediul acestui album este unul foarte vesel: viata este frumoasa, daca o privesti cu optimism si stii sa te bucuri de toate clipele speciale! - Care este melodia de pe noul album pe care o simti cel mai aproape de suflet? Melodia cea mai aproape de sufletul meu de pe acest album este o balada, deoarece este compusa de mine si reprezinta nemaipomenit sentimentele care ma incercau la momentul respectiv. Insa si cealalta piesa lenta de pe album imi place foarte tare... - Ai in vedere si realizarea unor videoclipuri pentru melodiile noului album? Daca da, pentru care dintre acestea? Cum ai ales piesele care vor avea videoclip? Pentru urmatoarele doua piese de single voi avea si videoclip. Deocamdata nu stiu sigur care sunt acestea, dar le voi alege impreuna cu reprezentantii casei de discuri Cat Music (cu care am contract) si cu managerul meu, Radu Groza. - Albumul include si colaborari cu alti artisti? Daca da, cu cine? Da, albumul include si colaborari pentru doua piese: una este cu Mihai Ogasanu, iar cea de-a doua cu o fata foarte talentata numita Andrada, din Suceava, care a ales sa cante hip-hop. - In ce masura te-ai implicat in compunerea versurilor? M-am implicat in compunerea versurilor, in masura in care am simtit ca pot face acest lucru, dar pe album exista si piese compuse de Papu si Calin. Daca simt ca nu pot face un lucru cat de cat aproape de perfectiune, atunci nu ma apuc sa-l fac. - Cum iti place sa iti petreci timpul liber? Ma relaxez de obicei la munte, alaturi de familie si prieteni, iar daca nu am posibilitatea sa plec din Bucuresti, atunci ma duc cu prietenele mele la film, la cumparaturi sau citesc o carte... - Iti place sa gatesti? Care este mancarea care iti reuseste cel mai bine? Imi place foarte mult sa gatesc. Puiul la cuptor cu cartofi este specialitatea mea (pentru ca pun si alte legume!), dar imi ies bine si sarmalele de pui, raciturile sau fasolea cu ciolan afumat. - Ce faci pentru a te mentine in forma? Tin un regim alimentar foarte echilibrat pentru a ma mentine in forma. Asta inseamna ca nu mananc grasimi, mananc foarte multe fructe si legume, salate. Desi gatesc bine, de obicei nu mananc ceea ce gatesc, decat la ocazii speciale. In plus, fac multa miscare si merg des la sala. - Care este designer-ul tau preferat? Dar parfumul care te reprezinta? Nu am un designer preferat. Si nu sunt ceea ce se cheama "o victima a modei". Ma imbrac cu ceea ce cred eu ca imi sta bine, fara sa tin prea mult cont de ceea ce se poarta. Cat despre parfumurile preferate, ei bine, acestea sunt multe (Amor, amor - Cacharel, de exemplu). - Daca ai putea avea orice masina, care ar fi aceasta? De ce? Toyota Land Cruiser, cu siguranta. Imi plac Jeep-urile, pentru ca sunt masive, incapatoare si comode. Cred ca sunt atasata de acest gen de masini, deoarece am fost mult timp plecata in turnee si uneori eram nevoita sa dorm in masina. In acest gen de masina te poti odihni bine. - Care a fost cel mai inedit concediu pe care l-ai petrecut? Cel mai inedit concediu l-am petrecut anul acesta, pe Coasta de Azur, intr-o pensiune privata peste care am dat absolut intamplator. Cautam un loc unde sa ne petrecem noaptea si am zarit aceasta pensiune. Ceea ce era atat de deosebit la acest loc era ca se afla chiar pe coasta! Peisajele erau superbe! - Avand in vedere look-ul tau si atitudinea putin mai rebela, ai putea spune ca esti o adepta a sporturilor extreme? Ai practicat vreodata un asemenea sport? Cum ti s-a parut experienta? Da, imi plac sporturile extreme. Dar nu practic multe dintre acestea. De exemplu, imi place sa fac alpinism! Senzatia este minunata! Nu poti descrie asa ceva in cuvinte. Prima oara am incercat aceasta senzatie la filmarile videoclipului "Zbor", cand am stat atarnata de o coarda la o inaltime de 40 de metri. - Ai efectuat numeroase turnee in tara. In ce oras te-ai simtit cel mai bine din punct de vedere al publicului si al atmosferei? Fiecare oras si fiecare concert dintr-un turneu are o atmosfera specifica. Mi-a facut o mare placere sa concertez in fiecare oras, m-am simtit excelent, fanii m-au primit mereu cu dragoste - i-am simtit aproape de mine. Totusi, parca la Pitesti pot descrie atmosfera