A calca apa

Viitorul este limpede si propulsat de hidrogen. Tom Ford s-a intalnit cu ingerii celulelor de combustibil de la Intelligent Energy, care au creat o motocicleta cu o constiinta curata si o imagine misto. Declaratiile referitoare la vehiculele cu "emisii neutre" sunt la fel de efemere si incalcite precum orice discurs care se respecta al vreunui partid politic, in care limbajul de lemn este omniprezent. Daca priviti inapoi la potiunile ce vindecau orice boala si la vehiculele miraculoase ce functionau cu hidrogen (Alimentati-va masina cu apa! Serios!), veti gasi echivalentul, cu buget marit, al vechilor vanzatori ambulanti de uleiuri de sarpe, ce cautau un sponsor pentru noua lor inventie, toate aceste lucruri reflectandu-se in lumina emanata de problemele ecologice. Dar nu putem nega ca, la un moment dat, va trebui sa renuntam la utilizarea combustibililor fosili si sa ne implicam in alte domenii, iar aici intra in scena motocicletele Intelligent Energy ENV. Nu este greu sa vezi de ce aceste chestii atrag. Spre deosebire de incercarile precedente de implementare a pilelor de combustibil la motociclete, care, in general, implicau adaptarea unei pile de combustibil pe un mountain-bike, rezultatul fiind relativ urat, ENV arata ca o piesa scoasa de un designer, in stilul iPod. Proiectat si produs de Seymour Powell, utilizand tehnologia celor de la Intelligent Energy, ENV-ul arata ca un hibrid intre Streethawk si un BMX. Si nu seamana cu un pampalau. Nu arata de parca ar vrea sa salveze lumea. Este misto. Dincolo de exteriorul fluid din plastic, se gaseste inima tehnologiei; o celula de combustibil compacta, de forma unei mici serviete, care poate fi detasata lejer, numita de Intelligent Energy drept "Nucleul". IE produce cinci tipuri diferite de Nuclee PEM (Proton Exchange Membrane), toate pentru aplicatii aparent diferite. Daca reducem totul la esenta, "Nucleul "este alcatuit din cateva pile de combustibil, un sandvis cu multe straturi compuse din placi metalice (sau din grafit) si MEA-uri (Membrane Electrode Assembly - Ansamblu Membrana Electrod). Apa, caldura si electricitatea sunt invocate ca produse secundare din adancurile unei reactii care se desfasoara fara combustie, iar MEA-urile actioneaza cu rolul de catalizator. Bineinteles ca trebuie sa produceti hidrogenul pur, care nu este tocmai usor de scos din perechea de atomi ai unei molecule de apa de la robinet. Exista deja statii de alimentare cu hidrogen, dar scopul celor de la Intelligent Energy este de a oferi tuturor posibilitatea folosirii unui "reformator" de hidrogen la baza proprie de operatiuni, fie aceasta acasa ori la serviciu. Teoria lor este ca un reformator de hidrogen, de marimea unei cutii de pantofi, poate transforma diferite surse de combustibil in hidrogenul necesar "Nucleului" si, implicit, motocicletei. Diesel murdar, bio-etanol, alcool produs din trestie de zahar - toate pot fi folosite in procesul de transformare. Intr-adevar, in Brazilia se gaseste un lichior numit "cachasa" (care este pentru trestia de zahar ceea ce este votca pentru cereale), ce poate fi convertit perfect. O sursa de combustibil disponibila deja cu o infrastructura de rafinare. Nu este un proces lipsit de emisii poluante - sa fie clar acest lucru - dar echilibrul intre ce intra in proces si ce iese, in termeni energetici si in comparatie cu utilizarea combustibililor fosili. CEO-ul Intelligent Energy, Harry Bradbury, pare a fi foarte incantat de acest proiect, dar nu este un evanghelist. "S-au mai facut scootere cu hidrogen in trecut", spune acesta, "dar noi am proiectat aceasta motocicleta sa fie compacta si utilizabila, nu doar un vehicul extrem de specializat. Ideea de baza este aceea ca sursa de energie este compacta si detasabila ("Nucleul"), iar motocicleta este usor de utilizat si de inteles. Nu am vrut sa ne aruncam cu capul inainte, dar cred ca avem un vehicul pentru clientii de scootere urbane si off-road-ere de placere, care poate impresiona placut". Privind fisa tehnica, motocicleta aceasta nu incearca sa bata recordurile de performanta, cu o viteza maxima de doar 80 km/h, atinsa in 12,1 secunde, in ciuda greutatii de doar 80 kg (inclusiv "Nucleul"). Raza de actiune este destul de buna, apropiindu-se de 100 km. "Intentionat am calculat aceasta autonomie", explica Bradbury. "Avem disponibile cinci versiuni ale "Nucleului", care poate fi adaptat sa producem un superbike, dar a trebuit sa fim atenti la raportul putere/greutate si la design si am decis ca motocicleta asta mica este mai relevanta in acest moment." Este realist? Ei bine, Bradbury recunoaste ca, daca ar putea produce 10.000 de unitati, pretul va scadea undeva intre 4.000 si 5.500 de euro, cu orientarea spre pietele urbane de transport si "fun". Toate acestea, insa, depind de cum se vor descurca reformatoarele de hidrogen si cat de rapid vor aparea statiile de realimentare cu hidrogen. "Noi suntem de parere ca avem un loz castigator aici" - spune Bradbury - "si ne-am orientat interesul spre crearea unui vehicul complet si disponibil. Curand."

Diana Dondoe: "Pretul celebritatii este foarte scump pentru cei dispusi sa-l plateasca"

Se afla pe locul cinci in Top 50 al modelelor din lumea intreaga. A defilat pentru creatori de renume mondial precum Miu-Miu, Donna Karan, Sonia Rykiel, Ungaro sau Prada. A pozat pentru prestigiosul calendar "Pirelli 2005", unde apare alaturi de alte celebritati, precum Naomi Campbell sau Adriana Lima. Cine este Diana Dondoe dupa ce coboara de pe podiumul de prezentare? Exista oare vreun secret al profesiei de manechin, eventual o potiune miraculoasa care iti confera credibilitate si atrage dupa sine ofertele marilor creatori de moda? Ori acestea sunt mituri? Luminile rampei si aplauzele celor din jur isi cer tributul? Daca da, in ce consta acesta? - Multi oameni, care nu lucreaza in domeniu, au tendinta sa considere profesia de manechin drept ceva superficial... Dupa parerea ta, in ce consta profunzimea acestei meserii? Profesia de manechin nu are nimic superficial, nu cred ca se poate spune despre o meserie ca este superficiala. In fiecare domeniu exista persoane si persoane. Sunt manechinele superficiale? Sunt proaste? Sunt inculte?... Fiecare e liber sa creada ce vrea, dar ganditi-va ca majoritatea sunt fete care intra in aceasta lume foarte tinere. Moda, in general, este ceva superficial, efemer, cred ca asta e chiar definitia modei. Si totusi, in aceasta meserie sunt sau au fost oameni ca Helmut Newton, Miuccia Prada, Karl Lagerfeld, Irving Penn, etc... Oamenii de genul lor, impreuna cu manechinele, au facut o arta din aceasta meserie. Profunzimea artei este ceva subiectiv.... - A fi manechin inseamna mult mai mult decat defilare pe podium. Care sunt calitatile, mai ales cele de ordin psihologic, pe care trebuie sa le indeplineasca o femeie pentru a fi un manechin de talie internationala? A fi manechin de talie internationala nu este un statut pe care il dobandesti in urma unui concurs. Criteriile nu sunt batute in cuie, standardele de frumusete se schimba uneori de la un sezon la altul. Calitatile de ordin psihologic au un foarte mare rol; rabdarea, forta psihica in general, pentru a face fata privirii scrutatoare a fotografilor, a stilistilor si uneori a multor altor personaje care nu au neaparat o legatura cu aspectul creativ al modei... - Care este ritmul de pregatire asteptat la acest nivel? Cum te perfectionezi pentru a fi tot mai bun in domeniu? Nu exista un ritm de pregatire, daca o fata are un potential de la bun inceput. Dupa... va fi doar o chestiune de mentinere. Unele fete au nevoie de sport, altele nu, unele au nevoie de tratamente cosmetice, altele au nevoie doar de un somn bun. Mitul scolilor de manechine este unul prefabricat si dupa mine este o mare inselaciune, nu este absolut nici o nevoie de asa ceva. - Care sunt sugestiile primite de la alte modele celebre / designeri, pe care le-ai urmat sau au fost importante pentru tine? Nu am cerut niciodata sfaturi de la manechine celebre sau designeri. In discutiile pe care le am avut cu diverse persoane, singurul lucru care s-a detasat tot timpul a fost "Ramaneti naturale". Cred ca toate femeile sunt frumoase, fiecare in felul ei. - Se intampla sa iti achizitionezi din hainele pe care le porti pe podium? Uneori aceste haine ne sunt facute cadou. - Care a fost cel mai provocator proiect la care ai lucrat? Cea mai provocatoare prezentare a fost a Soniei Rykiel, care ne-a cerut sa dansam. Credeti-ma ca nu e usor cand te priveste toata "creme de la creme" a modei internationale, unul mai "binevoitor" decat altul. Cea mai dificila si provocatoare campanie a fost anul acesta pentru Rolex; pozele au fost facute in Islanda, pe un iceberg, la minus 20 de grade, unde eu purtam sandalute, o rochita scurta, o blanita, asa... cazuta de pe umeri si un ceas... - Exista anumite exigente cerute de la un model, care difera de la un creator la altul (dintre cei cu care ai lucrat)? Care sunt acestea? Fiecare designer sau fotograf are o viziune diferita. Un manechin interpreteaza diverse personaje de-a lungul carierei sale, este un fel de actorie... - Cum arata viata unui manechin dupa ce luminile se sting? Depinde... A mea este foarte normala... Cand se sting luminile, redevii un pic fetita care a plecat de mult de acasa... - Care sunt sacrificiile pe care le-ai facut pentru a ajunge unde esti acum? Nu le-as numi sacrificii, le-as numi mai degraba decizii. Am inceput un drum si am fost tot timpul constienta de ceea ce fac si de ceea ce nu voi mai putea sa fac sau la ce renunt. Am plecat de acasa, mi-am lasat prietenii, am renuntat la o facultate... Am avut insa intotdeauna grija ca aceste sacrificii sa nu se preschimbe in pierderi absolute. - Ce amintiri pastrezi de la prima defilare pentru un creator international? Cine a fost acesta si cum te-ai pregatit pentru momentul defilarii? Cum ti-ai gestionat emotiile inerente? Prima mea prezentare importanta a fost pentru Prada, in Milano. Norocul meu a fost ca nu prea mi-am dat seama la momentul respectiv de importanta acestei prezentari, asa ca am iesit imediat dupa Gisele Bundchen ca o floare, cu emotii, dar nimic special... - Cat de scump ti se pare pretul celebritatii? Foarte scump pentru cei care sunt dispusi sa-l plateasca... - Ce compromis nu ai fi dispusa sa faci de dragul carierei? Sa ma siliconez pentru un contract de lenjerie... - Cariera de manechin nu dureaza o vesnicie... Cu toate ca ziua aceea este inca departe, te-ai gandit ce vei face cand nu vei mai urca pe catwalk? Voi face o alta facultate... - Care este cel mai frumos compliment pe care l-ai primit? Milla Jovovich mi-a spus ca-i plac foarte mult sanii mei...... - Te-ar tenta o cariera in cinematografie sau te-ai gandit ca mai tarziu sa incepi o afacere proprie? Daca da - in ce domeniu ar fi aceasta? Am avut cateva propuneri pentru filme, dar astept un scenariu care sa ma impresioneze.- Ti s-a intamplat vreodata sa te impiedici la o defilare sau, pur si simplu, lucrurile sa nu decurga asa cum planuiai? Daca da, cum ai gestionat momentul respectiv? O singura data mi s-a intamplat sa-mi pierd pantofii... i-am luat in mana, am zambit cu zambetul cel mai larg pe care-l aveam, am fost aplaudata si am continuat desculta... nu am cazut niciodata, dar mi-ar placea...

Surprize, surprize... in concediu

"Ne cerem scuze, bagajele dumneavoastra au fost expediate din greseala in alt oras. Dar nu va ingrijorati, va vor fi returnate in maximum 48 de ore." Sau... "Ne pare rau, la noi nu figureaza nici o rezervare pe acest nume, sunteti sigura ca acesta este hotelul pe care il cautati?"Sunt multe surprize care iti pot strica concediul. Si un singur lucru care te poate ajuta: cardul de credit. Cardul de credit este acceptat oriunde in lume si poti achita cu el aproape orice, de la nota la hotel pana la cumparaturile din magazinul de suveniruri. In plus, poti obtine oricand cash de la ATM-uri, in orice loc din lume. Dar cel mai important este ca face fata la orice surpriza: iti imprumuta banii de care ai nevoie ca sa platesti hotelul, sa iti cumperi costumul de baie care ti-a placut atat de mult sau pur si simplu sa-ti prelungesti vacanta cu cateva zile. Sa il obtii e chiar mai simplu decat sa hotarasti cate perechi de pantofi pui in bagaje! Doar cu o adeverinta de salariu tipizata, pe care o completeaza angajatorul tau, aplici pentru cardul tau de credit. Nu trebuie sa faci un dosar gros de documente justificative si nici sa pierzi prea mult timp completand teancuri de formulare. Nici nu te mai intereseaza care este moneda tarii in care te afli. Ai nevoie doar de limita de credit atasata cardului si... toata lumea e a ta. Oriunde ai ajunge, poti achita cumparaturi direct cu cardul sau poti retrage bani la ATM-uri direct in moneda tarii respective. Banca va face automat conversia la un curs care poate fi mai avantajos decat cursul pe care il gasesti la casele de schimb. Asa este mult mai simplu decat sa alergi sa cumperi valuta inainte de a pleca de acasa, atunci cand aranjarea bagajelor, planificarea vacantei si ultimele cumparaturi pentru drum iti consuma oricum foarte mult timp. In fiecare an vacanta visurilor tale se transforma in vacanta pe care ti-o permiti... De data asta, fa-o asa cum iti place! Un card de credit este util si daca vrei sa pastrezi cheltuielile sub control, dar si daca iti schimbi planurile pe nepregatite. Daca ai gasit hotelul perfect si vrei sa iti prelungesti vacanta cu 2 zile, cardul de credit iti imprumuta banii de care ai nevoie, chiar fara dobanda. Aplici pentru el si primesti acces la un credit pe perioada nelimitata pe care il poti folosi cum si cand vrei tu, fara ca banca sa iti ceara documente justificative sau giranti. Daca folosesti imprumutul ca sa platesti direct cu cardul, nu platesti dobanda pentru o perioada de gratie de pana la 50 de zile. Iar, dupa ce achiti suma lunara minima, ai din nou acces la suma neutilizata. Te mai grabesti undeva? Macar vacanta ar trebui sa ti-o petreci in ritmul tau propriu. Si cardul de credit te ajuta sa iti castigi independenta. Te imprumuta oricand ai nevoie fara sa conteze destinatia banilor. Si nu iti impune conditii stricte de returnare a creditului. Poti alege sa dai banii inapoi intr-o singura transa, la intoarcerea din concediu sau intr-o perioada mai indelungata. Singura conditie este sa achiti lunar minim 10% din valoarea creditului utilizat, dupa care vei avea din nou acces la disponibilul din cont. Cand incepi sa iti faci planurile de vacanta, include in plan si 5 minute ca sa aplici pentru cardul tau de credit. Nu iti ia mai mult de atat!Aplica aici!