din timpul concertului pe care l-am sustinut nu demult ca fiind incendiara! - Dintre locurile pe care le-ai vizitat, unde ti-ai dori sa te intorci? De ce? Am calatorit mult in strainatate. Am vazut o multime de locuri frumoase, in care mi-as dori sa ma intorc. Dar pentru ca am prea multe alte locuri pe care imi doresc sa le vizitez, cred ca voi face acest lucru. Adica voi vizita locuri noi, in loc sa ma intorc in cele in care am fost deja si m-au incantat! - Te-ar tenta sa canti intr-o limba straina? Daca da, ce ai prefera? Nu m-am gandit la asa ceva. Dar sunt convinsa ca, daca as canta intr-o limba straina, as alege engleza, italiana sau spaniola, limbi pe care le cunosc. In nici un caz nu as canta in chineza sau japoneza! - Cat de pregatita crezi ca este piata muzicala romaneasca pentru abordarea unor piese in limba straina? Piata romaneasca este pregatita pentru piese cu texte in alta limba decat romana. Si s-a vazut acest lucru din felul in care au fost primite de publicul de la noi piese cantate in engleza sau portugheza. - Care este cea mai mare ambitie a ta? Am doua ambitii la fel de mari: sa vad cat mai multe locuri din toata lumea si sa fac copii frumosi si sanatosi! - Care este cel mai frumos gest pe care l-a facut cineva pentru tine, in plan profesional? Cel mai frumos gest pe care l-a facut cineva pentru mine pe plan profesional a fost sansa pe care mi-a acordat-o Dan Popi, directorul casei de discuri Cat Music, de a-mi edita primul album solo, dupa despartirea de trupa HI-Q. A fost un pas de maxima importanta pentru mine si m-a ajutat enorm increderea pe care mi-a acordat-o. - Care este motto-ul dupa care te ghidezi in viata? As putea sa spun ca nu am nici unul. Sau, dimpotriva, ca sunt prea multe dupa care ma ghidez si nu pot sa aleg unul singur! "Fiecare clipa merita traita: viata e frumoasa!"

Luxul extrem

Luxul - cei care il au, vor mai mult, cei care nu au ajuns inca sa si-l permita, tanjesc dupa el. In perioade de criza la nivel mondial, bunurile de lux au inregistrat vanzari online record. In intreaga lume, indiferent de conditiile politice sau economice, oamenii cu banii si-au sporit averile si implicit si apetitul pentru lux. Ei cheltuie din ce in ce mai mult pe produse de lux (moda, accesorii, bijuterii, ceasuri, masini) dar si servicii de lux (vacante, calatorii, hoteluri, centre de relaxare). Luxul reprezinta expresia unui anume statutul social, iar in anumite situatii merge chiar la extrem. Pretul este extrem de ridicat, insa la acest nivel, nu banii sunt principalul element de diferentiere, ci exclusivitatea sau accesul limitat la aceste bunuri, fiind produse realizate la comanda, unicate. Este vorba in primul rand de bijuterii fabuloase, asa-numitele bijuterii couture, majoritatea realizate la comanda: diamante rare (galbene, roz, etc.), smaralde si rubine, perle negre sau roz, turcoaze si safire. Diamantul este principalul element de luat in considerare in cadrul acestei categorii. Faimoasa casa Harry Winston a creat, de-a lungul timpului, bijuterii fabuloase pentru regi, regine, sultani si marajahi, familii renumite sau star-uri de cinema. Harry Winston este denumit pe buna dreptate "Regele diamantelor", cateva dintre bijuteriile sale fiind Diamantul Hope, diamantul "Taylor-Burton" precum si safirul "Regina Ecaterina". Alaturi de Harry Winston, case de prestigiu precum Van Cleef & Arpels, De Grisogono sau Boucheron sunt renumite pentru bijuterii "haute couture". Van Cleef & Arpels continua traditia pariziana de aproape un secol, avand nenumarate piese de rezistenta precum cu diamantele Arcots (cercei si colier). Preturile unui set de bijuterii Van Cleef & Arpels, format din colier, bratara si cercei pot atinge 1.5

Cristina Spatar: "R&B-ul este dragostea mea"