"The Fire Of Anatolia" - dans la superlativ

80 de dansatori au creat magie miercuri seara, 11 mai, pe scena Salii Palatului din Bucuresti. Una dintre cele mai cunoscute trupe de dans din lume a revenit in Romania pentru o "portie" de dans, cultura, civilizatie, istorie, frumusete. Trupa The Fire Of Anatolia se inspira din mitologia si cultura anatoliana, prezentand publicului un spectacol inedit, ce imbina folclorul si dansul popular din toate regiunile Turciei, dar intr-o interpretare moderna. O Sala a Palatului plina de oameni nerabdatori sa asiste la minunea dansului. Un public cald si pregatit sa se lase coplesit de cele 3000 de figuri de dans folcloric executate cu precizie aproape matematica de catre "vrajitorii" lui Mustafa Erdogan, producatorul acestui proiect original si directorul artistic al trupei The Fire Of Anatolia. Conceptul acestui spectacol, "Focul Anatoliei", este acelasi care a incantat publicul roman si in data de 28 ianuarie, urmand ca in toamna trupa sa revina in tara noastra cu un nou concept. Showul a avut parte in iarna de o sala plina, dar si de data aceasta spectatorii romani au raspuns entuziasmati invitatiei trupei turcesti, foarte multi membri ai comunitatii turce din Romania fiind si acum prezenti in sala. Aplauzele din timpul showului si cele de la final au rasplatit din plin efortul dansatorilor... Trupa The Fire Of Anatolia, nominalizata la Cartea Recordurilor... Trupa, infiintata in 1999 si cunoscuta anterior sub denumirea de Sultanii Dansului (Sultans Of The Dance), a reusit sa bucure privirea si inimile a milioane de oameni in decursul celor 600 de spectacole avute pana acum. Aceste showuri au fost sustinute incepand cu anul 2001, in toata lumea, de la Japonia, Israel, Germania, China, Olanda, Belgia, Elvetia, Cipru, Austria, Rusia, Turcia - bineinteles, pana in tara noastra. Reprezentatia din 11 mai a fost inclusa in turneul international al grupului, care a inceput la 11 aprilie anul acesta, in Bulgaria, si se va incheia in decembrie, in China. Inceputul a ceea ce a devenit astazi un adevarat fenomen international a fost pe cat de simplu, pe atat de promitator: un anunt plasat in ziarele din Turcia preciza ca "se cauta dansatori" pentru infiintarea unei noi trupe. Din peste 750 de persoane care au raspuns acestui anunt, au fost selectati 90 de tineri dansatori, care au pus bazele trupei initiale, Sultanii Dansului. In prezent, The Fire Of Anatolia numara 120 de dansatori, impartiti in doua grupuri, ce sustin spectacole in toate tarile lumii. Turneul mondial inceput in anul 2002 a smuls aplauzele si aprecierea publicului de pretutindeni. Trupa reprezinta primul grup de dans din lume care a sustinut, pentru prima data dupa 2300 de ani, un spectacol in Teatrul Antic din Bodrum, a fost primul grup de dans ce a sustinut spectacole in Cladirea Parlamentului din China si a fost nominalizat la Cartea Recordurilor (Guiness Book) pentru numarul impresionant de spectatori care asista la showurile lor (400.000 de spectatori i-au aplaudat pe dansatori, in picioare, in iunie 2003, in Eregli). Repetitii de peste 8 ore zilnic... Efortul fantastic al dansatorilor are in spate ani de exercitii zilnice. Un program "draconic", cu repetitii de peste 8 ore pe zi (uneori chiar 16 ore zilnic...) a dus The Fire Of Anatolia in apropierea perfectiunii si pe culmile succesului... Pentru ca nu poate fi decat perfectiune dansul sincron a zeci de dansatori care isi pun sufletul, cu zambetul pe buze, in miscarile coregrafice si figurile de dans provenite din diferite regiuni ale Anatoliei, pe muzica traditionala turceasca, cu atentie aleasa si compusa pentru spectacolele lor de catre Taner Demiralp, intr-o orchestratie de exceptie. Lucrul dansatorilor este supravegheat indeaproape de o serie de coregrafi talentati, specialisti in etnografie si folclor, dieteticieni si maseuri, profesionisti care i-au initiat si in exercitii de yoga, pentru a atinge forma fizica optima pentru performanta. Dansatorii si-au concentrat studiul asupra pasilor de dans folcloric, balet si dans modern. De asemenea, acestora le-au fost predate lectii teoretice despre dinamica ritmurilor anatoliene. Focul creatiei in miscari de dans... Spectatorii romani au avut parte de o ora si jumatate de magie, un show de lumini si costume (1000 de costume s-au "perindat" pe scena), care i-au purtat printr-un mozaic de cultura si civilizatie. Pentru ca The Fire Of Anatolia reprezinta o impletire de dragoste, pace si lumina, infatisand momente din istoria Turciei. Showul "Focul Anatoliei" este impartit in doua acte, ilustrand episoade din istoria Mesopotamiei si Anatoliei, care se identifica nu numai cu focul, ci si cu libertatea. Este o expresie vizuala a luptei dintre libertate si sclavie, dintre lumina si intuneric. Tot ce apartine Anatoliei prinde viata in acest spectacol. Primul act vorbeste despre focul sfant de pe Muntele Nemrut si despre crearea Anatoliei. Povestea este cea a luptei dintre bine si rau, a puterii creatoare, a unui Prometeu anatolian care a adus oamenilor focul, a unui Zeus - Ahura Mazda care se razbuna pe oameni, trimitandu-le-o acestora pe Pandora, impreuna cu tot raul existent. Lumea este acum condusa de fortele intunericului, care il captureaza si intemniteaza pe Prometeu. Zeus - Ahura Mazda ii va hrani pe vulturi cu ficatul lui Prometeu inlantuit. Lupta dintre bine si rau incepe. Fortele binelui il elibereaza pe Prometeu, cel care a scos omenirea din intunericul necunoasterii, dar Zeus - Ahura Mazda trimite din nou fortele raului in lupta, cerandu-le victoria finala. In cel de-al doilea act al spectacolului, asistam din nou la lupta permanenta dintre bine si rau, dintre lumina si intuneric. Victoria apartine cand unei tabere, cand celeilalte. Moartea este o infrangere foarte dura, iar bocetele se inalta spre cer. Insa exista intotdeauna speranta, iar Prometeu este un personaj modern, care creeaza totul si renaste. Fortele Luminii incercuiesc fortele Intunericului, iar victoria binelui cuprinde pamantul Anatoliei. Acum in Anatolia se aude sunetul tobelor. 40 de tobe bat ritmic, in sincron, pe scena, intr-o feerie si o explozie de dans, costume si culori. Cele doua tabere adverse lupta in continuare. Dar de data aceasta lupta devine una constructiva - mai intai femeile sunt cele care instaureaza pacea in grupul lor, apoi barbatii. De data aceasta tobele bat pentru pace, omenirea fiind supusa in final de bunatatea sa interioara. Creatorul si creatiile sale isi dau mana si incheie lupta. Acum oamenii experimenteaza frumusetea si minunea pacii, a intelegerii, exprimate in dansurile lor vesele. Dansurile din primul act, asa cum sunt "Ceremonia Focului", "Rauri de Foc", "Copacul Vietii", au fost inspirate de dansurile din centrul Asiei si din sudul Turciei. Momentele "Pandora", "Armata Intunericului", "Dansul Renasterii lui Prometeu", "Triunghiul Dragostei", "Zilele Luminii", "Dansurile de Razboi", "Victoria Intunericului", "Oriental" sunt toate inspirate din dansurile din estul Anatoliei, din zona Marii Egee si Mediteraneene. In cel de-al doilea act facem cunostinta cu dansuri de inspiratie folclorica la fel de frumoase: "Bocetul", "Dansul Fantomelor", "Armata Luminii", "Razboiul", "Mozaicul" contin miscari coregrafice influentate de dansurile din estul Anatoliei, Istanbul si din zona Marii Negre. Dansuri cum ar fi "Tobele", "Copacul Vietii Reinnoit", "Chemarea" prezinta motive ale dansurilor balcanice si din vestul Turciei. Miscarile dansatorilor turci sunt aproape ireale. Spectacolul reprezinta o impletire de fantastic si frumos care te tine cu respiratia taiata pana la sfarsit. Jocul de lumini si costumele, piruetele, miscarile sincronizate, dansurile grupate, perechile care exceleaza in exprimare artistica, ritmicitatea unor tobe care creeaza mai mult decat muzica, dau nastere vietii, totul vibreaza in The Fire Of Anatolia... Sper ca nu ai ratat intalnirea cu acesti magicieni ai dansului... Daca da, atunci sper ca la urmatorul lor spectacol in Romania sa fii prezenta in sala, pregatita sa te lasi cucerita de tot ceea ce inseamna cultura, istoria si dansul Anatoliei...

Viata ca o piesa de teatru sau... "Being Julia"