Cu siguranta, iti amintesti de cea care a fost numita "Regina R&B-ului", chiar daca in ultima vreme a lipsit de pe scena si din viata publica. Motivul Cristinei Spatar este, insa, unul intemeiat: ea pregateste un nou album, care va fi lansat in curand si care abordeaza stilul care a consacrat-o si despre care considera ca o reprezinta. Am dorit sa aflu mai multe nu numai despre surpriza pe care o pregateste fanilor ei, dar si cine este Cristina: o femeie puternica, pasionata (cum altfel?) de masinile puternice, un exponent fidel al zodiei Gemenilor, naturala si totusi, foarte atenta cu look-ul ei. Ce stil abordezi in noul album pe care il pregatesti? R&B sau se prefigureaza o schimbare? Daca da, in ce va consta aceasta? Este tot stilul care m-a consacrat: R&B. Pentru ca eu consider ca ma reprezinta in totalitate si... este dragostea mea. Desigur, vor fi influente si din alte stiluri muzicale, precum si colaborari-surpriza despre care inca nu vreau sa dezvalui prea multe. Cum se va numi noul album si de cat timp lucrezi la el? Albumul va fi gata peste aproximativ trei-patru saptamani, timp in care voi alege impreuna cu casa de discuri titlul acestuia. Am lucrat destul de mult la noul meu album, pentru ca am vrut sa fie cat mai aproape de perfectiune. Sunt, inainte de toate, o perfectionista! In ce masura consideri ca te reprezinta acest album? Dupa cum spuneam si anterior, muzica de pe acest album ma reprezinta in totalitate. Adica, suta la suta! Realizarea acestui material inseamna ca am evoluat in muzica. Sper sa imi pastrez fanii, sa nu ii dezamagesc, dar sa si castig inimile altora. Si sunt convinsa ca se va intampla acest lucru deoarece acest al treilea album este mai bun decat primele! Poate chiar mai bun decat primele doua la un loc! (rade) Te-ai implicat in scrierea versurilor sau in compunerea cantecelor? Am avut o contributie mica, dar greul l-au facut cei cu care colaborez. In orice caz, orice particica din acest album poarta amprenta mea clara: traiesc ceea ce cant! Si imi pun sufletul in muzica mea; de fapt, cred ca toti artistii fac asta. Altfel, cum ne-am putea cuceri fanii, si cum am fi noi, artistii, diferiti si speciali fiecare in parte?! (zambeste) O data cu revenirea ta, ai in vedere o schimbare de stil? Daca da, in ce constau aceste schimbari? Trebuie sa fii mereu in pas cu moda. Schimbarile nu sunt radicale, dar o sa observati ca am evoluat in aceasta privinta: acum abordez un stil vestimentar cat se poate de simplu: e simplitatea aceea atat de draga frantuzoaicelor - e marca bunului-gust! Si in machiaj incerc sa ma mentin in limitele naturalului; nu vreau sa fac nici un fel de exces. Incerc sa fiu mereu la inaltime in ceea ce priveste imaginea mea: este deosebit de importanta nu numai pentru mine ca artist, cat si ca persoana publica... Iar cei apropiati mie stiu sa aprecieze acest lucru si chiar sa mi-o spuna din cand in cand! Conteaza foarte mult pentru mine... Cum intentionezi sa iti promovezi noul album? De promovarea albumului meu se va ocupa casa de discuri Cat Music, cu care am semnat un contract de curand. Sunt convinsa ca, daca lucrez numai cu profesionisti, nu voi avea de ce sa imi fac nici un fel de griji. Este normal sa cred ca albumul va fi promovat prin toate mijloacele posibile: piesa de single va fi pe radio, videoclipul este deja pe TV, si imi doresc sa am si un eveniment de lansare a albumului! Cele doua albume ale tale, "Ramai langa mine" si "Mesaj de dragoste" nu au trecut deloc neobservate de public. Cum crezi ca va fi primit de fani noul album, dupa o absenta indelungata? La doar o saptamana de la aparitia clipului am primit zeci de e-mail-uri care m-au impresionat profund si m-au facut sa inteleg ca muzica mea este iubita si asteptata de mult timp; fanii mei nu m-au parasit. Am sa incerc sa fac tot posibilul sa ii pastrez langa mine... Oricum, muzica reprezinta tot ce e mai important in viata mea. Nu as putea sa renunt la muzica, cum nu as putea sa renunt la iubire! Fanilor mei le daruiesc totul: nu numai muzica mea, dar si dragostea mea neconditionata! Stiu, sunt convinsa ca si ei mai iubesc... Mi-au aratat ca nu m-au uitat, chiar daca am lipsit atata timp! In ce masura ai fi dispusa sa abordezi un alt gen de muzica - unul foarte agreat de public? Cu alte cuvinte, in ce masura ai fi dispusa sa raspunzi rigorilor de ordin comercial? Din fericire, cred ca muzica mea corespunde din acest punct de vedere: adica, oamenilor chiar le place ceea ce cant, le place R&B-ul. Sunt convinsa ca, intr-o mare masura, este un stil care castiga din ce in ce mai mult teren! Nu stiu insa daca as fi dispusa sa renunt la R&B pentru a aborda alte genuri, sa zicem mai in voga, de exemplu, house! M-as gandi de doua ori inainte de a o face! In ultimii doi ani, te-ai aflat in Italia. Ce-ai facut acolo? In ultimii doi ani am calatorit mult in Italia, Belgia, Franta. Ai urmat cursurile de fotomodele "Flash Publicity". Ce a reprezentat pentru tine aceasta experienta? In ce mod te-a influentat? Intr-adevar, a fost o experienta de neuitat. Mi-am dorit intotdeauna sa incerc si acest lucru... sa vad cum e viata de fotomodel. Inca nu imi dau seama daca m-a influentat in vreun fel absolvirea acestor cursuri... Cred ca ar trebui ca la aceasta intrebare sa raspunda prietenii mei si cei care ma cunosc de multa vreme... Am inteles ca, intre altele, esti pasionata de masinile puternice. Daca ai putea avea orice masina, care ar fi aceasta? Care sunt lucrurile care conteaza pentru tine in alegerea masinii? Am un Jeep BMW X5 de care sunt foarte multumita. Momentan nu ma gandesc sa imi schimb masina, dar, cand o voi face, ma voi orienta catre una din marcile Mercedes, BMW, Porsche Cayene, deoarece iubesc masinile cu motor puternic. Esti o "fashion victim"? De ce preferi sa iti cumperi hainele din Italia ? Nu sunt o victima a modei. Insa cred ca italienii cunosc foarte bine femeia si reusesc sa creeze haine pentru orice tip de femeie. De aceea imi cumpar hainele din Italia... In Italia sunt cei mai renumiti designeri vestimentari care m-au facut sa ma indragostesc de creatiile lor. Si, in plus, Italia si Franta dau tonul in moda internationala. Esti nascuta in zodia Gemenilor si spui ca tu crezi cu tarie in ea. De ce? Zodia Gemenilor este o zodie puternica. Persoanele nascute sub semnul acestei zodii sunt persoane voluntare, independente, care pot face orice pentru a-si atinge scopurile. Sunt incapatanate si ambitioase. Dar, pentru ca este un semn dublu, exista si reversul medaliei: adica Gemenii sunt si romantici si atasati de tot ce e frumos, si capabili de dragoste! Pe langa fitness, ce alte reguli de intretinere urmezi? Nu prea fac sacrificii pentru a arata asa. Pur si simplu, asa sunt eu. Numai ca urmez o dieta echilibrata. Imi place sa fac gimnastica aerobica, si ma odihnesc cat pot de mult. Pe langa toate acestea, se spune ca o femeie este mult mai frumoasa atunci cand este indragostita. Ei bine, este adevarat! Cum iti place sa iti petreci timpul liber? De obicei, fiecare clipa libera o petrec cu iubitul meu. Ne intelegem nemaipomenit in toate privintele si nu prea conteaza ce facem atata timp cat suntem impreuna si ne simtim bine!

"Sin City", o realizare tehnica impecabila...

De ce iti recomand "Sin City"? Pentru ca este un film inedit, cu o distributie de exceptie, care cu siguranta te va incanta. Este un film destul de violent, astfel incat te avertizez ca, in cazul in care nu esti mare amatoare de scene dure, pelicula s-ar putea sa nu iti "cada" prea bine... Dar punerea sa in scena este magnifica! O imagine "cristal", un sunet la fel, o regie exceptionala, o inlantuire de evenimente care te va "prinde" in cele trei povesti interconectate. Pe langa toate acestea, in spatele filmului se afla o echipa de specialisti: regia semnata de Frank Miller (autorul benzilor desenate cu acelasi nume, din 1991), Robert Rodriguez, o participare deosebita a regizorului Quentin Tarantino si o distributie "tare": Bruce Willis, Benicio Del Toro, Jessica Alba, Mickey Rourke, Clive Owen, Brittany Murphy, Josh Hartnett, Elijah Wood, Rutger Hauer, Michael Madsen, Nick Stahl si Rosario Dawson. "Paseste pe strazile din Sin City, unde poti gasi orice", spune aceasta pelicula. Si, intr-adevar, asa este. Sin City reprezinta universul unor eroi neverosimili si apatici care se straduiesc totusi sa faca ceea ce trebuie intr-un oras indiferent. Acesta este adus la viata prin lumini si umbre, prin dialoguri scurte, interpretari stilizate si inventii vizuale, fara sa se piarda insa imaginile si ritmul sacadat al benzilor desenate. Miller reuseste astfel, in 124 minute de pelicula, sa aduca benzile desenate intr-un tinut fara limite: in inima intunecata a orasului, impletind povestile celor trei personaje principale: Marv (Mickey Rourke)