Fiecare dintre noi poarta cel putin o masca in relatia cu ceilalti, incercand sa se protejeze. Ce se intampla insa cand tot ceea ce faci este sa joci in fiecare clipa a vietii tale, aproape fara sa faci diferenta dintre realitate si "scena"? Aceasta problema o are Julia Lambert, eroina filmului "Being Julia", in regia lui Istvan Szabo.Annette Bening interpreteaza rolul unei dive britanice din anii '30, o actrita de teatru ce amesteca replici din celebrele ei piese si dramatismul specific scenei chiar si in viata personala... Asa cum insusi Istvan Szabo a afirmat, aceasta pelicula nu urmareste sa ilustreze in mod fidel realitatea, pentru ca Julia nu face altceva decat sa "joace" tot timpul: "Annette Bening o interpreteaza pe Julia Lambert, care o interpreteaza pe Julia Lambert. Astfel ca - si aici ar putea fi o asemanare cu filmele mele anterioare - si acest proiect este tot despre masti. Oamenii sunt provocati sa joace diferite roluri de catre societate, de sistemul de clase, de prieteni si de iubiti. Ea joaca toata ziua. Poarta o masca - ba chiar mai multe masti. Fiecare personaj din film are, intr-un fel sau altul, o masca, iar intreaga pelicula este intesata de oglinzi: exista oglinzi peste tot, pentru ca profesia asta are nevoie de ele..." Regizorul a explicat mai departe: "In filmul 'Being Julia', ca in toate celelate filme ale mele, prim-planurile au fost cele care ne-au atras cel mai mult atentia: am vrut sa ne concentram pe fetele actorilor. In aceasta poveste, in care toti vor sa fie la nivelul asteptarilor celorlalti si in care se adopta un anumit tip de comportament, mai degraba formal, am incercat sa gasim un mod de a vedea dincolo de 'masti'. Povestea se desfasoara printre masti imaginare si oglinzi din viata reala. Mastile sunt acolo pentru eventualele revelatii, iar oglinzile ne servesc pentru a ne confrunta cu noi insine. Si aceasta este o lupta. Lupta are loc in noi insine. Iar campul de bataie este figura fiecarui actor." Ronald Harwood, scenaristul acestei pelicule (si scenaristul filmului "The Pianist"), a pastrat esenta romanului din care se inspira filmul, respectiv "Theatre" din 1937, semnat de W. Somerset Maugham - o adevarata fresca a jocurilor de culise si a imaginii teatrului din acea perioada. Despre personajul Julia, Harwood a declarat: "Julia este o femie extrem de frumoasa, celebra pentru aspectul ei fizic. Dar ea se teme ca in curand isi va pierde frumusetea. Acesta trebuie sa fie un sentiment cu adevarat cumplit, si incepe sa se simta disperata. Este intr-adevar o poveste universala. Multe femei trecute de 40 de ani simt ca viata lor incepe sa se apropie de sfarsit, au crize de depresie si devin anxioase. Se poate ca ele sa nu fie celebre, cum este Julia, asa ca nu stii nimic despre drama lor. Dar li se intampla multora." Annette Bening reuseste, pe toata durata peliculei, sa "tina" filmul. Nu te plictisesti nici o secunda, iar decorurile si atmosfera anilor '30, de la costume pana la muzica, impresioneaza. Este unul dintre acele roluri care apar o data in cariera si pe care Bening le duce la bun sfarsit aproape fara efort. Nu este de mirare ca a castigat Globul de Aur pentru cea mai buna actrita in rol principal si a fost nominalizata la Oscar pentru aceeasi categorie... Titlul, "Being Julia", sugereaza ca filmul are in prim-plan un personaj central, respectiv Julia Lambert. Insa, dupa felul in care se desfasoara actiunea pe marele ecran, ajungi sa iti dai seama ca este vorba despre "mai multe Julii"... Si asta pentru ca Julia nu inceteaza niciodata sa joace. De fapt, ea are un rol pentru fiecare situatie si pentru fiecare persoana care intra in contact cu ea. Asa cum ii spune divei chiar fiul ei, Roger (Tom Sturridge), "Tu ai o interpretare pentru fiecare. Nu cred ca existi cu adevarat. Chiar si lucrurile pe care le spui sunt la mana a doua." Intr-adevar, pentru Julia lumea intreaga este o scena, iar ea este un actor. Sau, asa cum se referea mentorul ei, Jimmie Langton (Michael Gambon), la viata reala: "Ceea ce 'civilii' numesc lumea reala...", "civili", in viziunea acestui om de teatru reprezentand orice persoana din afara acestei profesii... Povestea Juliei... Nimic nu poate fi mai infricosator decat o actrita furioasa... Iar Julia Lambert se infatiseaza publicului in toata splendoarea sa: este dura si capricioasa, dar atat de vulnerabila in intimitate, stralucitoare si frumoasa, insa atat de singura. Nici macar placerile simple ale vietii nu par sa ii fie accesibile, asa cum este berea la care ravneste dupa fiecare reprezentatie... In 1938, eroina este o superba si talentata actrita trecuta de 40 de ani, care troneaza peste West End-ul londonez. Apreciata pentru minunatele roluri si povesti de dragoste pe care le interpreteaza admirabil, Julia face furori atat pe scena, cat si in societate. Desi se afla la o varsta respectabila, inca mai are puterea de a interpreta si de a juca personaje-femei de 20 sau 30 de ani... Sotul ei, fostul actor Michael Gosselyn (Jeremy Irons), este un stralucit producator dramatic, director de teatru si cel mai sincer fan si critic al Juliei. Un barbat extrem de vanitos si unul dintre cei mai frumosi barbati ai Londrei acelor timpuri. Mariajul lor indelungat este mai degraba platonic - si ironic - decat romantic. In plus, casnicia lor nu mai este de foarte mult timp guvernata de pasiune, devenind "o casnicie numai cu numele", pe hartie, ceea ce le permite ambilor parteneri sa aiba o relatie "teribil de moderna" si deschisa altor... perspective. A se vedea cat de usor cade Michael ulterior in ispita, inselandu-si sotia (in spiritul aceleiasi "casnicii teribil de moderne") chiar cu cea care ravnea sa ii ocupe locul pe scena. Insa nici Julia nu se lasa mai prejos... Desi focul pasiunii s-a stins, intre Julia si Michael persista un respect reciproc (izvorat, mai degraba, din cunoasterea si intelegerea profesiei comune...), interesele comune si prietenia, precum si o liniste care pare sa contrabalanseze "dramele" ce vor urma. Michael isi cunoaste foarte bine sotia si mai ales toanele acesteia si stie cand anume trebuie sa insiste, pentru a o impulsiona, si cand sa renunte. Julia pare a fi una dintre acele femei care le au pe toate - bogatie, talent si celebritate. Dar in teatru, ca si in viata, aparentele pot fi inselatoare... Diva se apropie de un moment delicat al vietii sale. Desi nimic nu pare sa o ameninte si se bucura in continuare de succes, iar frumusetea si faima ii aduc aplauze oriunde ar merge, chiar si la restaurant, Julia este suficient de desteapta incat sa isi dea seama ca se transforma cu rapiditate intr-o "femeie care are o anumita varsta". In curand, rolurile pe care le interpreteaza - atat pe scena, cat si in afara acesteia - vor incepe sa se schimbe. Rolurile principale vor deveni secundare, pe masura ce tineretea si celebritatea Juliei se vor ofili. Fiul ei, in varsta de 17 ani, Roger (Tom Sturridge), este pe cale de a deveni adult, ceea ce nu face decat sa-i aduca aminte ca cei mai frumosi ani ai sai nu se vor mai intoarce. In timp ce face reflectii din ce in ce mai amare asupra destinului sau, nemultumita de tot ceea ce traieste, un nou barbat isi face aparitia in viata Juliei. Tom Fennell (Shaun Evans) este un tanar american aratos si fermecator, care se prezinta ca fiind cel mai mare admirator al Juliei, afirmand ca a vazut piesele ei inca de pe cand avea 14 ani. Paradoxal, acest lucru, desi flatant, ii lasa actritei un gust amar, pentru ca accentueaza si mai mult ideea ca deja a atins "o anumita varsta" si ca acest baiat este mult prea tanar pentru ea... Chiar daca ar putea sa-i fie fiu, el pare a gandi ca Julia este femeia ideala si ii face curte cu o candoare al carei farmec nu poate fi negat. Diva cade prada farmecului sau si se trezeste prinsa in mrejele unei povesti de dragoste pasionale, care o face sa se simta frumoasa si plina de viata in fiecare zi. Aceasta noua iubire ii da aripi, Tom este pentru ea o gura de aer proaspat, care ii certifica faptul ca inca mai poate frange inimi, ca este frumoasa si seducatoare. Chiar si viata ei profesionala renaste, impulsionata de minunatele sentimente pe care ajunge sa le traiasca. Insa Julia este atat de fericita incat pierde din vedere un lucru evident: dragostea ei este condamnata inca de la inceput. Interesant este si felul in care Julia vorbeste despre relatia ei de dragoste, confesandu-se unui prieten bun: diva se distanteaza de aceasta si povesteste in termeni teatrali, de parca istoria ar fi extrasa dintr-o piesa de teatru. Iar cand confidentul ei, Lordul Charles (Bruce Greenwood) reflecta asupra lucrurilor care i se spun si concluzioneaza "Este o farsa", ne dam seama, o data in plus, ca fiecare clipa a vietii Juliei este o productie scenica, in care ea este starul. Tom este, la urma urmei, un pustan, si inca unul deosebit de abil. Dupa ce o face pe Julia sa-i cada la picioare si se bucura de avantajul banilor acesteia si de pozitia ei sociala, el isi indreapta atentia catre o femeie mai tanara - actrita debutanta Avice Crichton (Lucy Punch) - si are nerusinarea de a-i cere Juliei sa-si ajute rivala sa se lanseze. Cu o abnegatie si o umilinta care nu-i stau in fire, Julia accepta si o distribuie pe tanara in noua sa piesa. In timpul repetitiilor, Julia pare ca se pregateste sa se retraga, tratand-o pe tanara actrita ca pe o potentiala inlocuitoare. Dar in noaptea premierei, Julia demonstreaza ca este o actrita de exceptie, mai buna decat si-ar fi imaginat cei din jur - amantul, familia, criticii. Rolul actritei care se pregateste sa-si ia ramas bun a fost cel mai mare succes al ei. Atunci cand urca pe scena si joaca asa cum nu a facut-o niciodata, facand-o pe rivala ei sa izbucneasca in plans, Julia le arata tuturor ca ea este cea care-si controleaza cariera si viata. Mai frumoasa, mai convingatoare si mai implinita ca oricand, este gata sa-si accepte si sa-si sarbatoreasca maturitatea redescoperita. Surprinzatoare este insa contradictia intre felul in care joaca aceste ultime scene ale filmului: spre deosebire de toate situatiile anterioare, cand in viata personala se interpuneau replici si atitudini din piesele jucate, de data aceasta, pe scena, Julia isi ia toata energia din viata personala, "rasucind" totul intr-o adevarata tirada la adresa celor care au incercat sa o insele si transformand totul intr-o farsa. Practic, Julia scoate drama din viata ei si o expune in teatru. Razbunarea Juliei este crunta si atat de delicios de urmarit... Multi ar putea spune ca este chiar prea cruda. O farsa bine pusa la punct, premeditata, iar Julia arata ca este aici pentru a ramane si ca nu are de gand sa cedeze in fata mai tinerelor talente. Pe scena, ea straluceste ca niciodata si isi eclipseaza rivala, care, in naivitatea ei, chiar credea ca i se lasa posibilitatea de a dovedi ca poate fi o actrita cel putin la fel de buna ca marea diva. In definitiv, Julia nici nu putea gasi un loc mai bun pentru a-si pune in aplicare razbunarea - scena este viata ei, locul in care se simte in siguranta si in largul ei. Le da tuturor o lectie de viata, iesind din tipare, improvizand si punand pe tapet toate problemele care au macinat-o pana acum: povestea de dragoste in care isi pusese mari sperante, tradata - amantul infidel, care a profitat de ea, un prieten care ii arata iubire, desi "joaca pentru echipa adversa", fiind homosexual (iata cum ideea de teatru revine mereu pe parcursul filmului...), un sot care o insala cu cea care i-a devenit rivala pe scena si, bineinteles, micuta si aparent inofensiva actrita debutanta Avice Crichton, pe care o nimiceste sub privirile necunoscatoare ale spectatorilor. Despre atmosfera filmului... Anii '30 au fost adusi la viata de designerul Luciana Arrighi, castigatoare a unui Oscar pentru "Howards End": "Am lucrat de multe ori cu aceasta perioada. Anii '30 sunt epoca mea preferata, atat din punct de vedere arhitectural, cat si artistic." Arrighi s-a confruntat cu o provocare interesanta in "Being Julia": a trebuit sa creeze atmosfera luxoasa si atragatoare a lumii teatrului, dar in acelasi timp a trebuit sa sugereze realitatea unei Anglii care traia sub amenintarea razboiului. "A trebuit sa cream o lume a anilor '30 care pare iluzorie, genul de univers fantastic care sa-i atraga pe oamenii obisnuiti, care vor sa-si uite viata monotona si plina de greutati cu ajutorul Juliei si al prietenilor acesteia", a explicat ea. "Dar, de regula, am folosit ziare pe care le imprastiam prin platou, pentru a arata ce se intampla in lumea reala in acele vremuri." O mare parte din pelicula a fost filmata in Ungaria, unde echipa de productie a cautat locatii opulente, in care sa existe elemente cum ar fi lambriuri de lemn, seminee impozante si ferestre mari, camere spatioase si candelabre bogat ornamentate. Acest stil este tipic atat pentru Londra, cat si pentru Budapesta. Cladiri precum Hotelul Astoria sau Moulin Rouge s-au dovedit a fi fundaluri impresionante pentru decorurile lui Arrighi. Au existat insa elemente care au trebuit importate din Anglia, pentru a certifica simtul estetic britanic. "Ma refer la clantele de la usi, intrerupatoarele, cutitele, furculitele - lucrurile pe care le folosim in viata de zi cu zi, detalii aparent nesemnificative, dar care sar in ochi si, in cele din urma, conteaza foarte mult", a observat Arrighi. Spre exemplu, cearceafurile de la patul Juliei au fost cumparate din Anglia, pentru ca in Ungaria nu exista asternuturi de acest gen. De asemenea, o adevarata provocare pentru designer l-a reprezentat si ilustrarea faptului ca Julia este in permanenta inconjurata de oglinzi - aceasta pentru ca diva este foarte preocupata de aspectul ei fizic si vrea mereu sa vada daca mai este frumoasa si atragatoare. "Dormitorul Juliei, bazat pe schitele lui Syrie Maugham, sotia lui W. Somerset Maugham si celebru decorator de interioare din anii '30, a fost un cosmar pentru orice production designer", isi aminteste Arrighi. "Erau 60 de oglinzi in acea camera! Este un caz extrem, dar sunt oglinzi pretutindeni, pentru a accentua preocuparea Juliei pentru imaginea sa, care tinde sa devina obsesiva. Si, de fiecare data cand trece pe langa o oglinda, se uita la imaginea reflectata." Despre productie... Filmul este un adevarat sonet pentru dragostea de teatru si actorii minunati ai acestuia, care pun trup si suflet in profesia lor. Distributia in ansamblul ei este una eleganta, ce se comporta ca atare, ornamentand cu succes jocul de diva, tragicomic al lui Bening. Remarcabila este aparitia actorului Michael Gambon in rolul mentorului Juliei, Jimmie Langton, care, intr-o imbinare a realitatii cu fictiunea si magia, pare sa o insoteasca in continuare pe diva pe bratele celebritatii (desi acesta a murit de 15 ani...), oferindu-i directive si indicatii scenice care sa o ajute sa isi imbunatateasca performanta si interpretarile. Astfel se creeaza senzatia ca Julia este mereu "activata" in rolul actritei, fie ca se afla pe scena, fie ca se afla in situatii din viata personala. Mai mult decat atat, mentorul ei ii aduce mereu in amintire faptul ca "Singura ta realitate este teatrul"... Jimmie joaca, intr-un anumit fel, dublul rol al ingerului pazitor sau, dupa caz, al diavolului, care ii da sfaturi si indicatii scenice. Am putea spune chiar ca Julia se justifica pentru deciziile si atitudinile sale datorita acestor directive pe care le primeste si pe care, de cele mai multe ori, le urmeaza intocmai. Despre lucrul in echipa cu Michael Gambon, Bening a precizat: "Este un om extraordinar, absolut extraordinar. A fost facut cavaler. L-am cunoscut cand am filmat 'Open Range', unde el a jucat rolul ticalosului. Este extrem de amuzant. Are un caracter minunat si lucreaza ca nebunul - merge din film in film. Cred ca lucra deja la trei filme cand se realiza 'Being Julia'. Este tipul de om pe care iti face placere sa il iei intr-un colt si sa stai de vorba cu el. Are o gramada de povesti de spus. Este un tip care nu a devenit faimos cu adevarat. Era foarte cunoscut in lumea teatrului, dar nu a devenit celebru decat o data cu 'Singing Detective'. Dar poate tocmai de aceea, pentru ca nu a avut de-a face cu faima de cand era foarte tanar, se simte atat de confortabil cu propria persoana. Ii plac oamenii foarte mult. Ii place sa iasa la un pahar de bautura si de vorba. Ii place sa iasa in oras, la masa. Si este extrem de muncitor. Pur si simplu imi place la nebunie ce a facut in acest film. Este atat de prezent. Si a fost distribuit perfect pentru acest rol, asa ca am fost foarte norocosi ca am reusit sa il avem cu noi in acest proiect." Un alt rol de exceptie face si Juliet Stevenson, in rolul Evie, menajera si asistenta divei, prietena ei nedespartita, care a ajuns sa ii cunoasca "repertoriul" pe dinafara, inganandu-i replicile si reactiile. "Cortina a cazut dupa primul act, iar eu nu am nici cea mai vaga idee ce se intampla in actul al doilea", se plange vedeta, obosita si nemultumita de viata ei, iar Evie recita o data cu ea aceste replici pe care, evident, le-a auzit de nenumarate ori... Raspunsurile Juliei sunt atat de previzibile pentru fidela ei confidenta, ca si obisnuinta divei de a "da drumul" la suvoiul lacrimilor, de parca ar apasa pe un buton. Amuzanta si mereu pregatita sa ii "tina spatele" si sa o acopere cu micile ei secrete, Evie reuseste sa construiasca un personaj extrem de realist. Jeremy Irons (Michael Gosselyn) infatiseaza cu maiestrie un personaj care reuseste sa ne introduca in atmosfera londoneza a anilor '30. Desi aparitiile sale sunt relativ scurte si poate ca ne-am fi dorit sa il vedem mai mult si mai des, replicile si jocul sau compenseaza din plin... Construieste relatia cu sotia sa in asa fel incat ne dam seama exact care este statutul celor doi si cum stau lucrurile intre ei: sotii traiesc "vieti separate" si sunt, paradoxal, mai mult sau mai putin fericiti... Insa, atunci cand este vorba despre performanta teatrala, Julia stie ca are in sotul ei un critic foarte bun, care nu ezita sa o indrume pe directia potrivita, atunci cand greseste. Irons este foarte incantat de felul in care s-a desfasurat lucrul la acest film si il apreciaza foarte mult pe Szabo: "Te simti tot timpul in largul tau pe platou si este grozav sa poti lucra asa, deoarece iti permite sa fii relaxat ca actor, sa te lasi in voia imaginatiei. Poti sa-i sugerezi ceva, iar el va spune: 'Da, e o idee foarte buna, hai sa incercam'. Iar mie imi place cel mai mult sa lucrez asa." De asemenea, Bening are numai cuvinte de lauda pentru regizorul ungur - Istvan Szabo i-a facut pe actori sa se simta creativi, dar in acelasi timp a stiut sa-i mentina pe calea cea buna. "Istvan este extrem de dragut si tine mult la actori", a explicat ea. "In cinematografia moderna, majoritatea regizorilor stau intr-o alta camera, cu monitoarele lor, si vad ceea ce vede si camera, asa ca actorii sunt lasati de capul lor. Dar Istvan sta langa tine, alaturi de camera, ceea ce te face sa te simti legata de el." Irons crede ca publicul este fascinat de viata interioara a actorilor si ca-i face placere sa vada povesti care se desfasoara intr-un alt spatiu temporal. "Anii '30 sunt deja istorie, oamenii traiau cu totul altfel in acele vremuri", a spus el. "Viata moderna este vazuta prin contrast. Si, bineinteles, totul este foarte elegant si frumos si nu-i nimic rau in a te uita la filme frumoase, atata timp cat actiunea lor este cu adevarat interesanta." Regizorul ungur a povestit despre film, care, spre deosebire de peliculele sale anterioare, nu a beneficiat de scenariul sau, ci s-a bazat pe romanul lui W. Somerset Maugham: "A fost o experienta extraordinara, cel mai frumos lucru, ca, macar o data in viata mea, sa fiu un regizor de film a carui treaba este sa ii lase pe actori sa joace, sa mute camera si sa se gandeasca la lumini, la jocul actorilor, la stilul de interpretare si ritm, fara sa fiu ocupat toata ziua si noaptea de dialog! Mi-a placut sa fiu regizor de film pentru prima data in viata mea!" Proiectul peliculei este extrem de... englezesc - ritmul dialogurilor este englezesc, stilul de joc la fel, precum si umorul (exceptionale replicile dintre Julia si Michael: Julia ii spune, printre lacrimi, sotului sau: "Sunt o scorpie, de la inceput pana la sfarsit!", iar acesta ii raspunde "consolator": "Chiar si asa..."). Totusi Annette Bening este din Kansas, iar Szabo din Ungaria. Cum s-a reusit crearea atmosferei londoneze, fara a se observa nici o diferenta culturala sau de ritm? Regizorul a explicat: "Annette este o actrita minunata. Si-a inceput cariera initial in teatru si a facut niste roluri fantastice, de la Shakespeare la Ibsen. Este o actrita in adevaratul sens al cuvantului, nu doar o vedeta de film, asa ca a lucra pe scena cu ea nu a fost deloc o problema. Problema mea a fost cum sa fac sa gasesc acel stil englezesc specific si aici am avut un ajutor considerabil: Jeremy Irons, care, de la prima zi de filmare pana la ultima mi-a spus daca ceva nu era bine sau daca apareau greseli. Ii sunt foarte recunoscator. Dar, ca sa fiu cinstit, in cazul lui Annette nu a fost nevoie de corecturi, pentru ca era atat de pregatita si stia exact ce are de facut." Despre "englezism"-ul filmului, Annette Bening a declarat: "Ei bine, accentul era cel mai important lucru. Dar cred ca am petrecut suficient timp in Anglia pentru a invata asta... Nu mi-am facut griji ca nu voi putea reda caracterul englezesc al filmului. Am lucrat foarte mult in ceea ce priveste accentul si l-am abordat intr-o maniera foarte serioasa. Ca actor, asta este ceva ce inveti de cand esti la scoala de actorie. Toata lumea invata accente, schimbari de sunete, mereu. Si, bineinteles, aproape toti ceilalti actori erau britanici. Au fost in distributie si doi actori canadieni, dar, de fapt, majoritatea sunt englezi, asa ca asta a ajutat." Julia Lambert nu este o diva "clasica". Desi temperamentul capricios si toanele frecvente lasa aceasta impresie, ea poate fi mai mult decat atat: este inteligenta, abila, isteata, glumeste cu cei din breasla ei, care cunosc si inteleg subterfugiile profesiei, isi face griji pentru fiul ei adolescent. Bening a recunoscut de la inceput personajul si a inteles psihologia din spatele situatiei acestuia. "Cred ca este o poveste despre o femeie ca toate celelalte femei, care a ajuns la un moment in viata in care trebuie sa-si reevalueze pozitia, sa se regaseasca pe sine - si toate aceste lucruri transpar in munca ei, in relatiile cu cei din jur", a observat actrita. Annette Bening a adaugat: "Nu este o poveste despre o actrita in devenire. A fost cu adevarat o actrita foarte buna, profesionista, dar si-a pierdut drumul la inceput. Este o femeie care a jucat opt reprezentatii pe saptamana inca de cand era foarte tanara si asta fara nici un fel de probleme. Stii, opt reprezentatii pe saptmana, asta este calitatea si punctul ei forte. Este ca un atlet care alearga pentru o cursa lunga, stie cum merg lucrurile. Dar a ajuns intr-un moment din viata sa in care se opreste, se gandeste, reconsidera si reevalueaza ceea ce traieste, pentru ca toate aceste lucruri nu ii mai sunt la indemana..." Szabo este cu adevarat indragostit de acest film: "O iubesc pe Julia. Viata mea este sa fiu in preajma actorilor si a actritelor si ii iubesc pe toti! Ceea ce imi place cel mai mult in viata este sa vad cum actorii si actritele 'absorb' energia unul de la celalalt." De asemenea, regizorul ii gaseste Juliei si circumstante atenuante: "Este cruda pentru ca lupta pentru viata ei; lupta pentru a se mentine tanara; lupta pentru a se mentine talentata; lupta pentru a ramane pe scena mai mult, tot mai mult. Asta este lupta fiecaruia dintre noi. Eu lupt pentru urmatorul meu film si pentru a pastra calitatea si standardul ridicat al distributiei, al ritmului si al jocului actoricesc. Daca vrei, Julia Lambert sunt eu! Important este sa lupti, sa te mentii in competitie. Este atat de usor sa fii dat afara in zilele noastre. Lumea este acum atat de... in viteza: exista atata talent, atatea idei noi. Aceasta este lupta suprema, nu numai pentru o actrita cum este Julia sau pentru un regizor ca mine, care se regaseste in Julia, ci pentru fiecare persoana care trebuie sa lupte pentru a se mentine in top si in competitie." Filmul reprezinta o portretizare a eroinei principale, asa cum spune si titlul peliculei, fiind un studiu de personaj. Bening interpreteaza cu bucurie, inteligenta si simt al umorului un personaj care ii este extrem de drag. Pasiunile Juliei? Pe langa bere, ca orice diva, Julia este indragostita de complimente, tanjeste dupa admiratori si atitudinea teatrala. Iar Bening stie sa arate ca are aceste pasiuni... Annette Bening straluceste in fiecare moment in care apare, practic "fura" fiecare scena. Julia stie sa ii eclipseze pe toti cei din jurul ei, iar aceasta stralucire care i se observa pe chip, zambetul cuceritor, cu siguranta au necesitat un efort considerabil din partea actritei, desi ea pare atat de naturala... Bening intruchipeaza si umanizeaza acest personaj, ii ofera o dimensiune eroica prin lupta pe care o duce, pentru a-si mentine statutul atat de greu dobandit. Actrita reuseste sa poarte spectatorii intr-o calatorie minunata si "leaga" intregul film. Bening face un adevarat tur de forta in acest film, iar sarmul ei extraordinar si accentul englezesc (aproape ca uiti ca actrita este, de fapt, americanca...) o pun in valoare. Mai mult decat atat, "devine" Julia si ajunge sa "locuiasca" trup si suflet in acest personaj, pe care il aduce la viata ca nimeni alta. Julia poate ca nu este experta in dragoste sau in auto-analiza, dar cu siguranta, ca actrita, se descurca excelent. Scena de final, in care Julia savureaza victoria de una singura, cu berea in mana, fara masti si prefacatorii, arata maturitatea la care a ajuns acest personaj. Din toate punctele de vedere, acesta este un film pe care trebuie sa il vezi...

Hitch iti face "lipeala"!

Stii momentele acelea penibile, la o intalnire, cand nimic nu pare sa mearga asa cum iti doresti? Desi ai acceptat sa ii dai o sansa unui tip simpatic, acesta se dovedeste a fi un mare neindemanatic, nu te asculta, nu stie ce sa faca si iti pare rau ca ai decis sa te vezi cu el? Ei bine, cu Hitch in preajma, asemenea momente nu vor mai exista! Pentru ca el este Doctorul Intalnirilor, cel care reuseste sa ii transforme pe tipii de treaba in ceva mai mult decat atat, sporindu-le increderea in propria persoana si ajutandu-i sa isi descopere potentialul. O comedie romantica extrem de haioasa, care te va binedispune si nu te va solicita intelectual aproape deloc... Cu alte cuvinte, un film relaxant, pentru week-end! Pelicula "Hitch" ii are in distributie pe Will Smith (care isi face aparitia pentru prima oara intr-un film de gen, lucru asteptat cu mare nerabdare de toti fanii sai, "plictisiti" sa il vada numai in filme de actiune), Eva Mendes, Kevin James si Amber Valletta. Filmul este regizat de Andy Tennant (care a realizat de curand comedia romantica "Sweet Home Alabama"), pe baza unui scenariu de Kevin Bisch, debutant in acest domeniu. Probabil ca imi vei spune ca este inca una dintre "dulcegariile" acelea de filme, bagate la inaintare de Hollywood pentru a-si asigura succesul si vanzarile... Desi ai dreptate sa consideri ca filmul este suficient de previzibil incat sa nu iti rezerve nici un fel de surpriza, totusi momentele amuzante pe care ti le ofera sunt numeroase si te vei trezi razand cu mare pofta. Un film usurel, care incearca sa mearga si pe panta sociologica, fara a avea pretentia de a aprofunda prea mult subiectul. Insa "Hitch" poate fi interpretat si ca o metafora: femeile incearca sa saboteze relatiile minunate pe care le au, vrand sa isi protejeze inima si sentimentele, in timp ce barbatii nu reusesc niciodata sa inteleaga ce anume isi doresc sau au nevoie cu adevarat femeile. Dar in clipa in care dragostea ii "trasneste", si unii si altii stiu sa vorbeasca aceeasi limba... Este o comedie romantica spusa din punctul de vedere al unui barbat, ceea ce este un lucru rar intalnit, mai ales la Hollywood, iar "Hitch" reuseste sa se ridice deasupra filmelor de gen obisnuite. Poate ca nu iti ofera suspansul pe care il astepti, dar are din plin un umor molipsitor si, sa fim seriosi, din cand in cand avem nevoie de filme care sunt exact asa cum par: simple, "curate" si, inevitabil, cu final fericit. Totusi pelicula pune pe tapet si cateva adevaruri sociale. Este un instantaneu a ceea ce a devenit viata si "piata" intalnirilor din metropolele americane. In zilele noastre, a face curte unei femei nu mai inseamna pentru barbati a face tot ce le sta in putere pentru a o fermeca pe aleasa lor, ci inseamna mai ales sa faca tot ce pot sa nu para neatractivi, superficiali sau "vanatori" in ochii celei pe care o vor alaturi poate pentru toata viata. Tot ce ii ramane unui barbat sa faca in aceasta era a tehnologiei este sa banuiasca ce anume isi doreste femeia de langa el si sa spere ca va reusi sa atinga acel nivel al sinceritatii la care aspira. O perspectiva interesanta, privita prin ochii unui barbat care se dovedeste a fi unul dintre "baietii buni", in a caror existenta ni se pare foarte greu sa mai credem astazi... Cine este Hitch?... Actiunea se petrece in orasul New York (a se remarca peisajele absolut spectaculoase, filmul fiind realizat aproape exclusiv in oras, cu imagini uluitoare din Manhattan si Insula Ellis), o metropola in care, prin niste coincidente relativ ridicole, ai senzatia ca nu exista decat o mana de locuitori, care, inevitabil au legatura unii cu altii si se tot intalnesc prin oras... New York-ul este evidentiat drept acel centru-cheie al nesigurantei masculine: barbatii se tem sa fie ei insisi si apeleaza la ajutor profesionist - angajeaza un consultant care sa ii "invete" sa isi descopere propria personalitate. Acest consultant este Alex Hitchens (Hitch), interpretat de Will Smith, supra-numit Doctorul Intalnirilor. El este dispus, in schimbul unui onorariu substantial, bineinteles (apartamentul in care locuieste nu este chiar ultima cocioaba...), sa ii invete pe barbatii nesiguri, dar convinsi ca si-au gasit iubirea vietii, cum sa danseze, cum sa se imbrace, cum sa asculte, cum sa sarute, cum sa se comporte... El este salvatorul tuturor celor neindemanatici, care nu stiu cum sa atraga atentia femeii speciale pe care o doresc (de cele mai multe ori, mult mai aratoasa si mai plina de succes decat ei). De fapt, Hitch nu face decat sa le ofere oportunitati acestora si ii ajuta sa se descopere, sa treaca de la prima intalnire pana la cea de-a treia (cand are loc, conform unei reguli nescrise, dar stiute... primul sarut). Hitch va ramane alaturi de clientii sai pana in clipa in care se asigura ca relatia va merge bine si ca misiunea pentru care a fost angajat a fost indeplinita. Acest Doctor al Intalnirilor nu isi face reclama, sistemul in care actioneaza este unul bazat numai pe referinte, din vorba in vorba, Hitch devenind un fel de mit urban. Nimeni nu ii cunoaste numele, dar in oras umbla zvonuri despre acest barbat care ii "vindeca" pe toti de neindemanare... Sa nu uitam ca Hitch are un cod al onoarei pe care il respecta cu strasnicie. Nu ii ajuta pe cei care vor doar sa "bage in pat" femeia pe care au pus ochii, ci crede cu sinceritate in puterea dragostei si vrea sa isi vada clientii fericiti, alaturi de aleasa inimii. Nu lucreaza cu subterfugii si minciuni, ii ajuta cinstit si ii transforma intr-o versiune mai buna a ceea ce sunt, de fapt. "90% din ceea ce spui nu exprimi prin cuvinte", cel putin asta spune Hitch. De aceea, el este specializat in mesajele nonverbale, limbajul corpului, atitudine, postura, mimica. Toate acestea conteaza foarte mult, mai ales la inceputul unei relatii, cand cei doi implicati sunt, practic, niste necunoscuti unul pentru celalalt. Hitch intelege foarte bine situatiile si stie intotdeauna ce trebuie sa faci mai departe. Asta atunci cand este vorba de alti barbati... Desi este un adevarat magnet pentru femei, pe care le vrajeste in cel mai fermecator mod posibil, totusi nu si-a gasit inca pe acel cineva special din viata lui. Acest lucru urmeaza insa sa se schimbe, iar Hitch descopera ca, in fata dragostei, este la fel de nesigur si nervos ca oricare dintre clientii lui... Desi a suferit in dragoste (imaginile din trecut, in care se arata experienta care i-a marcat viata sentimentala, in colegiu, sunt extrem de haioase si ne arata un Will Smith in elementul lui, in rolul prostanacului dulce si amuzant), Hitch are un respect deosebit pentru femei, pe care le trateaza cu cea mai mare consideratie si atentie. Insa viata lui romantica este un adevarat dezastru, pana in momentul in care o cunoaste pe Sara Melas (Eva Mendes), redactor la un ziar de scandal, "The New York Standard", o adevarata carierista, cinica si, bineinteles, singura. Genul infumurat, foarte inteligenta, satula de "schemele" clasice de agatat, Sara se concentreaza mai mult asupra carierei. Pana si seful ei (Adam Arkin) crede ca Sara munceste prea mult si este ingrijorat ca isi pune viata personala pe locul doi - cand se intoarce mai devreme din vacanta, el este cel care ii spune sa se intoarca la distractie... Este o tipa "nemiloasa" in meseria ei, dar care poate fi foarte draguta atunci cand nu se poarta ca o scorpie... Cu un zambet nemaipomenit, Sara este un suport moral pentru mult mai nesigura si influentabila sa prietena, Casey (Julie Ann Emery). Felul in care se intalnesc cei doi este foarte amuzant - scena din bar, in care Hitch o "agata" pe Sara cu replici brici, apoi pleaca fara sa insiste, asigurandu-se ca astfel i-a starnit interesul. Fara sa ii fi cerut numarul de telefon, dar stiind unde lucreaza Sara, Hitch gaseste o modalitate foarte interesanta de a o invita la o intalnire - un curier ii aduce Sarei, la birou, un pachet in care se afla un walkie-talkie. Urmeaza o conversatie foarte amuzanta intre cei doi, cu Hitch propunandu-i mai multe variante de intalnire. Cand Sara accepta pana la urma o intalnire in una dintre zilele propuse de Hitch, curierul ii lasa un cadou, in care se afla un costum impermeabil, pentru "aventuri" marine ... Mirarea Sarei nu are margini in momentul in care realizeaza ca intalnirea urma sa aiba loc in North Cove Yacht Harbor, la 7.00 dimineata, iar Hitch o duce intr-un loc surpriza... Insula Ellis. De aici apar foarte multe situatii haioase (a se vedea piciorul in cap pe care Sara il primeste, din greseala, de la Hitch, cand se afla pe scuter...), dar in acelasi timp dezastruoase (scena in care Hitch face alergie la mancare este pe cat de amuzanta, pe atat de tragica in situatia data...), care vor parca sa spuna ca o asemenea relatie nu are cum sa mearga... Dar atunci cand stii ca ai intalnit dragostea vietii tale, faci orice sa o pastrezi... Filmul are si o intriga secundara: Doctorul Intalnirilor il intalneste pe Albert (Kevin James, comediantul care are un serial de succes, "The King Of Queens"), iar relatia de prietenie care se infiripa intre cei doi ofera cele mai savuroase momente ale filmului. Albert este un contabil dolofan, absolut "impiedicat", genul care poarta sosete albe la costumele business si care, orice ar face, reuseste sa isi "aranjeze" hainele cu pete din intregul meniu... El este insa indragostit nebuneste de Allegra (Amber Valletta, supermodel), o milionara foarte greu abordabila. Albert este contabil la firma care gestioneaza averea impresionanta a "alesei" lui. Constient ca nu are nici o sansa in a-i atrage atentia, Albert apeleaza la serviciile lui Hitch. Desi acesta considera initial ca Albert nu are nici o sansa, avand in vedere gradul avansat de nesiguranta pe care il are si statutul social al celei care "ii lumineaza viata", totusi accepta provocarea. Albert se dovedeste a fi unul dintre cele mai spumoase personaje. Umorul de situatie si replicile foarte bine scrise aduc viata filmului, iar Kevin James se achita cu mare clasa de indatoririle sale din acest film. Scena in care Hitch il invata sa danseze (faza clasica cu "albii nu stiu sa danseze"...) sau cea in care ii da lectii pentru primul sarut (definitoriu, de altfel, pentru ca "8 din 10 femei cred ca primul sarut le va spune totul despre relatia respectiva") te vor face sa razi cu lacrimi... Este meritul incontestabil al ambilor actori, care realizeaza una dintre cele mai frumoase relatii din intreaga pelicula. In paralel cu aceasta poveste de dragoste pe care incearca sa o puna pe roate, Hitch isi vede de viata lui... Respectiv de Sara... Dar, jurnalista de profesie, Sara devine din ce in ce mai interesata de acest Doctor al Intalnirilor despre care tot aude zvonuri si vrea sa il demaste. Lucru care devine din ce in ce mai dificil in momentul in care isi da seama ca acesta este nimeni altul decat Hitch, cel de care incepuse sa se indragosteasca... Demascarea are loc, in paginile ziarului la care lucreaza Sara, iar povestea pare sa se sfarseasca, pentru ca Sara isi imagineaza ca a fost victima unui manipulator care nu si-a aratat niciodata adevarata fata. Dar, dupa multe si previzibile neintelegeri si explicatii, finalul fericit apare si totul se incheie cu personajele dansand pe cinste la nunta lui Albert si Allegra... Despre distributie... "Hitch" este unul dintre acele filme care nu se bazeaza pe intriga sau pe povestea in sine. Pana la urma, asemenea povesti am tot auzit si sunt destul de previzibile. Insa reteta succesului este data de distributie (felul in care actorii joaca si construiesc relatiile, precum si situatiile inedite care se dezvolta merita atentia) si de dialogul extrem de bine scris si amuzant. Will Smith face un rol de zile mari, iar magnetismul pe care il emana prezenta sa pe marele ecran, ii asigura succesul in orice pelicula ar juca. Sau in aproape orice pelicula... Oricum, demonstreaza ca are o capacitate de adaptabilitate ridicata si ca poate juca aproape orice fel de rol. De mult timp asteptam sa il vedem pe Smith punand la bataie farmecul de care da dovada, iar felul extrem de natural si degajat in care isi interpreteaza personajul te face sa crezi ca asa este el si in viata de zi cu zi. Este teribil de amuzant, sarmant si confortabil cu el insusi. Actorul a declarat despre personajul pe care il interpreteaza: "Ei bine, stii, Hitch este un maestru. Este tipul care studiaza relatiile, studiaza femeile si intelege dinamica tehnica a atractiei si a seductiei. Insa a pierdut din vedere elementul esential - dragostea. Si-a construit un adevarat zid in jurul inimii si acesta este, de fapt, elementul care duce la concretizarea acestor reguli si principii." Smith a adaugat: "El este un fel de alchimist. El ia ceea ce exista si transforma in ceea ce ar putea fi. Are nevoie doar de dragoste. Atunci cand ii intalneste pe barbati prima oara, ii intreaba daca sunt intr-adevar indragostiti de femeia pe care incearca sa o cucereasca, deoarece fara asta nu ii poate ajuta." Despre farmecul deosebit al relatiei dintre el si Albert (Kevin James), Smith a precizat: "O, cu siguranta, aici este vorba de potrivire. Nu o poti planui, nu o poti cumpara. Doi oameni fie vibreaza, fie nu. Si Kevin, ca si Martin Lawrence, de altfel, intelege matematica unei comedii. Tocmai de aceea putem vorbi si intelege o limba care ne ajuta sa cream niste scene extrem de ilare." Din punctul de vedere al lui Will Smith, mesajul filmului este urmatorul: "Poti formula si pune cap la cap toate lucrurile asa cum vrei, iti poti crea directia in viata asa cum vrei, dar, pana la urma, totul se rezuma la tine. Este vorba despre cine esti la sfarsitul zilei, te simti suficient de confortabil in propria piele, ai creat o persoana care sa merite sa aiba alaturi persoana pe care o doresti?" Eva Mendes considera ca atat barbatii, cat si femeile au ce invata din acest film: "Imi place la nebunie faptul ca aceasta poveste vine din perspectiva unui barbat, asa ca este complet diferita de majoritatea comediilor romantice de pana acum, dar arata, in acelasi timp, si framantarile prin care trec barbatii si femeile. Si, da, la sfarsit este foarte interesant, pentru ca, pana la urma, este vorba de principii de baza - nu exista asa ceva. Si asta este atat de adevarat, mai ales cand este vorba de relatii..." Despre personajul ei, Mendes a marturisit: "O interpretez pe Sara Melas, redactor la un ziar de scandal si o femeie foarte, foarte prudenta, dar care este o romantica incurabila in adancul sufletului. A fost insa ranita inainte si nu ar mai suporta o experienta asemanatoare. Insa lasa garda jos, incet-incet, gheata se topeste, si este chiar amuzant, pentru ca, dupa ce am vazut filmul, mi-am spus: 'Am prieteni asa si eu insami am facut acelasi lucru.' Este foarte interesant ca facem asta incercand sa ne punem la adapost, sa nu mai suferim. Insa nu realizam ca suferinta provine din faptul ca inchidem toate usile..." Intrebata cum a fost sa intre in pielea acestui personaj, Eva Mendes a declarat: "Am fost ceva de genul: 'Ok, cum justific ceea ce face acest personaj?'. Asa ca am inceput sa citesc o gramada despre asemenea jurnalisti si unul dintre ei a spus - nu imi aduc aminte numele lui - 'Nu abuzez, ma amuz.' M-am gandit: 'Ei bine, asta e chiar interesant.' Stiu ca este o linie subtire de demarcatie, dar, cu acest gand in minte, am abordat personajul in acest fel. Ca si cum nu urmarea sa faca rau nimanui." Mendes a fost si ea martora magnetismului dintre Smith si James, caruia ii recunoaste meritele: "Sunt atat de minunati, atat de minunati... Dar cred ca si ceea ce am reusit sa cream noi doi, Will si eu, este la fel de frumos. Sunt subiectiva, dar prefer sa vad aceasta parte a filmului..." Tocmai de aceea i s-a parut o sansa extraordinara sa lucreze cu Smith: "Este nemaipomenit. O, Doamne, pur si simplu parca nu juca... Are atatea de facut si de aratat, incat devenisem publicul lui. Ma gandeam: 'O, Doamne, sunt in scena cu el!'. Nu poti primi pe nimeni mai bun decat Will. Este cel mai bun. Absolut." Pelicula poate avea succes, pentru ca este in asa fel construita incat atinge toate punctele care ii pot asigura succesul: Hitch este fermecator, Albert este prostut si amuzant, Sara este inteligenta si intepata, si nici o femeie nu este tratata ca un obiect sexual. Comedia romantica a lui Andy Tennant se dovedeste a fi un film usor de vizionat si usor de placut atat de catre barbati, cat si de catre femei. Filmul imbina in mod reusit povestea cu intriga, astfel incat, atunci cand Hitch le da sfaturi clientilor sai (mai ales la inceput, cand priveste direct in camera - asta iti aduce aminte de "Alfie" cumva?...), mereu ai sentimentul ca iti face cu ochiul si tie, spectatorului. Smith este incantator si adorabil, asa cum stie el sa fie, iar rolul pare a fi special scris pentru el (ceea ce nu este departe de adevar, pentru ca ani de zile s-a incercat sa se gaseasca scenariul unei comedii romatice "perfecte" care sa il aiba in distributie), James este extraordinar in rolul grasanului neindemanatic, Mendes este foarte buna in rolul "scorpiei imblanzite", iar Valletta, un supermodel devenit actrita, se descurca relativ ok pentru acest film usurel... Stiai ca?... Remiza de pompieri care apare la inceputul filmului, cand Hitch consiliaza un client, este Hook and Ladder #8, cea folosita in "Ghostbusters" (1984). Will Smith a fost cel care l-a sugerat pe Kevin James pentru rolul lui Albert, fiind un fan al serialului de mare succes al comediantului, "The King Of Queens".

Mica Londra

Am schitat Mica Londra pe bucati de servetele in puburi, pe caiete imprumutate in cafenele de muzee si pe calculatoarele din internet - cafeurile londoneze. Am scris-o pentru prietenii mei de aici, tineri ca si mine, profesionisti ca si mine, independenti financiar ca si mine, cu acelasi simt al umorului ca si al meu. Mica Londra nu are pretentii literare sau de ghid turistic. Ea va va oferi placerea plimbarii printr-un oras personal. Va veti amuza cu ea intr-o dupa-amiaza linistita si veti simti nevoia sa o dati mai departe. De la Vama Veche... Vineri dimineata iti faci bagajele, iar seara in jur de 6-7 dupa o adevarata evadare de la birou si exact cand este mai mare aglomeratia la iesirea din oras te arunci in masina proprietate 30% personala, 70% proprietatea bancii (ca doar ai cumparat-o prin leasing) sau in trenul rapid la care nu mai ai timp sa cumperi bilet, dar te gandesti ca o rezolvi cumva cu nasu

"Important e sa ai o imagine 'cool', nu?"

A debutat in forta lansand hit-ul verii, piesa "Noi doi", ia lectii de dans cu bebelusa blonda de la Prima TV, de canto de doi ani si este printre putinii artisti din Romania care lucreaza cu un consilier de imagine. "Cool"? Cu siguranta. Insa mai mult de atat, Corina (Monica Ciorba), caci despre ea este vorba, este licentiata in management si studenta in anul IV la Facultatea de Drept, e indragostita, iar rolele si snowboardul sunt numai doua din hobby-urile sale. Cu toate ca a avut un accident soldat cu o vanataie in timpul filmarilor pentru "Noi doi" (piesa pe care o interpreteaza impreuna cu Marius Moga si Pacha Man), Corina pregateste un nou videoclip, insa de data acesta va canta singura. Eva a aflat mai multe despre Corina, artista debutanta care s-a remarcat printr-o imagine atent studiata si care a invadat posturile de radio cu refrenul "Nimeni nu ne poate desparti acum". Cum a inceput colaborarea cu Marius Moga? Casa mea de discuri, Nova Music, a avut acesta idee de a colabora cu Marius Moga la piesa "Noi Doi", piesa colorata de Pacha Man cu accente din muzica raggae. Voi lucra in continuare cu Marius Moga pregatind noi piese care vor fi cu siguranta pe placul celor care imi asculta muzica. Inainte de a canta, ai aspirat la alta cariera? Avand in vedere ca sunt licentiata in Management si in prezent in anul IV al Facultatii de Drept, intentionez sa devin notar public si sa ma specializez in consultanta juridica. Dupa hit-ul verii, "Noi doi", ce urmeaza? In curand voi incepe filmarea la un nou clip, va fi o piesa foarte frumoasa care sper sa aiba parte de acelasi succes ca si "Noi doi". De data aceasta voi canta singura. Te regasesti in mesajul melodiei? In general imi place sa fac lucruri care ma reprezinta, deci ma regasesc in mesajul melodiei. Cum ti s-a parut experienta "Festivalul de la Mamaia"? Festivalul de la Mamaia a fost o ocazie pentru mine de a-i cunoaste pe o parte dintre cei care ocupa primele locuri in topurile de specialitate. A fost primul festival din viata mea si pot spune ca e o experienta pe care nu o voi uita prea usor. S-au petrecut o multime de lucruri la care nu ma asteptam si pe care le-am trecut cu greu din cauza lipsei mele de experienta in show-biz. Cert este ca am invatat lucruri pe care nu le-as fi putut asimila daca nu era Festivalul de la Mamaia. Viata de artist iti mai lasa timp de "respiro" pentru o viata personala? Chiar daca activitatea pe care o desfasor in fiecare zi imi ocupa aproape in totalitate timpul, fac tot posibilul sa-mi rezerv cateva ore in fiecare zi pentru viata mea personala. Esti indragostita? Da, sunt indragostita!Cum iti petreci timpul liber? Ascult muzica, cant foarte mult chiar si in timpul liber, ma intalnesc cu prietenii si mergem la film ne plimbam cu rolele in parc iar in week-end-uri mergem la munte si la mare. Iti place internetul? De obicei, la ce iti foloseste? Ma bucur ca avem posibilitatea de a naviga pe net deoarece putem avea acces la informatii in orice domeniu. Eu folosesc internetul pentru a intra in posesia informatiilor noi in domeniul activitatii mele si pentru a citi ziarele. Cum crezi ca ar trebui sa fie o femeie frumoasa? Pe langa faptul ca e frumoasa e important ca o femeie sa aiba si multe alte calitati, sa stie sa se puna in valoare, sa aiba simtul ridicolului. Care este produsul cosmetic de care nu te poti lipsi? Crema hidratanta. Cum ai obtinut acest bronz impecabil? Si cum te mentii in forma? Practici vreun sport? Nu merg la sala si nu-mi place sa fac efort fizic din pacate. Imi doresc asta dar cred ca nu indeajuns, nici timpul nu-mi prea permite. Am avut vreo doua tentative dar m-au tinut doar doua saptamani. Sper sa mai am cateva pentru ca sportul e foarte sanatos si cred ca orice femeie are nevoie de sport la un moment dat. Obisnuiesc sa merg uneori la solar pentru a ma bronza dar foarte rar. Nu exagerez pentru ca stim cu totii ca nu e sanatos. Nu practic vreun sport... Care sunt lucrurile pe care le apreciezi si le iubesti in viata? Ii iubesc si ii apreciez pe toti cei apropiati mie. Care sunt artistele pe care le admiri de pe scena internationala? Pink este artista mea preferata, iar cea mai mare realizare profesionala ar fi un featuring cu ea! Cum ti se pare capitala, in comparatie cu orasul tau natal (n.r.: Satu Mare)? Bucurestiul este un oras agitat. In Satu Mare lucrurile se desfasoara mult mai linistit, mult mai ordonat. Cu toate acestea m-am obisnuit foarte repede cu capitala. Ce hobby-uri ai si ce muzica asculti cand nu lucrezi? Rolele, snowboard-ul, rolele, filmul, lectura iar in timpul liber ascult ascult: Sade, Tori Amos, Pink, Macy Gray, Coldplay si lista poate continua ca este foarte lunga... Care crezi ca este "reteta reusitei in viata"? Extrem de multa munca, perseverenta, vointa, ambitie si... putin noroc..

Povesti pentru buna ta dispozitie

Ai chef de comedie, de romantism sau de fantastic? Indiferent de modul in care decurge viata ta, poti gasi toate aceste lucruri pe marele ecran. Evadeaza din cotidian si pierde-te in firul unei povesti frumoase, asa cum iti propun succesele cinematografice ale acestei veri.Cum scapam de coana mareRemake al comediei negre din 1955, povestea il are in centru pe un profesor din Sud (Tom Hanks) care impreuna cu gasca pune la cale jefuirea unui casino. Pentru a-si duce planurile la bun sfarsit, el inchiriaza o camera in casa unei batrane, dar curand ea incepe sa banuiasca despre ce este vorba in realitate. Hotararea de a o reduce la tacere pe batrana se pare ca este mai dificila decat au crezut la inceput.In echipa de productie a existat si un antrenor de animale, Cristie Miele. "Exista o gramada de scene cu animale in acest film", afirma Ethan, care se refera nu numai la motanul Pickles, cat la corb si la cainele care trebuia sa faca pe mortul. "A fost o nebunie. Christie a cautat un bulldog englezesc si l-a invatat sa faca pe mortul", afirma Joel, care isi mai aminteste ca Pancake a trebuit sa dea cainelui, care zacea, ceea ce se numeste "sarutul vietii", ceva de tot rasul. Cat despre motanul "Muraturi", atunci cand era indispus, realizatorii erau pe jar, pentru ca nu stiau la ce trebuie sa se astepte. Asa ca Pickles a fost interpretat de un grup de zece pisici identice, dar fiecare cu un comportament diferit. "Cheia succesului a fost sa avem o echipa de pisici. Pentru fiecare scena am avut pregatite cate trei pisici", explica Miele.Mereu la prima intalnireMereu la prima intalnire este o comedie romantica de neuitat cu Adam Sandler in rolul Henry si Drew Barrymore in rolul Lucy, o profesoara de arte la liceu cu o boala neurologica unica care face ca memoria sa i se stearga peste noapte - si asta in fiecare noapte. Henry Roth (Sandler), veterinar specializat in animale marine polare, si-a planificat viitorul. Atunci cand nu se ocupa de mamiferele marine la Sea Life Park in Hawaii, frange inimile turistelor americane care sunt in cautarea unei iubiri de vacanta. Pentru Henry iese din discutie o relatie pe termen lung. Astfel, si-ar abandona visul de 10 ani de a naviga in Alaska pentru a studia viata subacvatica a morselor. Intre cei doi se incinge o poveste de dragoste firbinte, dar dificila.Ce a atras-o pe Barrymore la scenariu a fost tema de baza, din spatele premizei, spune ea: "Cred ca povestea despre un barbat care trebuie sa faca o fata sa se indragosteasca de el in fiecare zi, mereu ca la inceput, a fost cel mai bun lucru de care am auzit. Cred ca acest lucru ar trebui sa fie intotdeauna un scop. Este o practica minunata si un mesaj minunat."Azi 13, maine 30 de ani Suntem in 1987 si Jenna este o fetita de 13 ani, in pragul feminitatii. Problema este ca maturitatea nu soseste suficient de repede. Este sufocata de parintii ei ridicoli, ignorata de pustii la moda de la scoala si Matt, tipul dragut de care este indragostita, abia daca ii stie numele. De ziua ei, fetita da o petrecere in urma careia i se face o farsa: este inchisa in toaleta. A doua zi, cand Jenna iese din toaleta, suntem in anul 2004, iar Jenna are 30 de ani. Mai mult, este o femeie superba si de succes (Jennifer Garner) cu o slujba foarte buna si cu un apartament incredibil pe Fifth Avenue. In sfarsit, are succes si este celebra. Singurul impediment? Nu are nici cea mai mica idee cum a ajuns acolo.Speriata la inceput, dar incantata gradual de noua ei viata, Jenna isi da seama in curand ca-i lipseste ceva - Matt. Cand il cauta, descopera cu groaza ca nu mai tin legatura si ca el este logodit.Garner s-a bucurat sa atarne ghetele de kickboxing ale lui Sydney Bristow (personajul ei din "Alias") pentru o perioada si sa incalte pantofii sport ai Jennei. "Au fost atat de multe lucruri care mi-au placut in povestea Jennei", spune Garner. "Mi-a placut ideea de a avea 13 ani din nou - naiva si copilaroasa si dornica de a ma integra. Dar probabil calitatea cea mai draga mie a scenariului este posibilitatea de a primi o alta sansa, nu doar referitoare la iubirea adevarata, dar si in privinta relatiei cu parintii nostri- si obtinerea posibilitatii de a-ti schimba viata."ShreckO comedie animata, foarte spumoasa, continuarea filmului animat laureat cu un Oscar - Shreck, vine sa continue povestea personajelor sale fantastice. Parintii Printesei Fiona ii invita pe ea si Shrek la cina pentru a sarbatori nunta celor doi. Singurul lucru pe care nu-l cunosc inca este ca frumoasa lor fiica este acum o "creatura mare si verde", la fel ca si sotul ei...Jeffrey Katzenberg, producatorul principal al peliculei, declara: "Nici nu s-ar fi pus problema unui Shreck 2 fara Mike Myers, a lui Donkey fara Eddie Murphy sau a Printesei Fiona fara Cameron Diaz, iar la aceasta echipa s-au adaugat si alte voci notabile precum Antonio Banderas sau Jennifer Sounders".Fete releCrescuta in tinuturile aride ale Africii de parinti zoologi, Cady Heron (Lindsay Lohan) crede ca stie totul despre supravietuire in conditii de criza. Dar legea junglei are un inteles cu totul nou cand eleva de 15 ani ajunge intr-un liceu normal, public, si cade prada unui razboi psihologic si unor reguli nescrise carora adolescentele din ziua de azi trebuie sa le faca fata. Constituirea grupurilor sau gastilor este un fenomen universal raspandit in licee. Putine personae raman independente. Unele fete devin fara sa-si dea seama sclave ale reginei. Analizand comportamentul fetelor se poate spune ca viata social politica intr-un liceu este bine structurata. Exista lideri care fac o anumita politica si exercita o mare putere.Hellboy - Eroul scapat din infernNascut in flacarile iadului acum 60 de ani in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Hellboy (Ron Perlman) a fost adus pe Pamant de catre un nebun malefic, Grigori Rasputin (Karel Roden) pentru a dezlantui fortele raului. Desemnat prezicator al Apocalipsei, Hellboy a fost salvat de Fortele Aliate conduse de profesorul Broom (John Hurt), fondator al B.C.A.F.P. clandestin (Biroul de Cercetare si Aparare impotriva Fenomenelor Paranormale), care l-a crescut ca pe un fiu, dezvoltandu-i darurile paranormale extraordinare. in ciuda originilor sale intunecate, Hellboy devine un campion al binelui, luptand impotriva fortelor malefice care ameninta lumea noastra. Infatisarea personajului interpretat de Perlman contrazice aplicarea riguroasa a mai multor straturi de machiaj la care a fost supus in fiecare zi incepand de la ora patru dimineata. "Ceea ce mi se pare cu adevarat uimitor este cat de subtil este rolul lui Ron si cum transpare prin tot acel machiaj", spune Levin. "Te uiti la acest personaj respingator. Este rosu. Are coarne. Este imens. Are dinti uriasi. Si totusi, nu vezi o masca. Traieste, respira, transmite emotie chiar in fata ochilor tai."

"Zborul de fluture" care provoaca uragane in dragoste

"Butterfly Effect" sau "Zbor de fluture" va avea premiera in Romania pe data de 16 iulie. Filmul reprezinta debutul regizoral al lui Eric Bress si J. Mackye Gruber - echipa de scenaristi responsabila cu realizarea thriller-ului "Final Destination", care sunt, in acelasi timp, autorii scenariului.Din distributie fac parte: Ashton Kutcher, Amy Smart, Elden Henson, William Lee Scott, Melora Walters si Eric Stoltz. Este un thriller produs in SUA anul acesta, iar durata filmului este de 113 minute. Evan Treborn (Ashton Kutcher) a pierdut notiunea timpului. Inca de la o varsta frageda, fragmente esentiale ale existentei sale au disparut in negura uitarii, iar copilaria sa a fost marcata de intamplari infioratoare, pe care nu si le poate aminti. Nu-i raman decat fantoma unor amintiri pierdute si vietile irosite ale celor din apropierea sa - vietile prietenilor din copilarie, Kayleigh (Amy Smart), Lenny (Elden Henson) si Tommy (William Lee Scott).De-a lungul copilariei sale, Evan a fost supravegheat de un psiholog, care l-a incurajat sa tina un jurnal, in care sa povesteasca cele mai neinsemnate intamplari de zi cu zi. Acum la colegiu, Evan citeste fragmente dintr-un jurnal, si se trezeste aruncat inapoi in timp. Isi da seama ca jurnalele pe care le tine ascunse sub pat sunt un fel de masina a timpului, cu ajutorul carora se poate intoarce in trecut, in incercarea de a-si recupera amintirile. Dar aceste aduceri-aminte il fac pe Evan sa se simta raspunzator pentru vietile prietenilor sai din copilarie, dar mai ales pentru Kayleigh, iubita sa de pe bancile scolii, la care tine si acum. Hotarat sa faca acum tot ce-i sta in putinta pentru a repara greselile trecutului, Evan calatoreste inapoi in timp, si pune stapanire pe trupul copilului de odinioara, incercand cu disperarea sa modifice istoria si sa-i crute pe cei dragi de o serie de intamplari traumatizante. Schimband cursul trecutului, Evan spera sa rescrie prezentul. Dar de fiecare data cand Evan schimba ceva in trecut, isi da seama ca actiunile sale au consecinte neasteptate, dezastruoase, in prezent. Oricat ar incerca, nu poate crea o realitate in care sa traiasca alaturi de Kayleigh "pana la adanci batraneti".Lupta pentru dragoste a lui Ashton Ashton Kutcher, care a trecut de la celebrul serial de comedie "That '70s Show" la filme precum "Bai, care mi-ai sutit masina?", "Just Married" si "My Boss' daughter", interpreteaza rolul lui Evan Treborn, care este bantuit de amintirile reprimate, marturie a unui trecut zbuciumat. "Evan este un tip care nu stie cine este cu adevarat", explica Kutcher. "A sters cu buretele toate momentele traumatizante pe care le-a depasit de-a lungul existentei sale, si de a lungul acestui film va realiza ca in realitate nu este o persoana foarte placuta"."Singura raza de soare din viata sa a fost Kayleigh Miller (Amy Smart), iubita sa din copilarie, care se confrunta, la randul sau, cu greutatile vietii de adult. Kayleigh l-a iubit dintotdeauna pe Evan, inca de cand era un copil", spune Smart, care a putut fi vazuta in filme precum "Varsity Blues" si "Road Trip", si care va juca in curand in "Starsky & Hutch". "Se va transforma intr-o fata singuratica, o chelnerita intr-un restaurant de duzina, care nu-si traieste viata asa cum ar trebui. A ramas in orasul in care a crescut pentru a fi mai aproape de Evan".Macinat de remuscari, Evan descopera jurnalele vechi, in care a scris de-a lungul copilariei sale dificile - o perioada plina de goluri, din care nu-si aminteste mai nimic. Dar citind aceste jurnale, ceva cu adevarat remarcabil se intampla - isi da seama ca se poate intoarce in timp, ca poate intre in pielea baiatului de odinioara. "Daca te-ai trezi dimineata si ti-ai da seama ca poti sa-ti traiesti viata din nou, ce-ai face?", intreaba Kutcher. Atunci cand realizeaza ca iubita sa din copilarie, Kayleigh, inca mai este indragostita de el, Evan trece la fapte. "Se hotaraste sa se intoarca in timp, si sa creeze o lume in care toti cei pe care ii iubeste, si mai ales Kayleigh, sunt fericiti"."Odata intrat in trupul copilului de altadata, Evan trebuie sa se lupte cu fantomele trecutului sau. Se confrunta cu niste intamplari oribile - unele din acele lucruri abominabile pe care ti le pot face semenii tai", comenteaza scenaristul/regizorul Eric Bress. J. Mackye Gruber crede ca povestea rezoneaza cu o dorinta comuna tuturor oamenilor. "Toata lumea, chiar daca recunoaste sau nu acest lucru, traieste un moment in care isi doreste s-o poata lua de la capat", spune Gruber. "Acest film ridica o serie de intrebari destul de interesante despre consecintele pe care le pot avea actiunile noastre - atat in trecut cat si in prezent".De fiecare data cand Evan calatoreste in trecut, se intoarce in prezent si descopera schimbari majore. "La inceputul filmului, Evan crede ca este pe punctual de a-si pierde mintile", spune Kutcher. "Nu este nebun, dar starea de permanenta asteptare il impinge in acea directie. Evan se intreaba mereu "unde dracu' ma aflu si cine sunt toti acesti oameni?". De asemenea, de fiecare data cand Evan se intoarce in trecut, provoaca schimbari majore in viata lui Kayleigh, transformand-o din chelnerita in calugarita si mai apoi in dependenta de droguri. In ciuda acestor abordari diferite, Amy Smart s-a straduit ca fondul personajului Kayleigh sa ramana neschimbat. "Acesta este rolul visurilor mele", spune Smart. "Interpretez acelasi personaj, aflat in patru faze diferite, dar in ciuda acestor schimbari, fata ramane mereu aceeasi".In timp ce dragostea impartasita, dar disimulata, dintre Evan si Kayleigh este prezenta de-a lungul fiecarei incarnari, Kutcher subliniaza ca cei doi eroi s-au aflat in permanenta pe marginea prapastiei. "Singurul fir care leaga aceste realitati paralele este dragostea nemuritoare dintre cele doua personaje", comenteaza actorul. "De fapt, singurul lucru care il determina pe Evan sa se intoarca in trecut si sa incerce sa schimbe ceva este faptul ca Kayleigh inca mai tine la el. Dar in anumite scene cei doi se dispretuiesc. Fiecare crede ca celalalt l-a parasit, ca nu mai inseamna nimic pentru el - dar totusi amandoi sunt implicati trup si suflet. Este un amestec bizar, provocat de faptul ca amandoi incearca sa-si ascunda ranile, sa para indiferenti, orice s-ar intampla".Chiar daca pe Kutcher l-au consacrat rolurile comice, el a apreciat ocazia de a aborda un material mai serios. "Mi-am dorit mereu sa interpretez personaje veridice, sa apar in roluri dramatice. Pur si simplu n-am avut aceasta ocazie pana acum". comenteaza el. Pentru a se pregati in vederea acestui rol, Kutcher a studiat psihologia si cazurile speciale ale celor cu tulburari disociative, care au tendinta de a reprima amintirile traumatizante. "Mi-am dorit sa aflu ce-i poate determina pe acesti oameni sa se retraga astfel in sine, sa incerce sa-si ascunda sentimentele pentru a evita sa se confrunte cu ele deoarece, intr-un fel, Evan face acelasi lucru", spune actorul.Detinatoarea celuilalt rol principal, Amy Smart, crede ca cei din distributie "au facut o adevarata calatorie, deoarece am fost in permanenta intr-un fel de carusel al emotiilor, incercand sa tinem pasul cu interferentele dintre trecut si prezent. Avem foarte multa incredere unul in celalalt, ne lasam purtati catre zone neexplorate ale personalitatii noastre, dar stim ca in permanenta ne putem baza pe ceilalti". Printre ceilalti prieteni din copilarie ai lui Evan se numara Lenny (Elden Henderson) si fratele lui Kayleigh, Tommy (William Lee Scott). "Lenny este cel mai bun prieten al lui Evan", il descrie Henson". Este genul de pusti care a fost in permanenta bataia de joc a celorlalti, si acum este prada mai multor afectiuni psihice".Henson a filmat toate scenele in ordine inversa si a trebuit sa dea jos 10 kilograme pentru a-l putea interpreta pe Lenny, asa cum apare acesta la sfarsitul filmului. "Petreceam trei ore zilnic in sala de forta, si mancam ca o vrabiuta", spune Henson. A avut apoi trei saptamani la dispozitie pentru a pune la loc aceste zece kilograme. "A fost o adevarata placere - o gramada de ciocolata, clatite, gogosi si bere", se amuza Henson. "Poate ca nu este cea mai sanatoasa dieta cu putinta, dar rezultatul a fost unul de exceptie".De ce "Efectului fluturelui"? "Efectul fluturelui", explica Amy Smart, "este acea teorie conforma careia atunci cand un fluture zboara la New York, bataia aripilor sale va fi resimtita in Japonia ca un uragan. In film, aceasta teorie este demonstrata de faptul ca Evan se intoarce in trecut si schimba un detaliu neinsemnat, dar care va afecta intregul prezent. De fiecare data cand calatoreste in timp, schimba inca putin din copilaria sa nefericita, dar schimbarile nu sunt mereu pozitive".Scenaristii/regizorii Eric Bress si J. Mackye Gruber au fost cei care au nuantat in permanenta interpretarea fiecarui actor, pe masura ce acestia interpretau personaje aflate in diferite faze ale existentei. "A fost o provocare pe care nimeni n-a anticipat-o", spune producatorul Chris Bender. "Avem doisprezece actori, care joaca patru roluri in trei perioade diferite din punct de vedere temporal. Totul era impotriva noastra, dar cred ca zeii distributiilor ne-au fost favorabili", comenteaza J. Mackye Gruber. "Toti actorii sunt extrem de talentati".Ceilalti membri ai distributiei sunt Melora Walters (in rolul mamei lui Evan, Andrea Treborn) si Eric Stoltz (Domnul Miller, tatal care abuzeaza de Kayleigh). "Atunci cand am distribuit rolul domnului Miller, am vrut sa gasim un actor care sa aiba o figura comuna", spune Eric Bress. Stoltz, actor care a mai putut fi vazut in filme precum "The Rules of Attraction", "Pulp Fiction" si "Masca", a fost atras nu doar de scenariul extrem de complex, ci si de pasiunea pe care Bress si Gruber au pus-o in realizarea acestui film.Aston Kutcher e cam de aceeasi parere cand vorbeste despre cei doi regizori: "E grozav sa lucrezi cu tipii astia. Pot sa justifice fiecare replica, fiecare moment al scenariului. Il stiu pe dinafara. Mai sunt si foarte deschisi la nou. Respecta toate alegerile pe care le fac in calitate de actor si iau in calcul toate sugestiile noastre". Un film la care s-a lucrat 6 ani Gruber si Bress au scris scenariul pentru "The Butterfly Effect" cu sapte ani in urma. Impletirea supranaturalului cu realismul cenusiu este o tehnica pe care Bress si Gruber o considera cea mai potrivita atunci cand se confrunta cu subiecte dificile. "De fiecare data cand trebuie sa bagi elemente supranaturale intr-un film, mi se pare ca nu exista decat trei metode de a aborda problema: esti muscat de un paianjen radioactiv; tatal tau lucreaza la un laborator stiintific, iar tu furi din valiza sa ceea ce crezi ca este un ceas de buzunar; sau esti nascut cu un al saselea simt, pe care nu ti-l poti explica. Am ales metoda din urma", explica Bress. "Deoarece abunda in elemente supranaturale, te simti tentat sa clasifici povestea drept fantastica. Problema nu sta deloc asa", spune Gruber. "Fiecare personaj, fiecare nuanta vine din inima. Totul este extrem de personal". Producatorii Chris Bender si JC Spink au citit pentru prima oara scenariul in urma cu sase ani, prin intermediul companiei lor de productie, Benderspink. "La inceput, JC si cu mine am citit scenariul drept o mostra de tehnica narativa, dar mai apoi i-am cooptat pe Bress si Gruber in conducerea companiei noastre", explica Bender. Bender si Spink au cumparat scenariul aflat inca in lucru. "Companiile de productie si-au dat seama ca este unul dintre cele mai provocatoare scenarii pe care le-au citit vreodata - tuturor le-a placut, dar in acelasi timp s-au temut sa se lanseze in realizarea propriu-zisa", isi aminteste Bender. Intrucat filmul exploreaza mai multe realitati alternative, fiecare dintre acestea fiind un rezultat al calatoriilor in timp, a fost necesara o atentie minutioasa pentru fiecare detaliu in parte, astfel incat sa existe o anumita continuitate, iar tranzitia intre diferitele episoade sa fie credibila. "Dupa ce am lucrat timp de sase ani la acest film, nici nu mai trebuie sa ma uit la scenariu", spune Gruber. "Cunosc la perfectie intregul labirint - stilul de filmare cel mai potrivit pentru fiecare realitate alternativa. Este ca un puzzle enorm". "Asta ca sa nu mai vorbim despre sutele de discutii pe care le-am avut cu privire la cele mai marunte detalii", adauga Brass. "Regizorii au abordat cu foarte mult talent tranzitiile intre diversele scene, pe care le-au planificat cu mult timp inainte", spune editorul Peter Amundson. "Acest film ne poarta intr-o calatorie introspectiva, psihologica, nu este un proiect vizual, marginit. Din punctul meu de vedere, rolul editorului este foarte important, deoarece el trebuie sa fie atent la ponderea fiecarei secvente, la profunzimea interpretarii, la nivelurile emotionale - cu alte cuvinte, la intreaga poveste si la personajele aferente. Este o schimbare binevenita, deoarece in filmele de pana acum trebuia sa tai cat mai mult din fiecare secventa". Productia a inceput in Vancouver, Canada, in iunie 2002, si a continuat timp de opt saptamani in diverse locatii din preajma orasului, printre care se numara Spitatulu Riverview, Universitatea British Columbia si campusul aferent, ca si Scoala Elementara Edith Cavell. Pentru secventa de realitate alternativa in care Evan se trezeste si-si da seama ca este prizonier, o parte a echipei a calatorit pana la complexul penitenciar Monroe, o inchisoare de maxima securitate din statul Washington. "Am avut 100 de figuranti, care erau detinuti adevarati", descrie J. Mackye Gruber scena. "Multi dintre ei erau inchisi pe viata. Am mai avut si cativa detinuti de pe Culoarul Mortii. Vroiam ca un tip anume sa fie in autobuz intr-una dintre scene, si deja gasisem persoana potrivita, cand cineva mi-a spus: "Asta a omorat 10 oameni, nu cred c-ar trebui sa fie in autobuz cu noi!". Alta data, un tip masiv a venit la mine si m-a intrebat ce l-ar putea motiva sa ne ajute". Pentru Kutcher, una dintre cele mai mari multumiri aduse de acest film a fost aprobarea mamei sale. "Niciodata n-o sa fac un film pe care mama mea sa nu-l poata vedea, de care sa nu fie mandra", spune Kutcher. "Nu eram foarte sigur daca voi face sau nu acest film, asa ca i-am dat mamei scenariul sa-l citeasca. A deranjat-o la anumite faze, dar in cele din urma si-a dat seama ca este o alegere nimerita. Mi-a spus "arati oamenilor adevarul, asa cum este el. Nu te ascunzi cu nimic, nu infrumusetezi realitatea. Este un film cinstit".

Cine ne reprezinta la Cannes?

S-au decernat Oscarurile... si Premiile Bafta... si dupa s-au linistit apele, a venit randul altui eveniment important in lumea filmului. Festivalul de Film de la Cannes care se va desfasura intre 12 - 23 mai a ajuns la cea de-a 57-a editie, iar Romania este reprezentata prin trei regizori. Cine sunt oamenii de film din Romania care reusesc sa ne duca numele la cel mai prestigios eveniment european dedicat filmului?Corneliu Porumboiu, cel mai tanar regizor roman care va merge la Cannes si fiul arbitrului de fotbal Adrian Porumboiu, va reprezenta UNATC-ul la sectiunea Cinefondation. Pelicula de scurtmetraj cu care va intra in concurs se numeste "Calatorie la oras", si este povestea unui invatator care incearca sa-si "utileze" locul de munca cu un calculator si un wc. Corneliu Porumboiu a mai regizat scurt metraje precum "Grafitti", in 2000, sau "Love Sorry" in 2001.Catalin Mitulescu, un alt absolvent UNATC a regizat scurt-metraje, spoturi comerciale si videoclipuri si a mai participat la Cannes in 2001 cu "17 Minutes Late" si in 2002 cu "Bucuresti - Wien ". Juriul prezidat de regizorul rus Nikita Mihalkov va decide daca scurt-metrajul "Trafic", selectionat pentru aceasta sectiune, merita sau nu distinctia Festivalului. Catalin Mitulescu, la doi ani dupa ce a terminat facultatea, a inceput sa regizeze scurt-metraje.Alina Teodorescu va particicipa la Cannes cu documentarul "Paraiso", film in care regizoarea surprinde momente inedite din viata de zi cu zi a cubanezilor si despre muzica lor. Alina Teodorescu a mai regizat si alte documentare (2001 - "Euthymia", 2002 - "Faithful in Small Things"), filme de fictiune (Imagetrouble, 1995 si Sudaka, 1991). Documentarul de 90 de minute, "Paraiso", va rula si la Festivalul TIFF de la Cluj.

5 spectacol 5 atitudine

Au infiintat Asociatia Persona si au demarat la Studioul Toaca un proiect teatral extrem de ambitios: 5 spectacol 5 atitudine. "Persona suntem noi. Noi, adica regizori, actori, traducatori, scenografi, apartinand toti aceleiasi generatii. Am luat fiinta firesc, dupa ce experienta Casandra 2003 ne-a demonstrat ca reusim impreuna sa cream evenimente care nu pot trece neobservate".Ce isi doresc toti acesti tineri artisti?"Ne dorim un teatru. Ne dorim sa comunicam publicului nostru fara restrictii impuse de consilii artistice. Ne dorim sa ascultam respiratia timpului nostru si sa existam in acest ritm", spun cei cinci initiatori ai proiectului, studenti ai clasei Regie de Teatru (anul V) U.N.A.T.C si absolventi ai claselor de actorie (promotia 2003) ai U.N.A.T.C "I.L. Caragiale". Asociatia teatrala Persona isi propune sa prezinte publicului o serie de spectacole inrudite prin tematica, atitudine, expresie si optiune asupra textului. Toate cele 5 spectacole au la baza texte contemporane si se adreseaza unui public care asteapta povesti despre oameni ai zilelor noastre, spuse de oameni ai zilelor noastre, in formule atractive.Am stat de vorba cu Alexandra Badea, Gianina Carbunariu, Robert Balan, Rasvana Cernat si Adriana Zaharia, cei cinci tineri regizori care ne invita sa cunostem prin intermediul spectacolelor montate de ei atitudinea artistica pe care tanara generatie vrea sa o exprime; i-am rugat sa se prezinte si sa ne raspunda la aceste cinci intrebari:1. Cum caracterizezi tanara generatie de regizori (artisti in general) din care faci parte?2. Ce anume trebuie sa contina un text ca sa te atraga si sa-ti doresti sa-l pui in scena?3. Care ar fi propunerea ta regizorala pe un text clasic?4. Cum iti alegi distributia? Ce astepti de la un actor?5. Cum definesti "manifestul" tinerei generatii de regizori si de actori si ce proiecte de viitor ai in acest sens?Alexandra Badea: pentru ea, actualitate este cuvantul de ordine! mai mult... Gianina Carbunariu: preocupata in primul rand de problematica sociala a generatiei pe care o reprezinta mai mult... Robert Balan: un regizor cu picioarele bine ancorate in realitate mai mult... Rasvana Cernat: prefera piesele care au o anumita zona stranie, o lume in care realitatea sa poata fi infatisata in imagini fantastice mai mult... Adriana Zaharia: este in cautarea unui limbaj contemporan de comunicare cu semenii sai mai mult...Daca vor reusi sa raspunda sau macar sa dezbata problemele si angoasele tinerei generatii pe care si-au propus sa o reprezinte, ramane de vazut. Nu trebuie decat sa raspundem pozitiv provocarii pe care ne-o propun acesti ambitiosi tineri si numai astfel vom putea asista activ la desfasurarea noului "manifest" in viata teatrala romaneasca.

Distractia incepe la Carnavalul de la Rio

Rio de Janeiro este un oras al contrastelor ce creeaza un fel de teama. Munti de granit abrupti, imediat langa ocean, intre intinderile de nisip auriu, case coloniale impecabile cuibarite intre zgarie-nori moderni de sticla si paduri verzi ce se revarsa pe colinele dens populate. Este un oras cu viata trepidanta, un oras al veneratiei pentru plaja, fotbal, samba si carnaval. Si deasupra distractiei si frivolitatii se ridica simbolul mereu prezent – statuia lui Isus Salvatorul. Devalorizarea monedei nationale si succesele echipei nationale de fotbal au ajutat Brazilia si in special Rio sa devina o destinatie populara si accesibila pe toata perioada anului. Impreuna cu binecunoscutele puncte de reper Corcovado si Munti Sugar loaf, Rio debordeaza de o bogatie de atractii si activitati, in plus mancarea este extraordinara, muzica si distractia – suficiente sa tina vizitatorul ocupat oricat de lunga i-ar fi sederea.Intre 21-24 februarie izbucneste cel mai faimos si mediatizat carnaval al planetei. In Brazilia, evenimentul este a doua manifestare populara dupa meciurile de fotbal. Exuberanta si risipa de energie a brazilienilor atrag anual sute de mii de turisti dornici sa se distreze intr-o tara pe care, o buna parte dintre ei, o plaseaza in lumea a treia. Carnavalul inseamna mai intai plajele: Copacabana, Ipanema si Leblon, locuri unde cele mai focoase femei din lume sunt sufletul in bikini al petrecerii diurne. Punctul de maxima atractie este insa Sambodromul, singura strada unde multimea este organizata: mijlocul strazii trebuie lasat liber pentru defilarea elevilor celor 18 scoli de samba. Urcati in care alegorice impinse de barbatii comunitatii, dansatorii isi demonstreaza maiestria imbracati sumar sau chiar complet goi, desi nuditatea nu este oficial admisa. Ce nu se poate insa rezolva cu o pata de vopsea aplicata in locul potrivit de pe trup? "Semba" inseamna dans din buric. Parada este completata de heterosexuali, travestiti, homosexuali sau de regineleindustriei pornografice. Spiritul carioca inseamna muzica, dans si distractie in strada. Situat in partea sud estica a Braziliei, in portul natural Baía de Guanabara (Guanabara Bay), Rio este orasul cu peste 10 milioane de locuitori inghesuiti intre mare si munte. "Cita de maraviliosa" (orasul incantator) este un melanj de cultura si oameni in diverse stadii de bogatie sau saracie. In Rio, bogatii si saracii locuiesc impreuna si zonele exclusive sunt in complet contrast si imediata apropiere cu cartierele sarace. Indiferent de trecutul lor sau de situatia economica, locuitorii din Rio, cunoscuti mai bine sub numele de Cariocas, sunt caracterizati prin pasiune si entuziasm pentru viata, si aceasta se vede cel mai bine pe perioada festivalului. Punctul central in viata cariocas-ilor este plaja. De la apus la rasaritul soarelui si chiar pe timpul noptii, rezidentiiorasului pot fi gasiti bucurandu-se de lungile intinderi de nisip cu care orasul este binecuvantat. Plaja este nu numaiun loc pentru cura solara dar si o importanta locatie pentru sporturi, socializare si chiar afaceri. Este un paradisunde hainele sunt minimale si bronzul - perfect. Faimoasele plaje Copacabana si Ipanema sunt magneti pentru brazilienisi turisti laolalta.Au fost nevoie de cinci sute de ani pentru ca Rio sa se transforme in unul dintre cele mai extraordinare orase ale lumii. Pe 1 ianurie 1502, exploratorii portughezi au navigat catre Gunabara Bay si au denumit locul Rio de Janeiro, datorita impresiei gresite ca este gura de varsare a unui enorm fluviu.Colonia portugheza s-a bazat pe zahar si produse agricole pana in secolul 17, cand s-a descoperit aur in regiunea Gerais, Rio devenind un centru de export, control si taxare. Sclavii negri au format majoritate populatiei iar influenta culturala Africana a ramas prezenta.Cele mai bune sezoane de vizitare sunt fara indoiala in lunile de vara si intre decembrie si februarie, culminand cu Carnavalul. Temperaturile se pot ridica pana la 40 grade Celsius sau chiar mai mult, ideale pentru turistii si brazilienii care prefera plaja plimbarilor. Statistici Locatie: Rio de Janeiro, State of Rio de Janeiro, Brazil. Codul tarii: 55. Populatie: 5.851.914 (oras); 14.367.083 (zona metropolitana). Amestec etnic: 70% albi, 20% negri, 10% altii. Religie: 75% Catolici, 25% altele. Fus orar: GMT – 3. Electricitate: 110 volti sau 220 volti; Temperatura medie in ianuarie: 30°C (86°F). Temperatura medie in iunie: 25°C (77°F). Cantitate de precipitatii: 1086mm (42.4 inches).Costuri:O sticla de un litru de apa: R$0.70Sticla de bere de 33cl: R$1.15Un film de 36 de pozitii: R$12Bilet de autobuz: R$1.30 sau R$1.50 (aer conditionat).Bilet de intrare la meci de fotbal: de la R$10.Trei mese cu vin/bere: de la R$20.1 Real (R$1) = 0.19 lire; 0.36 dolari; 0.28 euro.Pret bilet de avion: De la 790 Euro + taxe de aeroport.Cazare: intre 80 euro/noapte/persoana - 300 euro.de Mihai Cismaru, Travel Biz www.travelbiz.ro

Femeile independente castiga teren

Sunt femei tinere, singure si pregatite sa dea piept cu viata. Dar in timp ce femeile savureaza noua descoperire a libertatii si intorc spatele casatoriei in favoarea independentei si aventurii, starea opusa se pare ca se instaleaza din ce in ce mai puternic in randul barbatilor. Un studiu efectuat in Marea Britanie a aratat ca femeile tinere si independente au mai multe lucruri in comun cu personajul Lara Croft decat cu linistita Bridget Jones, in timp ce barbatii devin din ce in ce mai dornici sa stea acasa. Ei devin din ce in ce mai nesiguri si mai anxiosi, in timp ce viseaza la o viata asezata si linistita. Autoarea acestui reportaj, Nicola Stuber, Singletons, remarca: "Barbatii isi doresc din ce in ce mai mult si dau o importanta mai mare unei relatii stabile, casatoriei sau chiar coabitarii. Femeile independente par mult mai aventuroase intr-un anumit fel, decat barbatii liberi - acestea tind sa-si petreaca timpul liber calatorind prin lume si, de asemenea, sunt mult mai preocupate de propria persoana. Femeile devin din ce in ce mai independente, in timp ce barbatii isi doresc relatii stabile cu persoane pe care se pot bizui". Barbatii prefera viata linistita Cercetatorii Mintel au descoperit ca 39% din barbatii singuri considera ca cel mai important lucru in viata este sa aiba o relatie stabila, comparativ cu doar 15% dintre femei care au sustinut acelasi lucru. Pe de alta parte, femeile considera ca a calatori si a aduce imbunatatiri propriei persoane sunt lucruri cu mult mai importante in viata. 38% dintre femei au declarat ca au ca prioritate "invatarea unor noi cunostinte", comparativ cu doar 17% dintre barbati care au sustinut acelasi lucru, iar in ceea ce priveste importanta "unei vacante extraordinare", aceasta se afla pe primul loc pentru 42% dintre femei si doar pentru 38% dintre barbati. Rezultatul acestor rasturnari de atitudine in randul femeilor din lumea moderna se poate regasi si in numarul celebritatilor de sex feminin ale caror relatii sentimentale au de suferit din cauza hotararii acestora de a pune un mai mare accent pe libertate. Un bun exemplu este chiar Angelina Jolie, cea care a dat viata personajului Lara Croft din seria filmelor "Tomb Raider" - care a descoperit ca vizitarea campusurilor de refugiati din lumea intreaga ca ambasador al Natiunilor Unite se potriveste perfect cu ceea ce s-a intamplat in casnicia ei alaturi de Billy Bob Thornton. Cuplul pana la urma s-a destramat, iar domnisoara Jolie, in varsta de 27 de ani, care adoptase deja un copil, pe Maddox, a declarat de curand ca a face sex in camerele de hotel cu o serie de barbati singuri reprezinta "exact ceea ce poate face ea in acest moment". Viata de cuplu a celebritatilor Atunci cand s-a auzit ca Jefferson Hack isi planuia sa o ceara in casatorie pe iubita lui, Kate Moss, supermodelul, care este si mama, se pare ca a strambat din nas la aceasta idee.In ceea ce o priveste pe Renee Zellweger, cea mai fierbinte personalitate a Hollywood-ului la ora actuala, chiar daca a intruchipat-o perfect pe Bridget Jones, se pare ca in viata reala inca nu si-a gasit barbatul care sa o imblanzeasca.Liz Hurley si Hugh Grant au fost cuplul de aur al britanicilor pentru aproape zece ani, dar niciodata nu poti paria pe asa ceva. Fotomodel si mama, Liz se intalneste acum cu Arun Nayar si nu da semne ca ar vrea sa-l ia de sot.Geri Halliwell se alatura femeilor moderne din lumea intreaga care nu considera ca au nevoie de un barbat pentru a-si condimenta vietile. Chiar si Cameron Diaz, in varsta de 31 de ani, a insistat asupra faptului ca nu are de gand sa se marite in urma zvonurilor conform carora iubitul ei, Justin Timberlake, in varsta de 23 de ani, ar fi planuit sa o ceara in casatorie. In urma cresterii uimitoare a numarului de divorturi inregistrate in lumea intreaga din cauza aparitiei unei astfel de incompatibilitati in viata de cuplu - dorinta de libertate a femeii venind in contradictie cu nevoia de stabilitate a barbatului, Richard Scase, Profesor de sociologie la Universitatea Kent si autor al cartii "Britain in 2010, the Changing Business Landscape" a spus: "Acum avem de-a face cu femei mult mai increzatoare, mai optimiste si cu mult mai inspirate decat barbatii, mult mai intreprinzatoare si pregatite sa-si asume riscuri".de Gabriela Ceciul

De la comedia clasica la stand-up comedy

Pentru inceputul de an, destul de intunecat din cauza vremii, am ales dintre spectacolele de teatru care ne incanta in viata artistica a Bucurestiului, doar pe cele menite sa ne smulga un zambet la sfarsitul fiecarei zile.Teatrul de Comedie prezinta 8 premiere in cinci luni, un efort repertorial demn de lauda, mai ales ca interpretii sau regizorii sunt nume de marca ori tineri cu un mare potential. De la readucerea pe scena a vietii legendarei Marlene Dietrich, la hilara paralela pe care un mecanic auto o face intre viata sa si cea a Printesei Diana, in care gaseste nenumarate similitudini pana la confundarea cu personajul imaginar si pana la "Stand-up Comedy" - show de divertisment nascut acum 20 de ani in Statele Unite si pe care Radu Gheorghe il va aduce pe scena clubului "La Scena", ne dam seama ca spectacolele comice sunt la mare cautare si tind sa satisfaca gusturile diferite ale spectatorilor sai."Marlene", de Pam Gems, in regia Catalinei Buzoianu, le ofera actritelor Emilia Popescu si Aurora Leonte posibilitatea de a sustine un recital despre zbuciumul unei legende, cum a fost Marlene Dietrich. Emilia Popescu afirma ca nu a incercat sa joace un mit, ci a vrut sa aduca pe scena "singuratatea, angoasele unui artist de talent - responsabil si dependent de dragostea publicului, puterea de a fi propriul director de imagine, luciditatea de a privi adevarul in fata, de a-ti accepta varsta, de a-ti transforma defectele in calitati".Un efort imens facut in aceasta piesa este interpretarea live de catre Emilia Popescu a nu mai putin de 14 partituri cantate de Marlene Dietrich. Caietul program ofera celor interesati si CD-ul cu melodiile adaptate si orchestrate de Petru Margineanu.Aurora Leonte, cea de-a doua actrita prezenta in piesa, sustine ca "a acceptat acest rol, ce ar putea parea de plan doi" pentru ca si-a dorit sa colaboreze cu regizoarea Catalina Buzoianu. "Cu ajutorul domniei sale (Catalina Buzoianu, n.n.) incerc sa vorbesc in acest personaj despre atat de actuala problema a dimensiunii dintre conditia vanata de actor - vedeta si cea de actor-ratat (care este personajul meu). Dimensiunea exista pentru ca, de cele mai multe ori, actorul-vedeta nu are si valoare, care poate exista in schimb in actorul-ratat".Regizoarea spectacolului, cea care a riscat incercand sa aduca in fata publicului un personaj celebru si controversat, recunoaste ca a pus piesa pentru Emilia Popescu. "Merita sa joace acest rol. Mai exista un personaj in dialog cu Marlene, Vivian Hoffman, secretara ei. Actrita ratata care are curajul de a risca pentru noutate. E un personaj complementar, cealalta fata a Marlenei... Vivian si Mutti sunt interpretate de aceeasi actrita, Aurora Leonte. E un act de mare curaj sa rezisti aproape doua ore in confruntarea cu un mit si cu o actrita dotata cu toate atuurile pentru a sugera forta de soc a acestui mit".Piesa a fost lucrata indelung, avand in vedere ca numai productia muzicala a durat ceva mai mult de un an. Exigentele au fost impuse mai ales de sotul Emiliei Popescu, Ionut Bogdan Stefanescu care interpreteaza la flaut si flaut bas.Premiera oficiala a piesei are loc vineri si sambata (23 si 24 ianuarie), iar piesa dureaza o ora si 45 de minute. Foaierul teatrului gazduieste in lunile ianuarie si februarie si o expozitie fotografica Marlene Dietrich, apartinand Muzeului de Film din Berlin. Tot pana la sfarsitul lunii ianuarie, Teatrul de Comedie prezinta o alta premiera, cu un alt personaj celebru: "Lady Di", de Tomislav Zajec, in regia Andreei Vulpe. Jucata la nou inaugurata Sala Studio, piesa il are in rolul principal pe Sandu Pop, alaturi de Mihaela Teleoaca, Serban Georgevici, Mihai Bendeac si Dan Morariu.Alexandru Pop joaca rolul mecanicului auto care vrea sa-si depaseasca timiditatea printr-un univers imaginar, o personalitate secundara. Gaseste un model in mediatizata Lady Di, cu succesele careia se identifica, dar si cu suferintele ei (insomnie, bulimie, lipsa fericirii, tentativa de sinucidere). Subiectul poate fi desigur controversat, ca si abordarea piesei de catre regizoare. Actorii garanteaza insa o piesa interesanta, la care s-a muncit cu mult entuziasm. Autorul descrie cum a ajuns la acest subiect: "La inceput am gasit ideea neinteresanta, chiar ridicola, apoi am decis sa scriu o comedie despre toate astea. Am transformat-o intr-o comedie neagra despre un om trist si singur, prins in capcana atat de universul sau sters, cat si de lumea stralucitoare a unei vedete media, asa cum era Printesa Diana. Astfel piesa a devenit o poveste despre cautarea identitatii de sine intr-o lume in care totul arata mai mare, mai stralucitor si mai bun in paginile jurnalelor sau la televizor". In repetitii la Teatrul de Comedie se mai afla "Auditia" de Alexandr Galin in regia lui Mircea Cornisteanu, care va avea premiera in luna februarie, comedia "Poker" de Adrian Lustig, in regia lui Alexandru Tocilescu, cu premiera in luna martie, precum si "Chirita of Barzoieni" dupa Vasile Alecsandri in regia Iarinei Demian, pe muzica semnata Vama Veche, "Petitorii" dupa A. P. Cehov, in regia lui Horatiu Malaele si "Iarna" de Jon Fosse, regia Felix Alexa.Printre noutatile anuntate de George Mihaita, directorul teatrului, se numara si proiectele regizorilor Tompa Gabor, Gelu Colceag, Vlad Massaci si Festivalul National de Comedie romaneasca care a fost decalat in luna aprilie. Tot in zona Pietei Unirii din Bucuresti, mai exact la intersectia strazii Mantuleasa cu Calea Calarasilor, in ambianta placuta a clubului "La Scena", cu saloane care amintesc de "tigancile" lui Eliade, Radu Gheorghe ne provoaca si ne invita in fiecare seara de joi, incepand cu ora 21,00, sa spunem lucrurilor pe nume. Invitatia le este adresata spectatorilor dornici de o comunicare sincera si directa cu artistul si cu scena, tuturor celor care doresc si pot sa dezvolte o idee, in mod liber, coerent si cu umor. Iata ce scrie si pe fluturasul care sigur ii va incita pe multi: "daca poti completa spatiile libere din textul mai jos cu ceva interesant...Esti bun! Vino sa te cunoastem si noi:1. Ce credeti despre...2. Parerea mea este...3. Un prieten de-l meu insa...4. Femeile, de cele mai multe ori...5. Intotdeauna barbatii...6. Eu insumi (insami)...7. Cel mai rau lucru este...8. Ar trebui sa...9. Cu toate acestea...10. Asa ca..." Acest gen de spectacol de improvizatie a cunoscut o mare amploare in ultimii 5 - 10 ani, in Statele Unite ale Americii, unde s-a ajuns ca aceste reprezentatii sa aiba loc in sali cu 3 - 4000 de locuri, iar trei dintre cei mai buni improvizatori sa obtina un contract pentru un turneu timp de trei ani. Este o forma de expresie artistica, un mod de a comunica; show de divertisment in care se stabileste un contact direct si autentic cu spectatorii, care au posibilitatea, la randul lor, sa se exprime liber pe o scena. "Stand-up Comedy" cuprinde trei parti: in prima parte, in jur de cinci improvizatori pregatiti isi vor prezenta fiecare momentul de improvizatie ales, cu o tema necunoscuta chiar si pentru Radu Gheorghe si care se va schimba de la o seara la alta, incercand sa se foloseasca de toate mijloacele de expresie de care dispun pentru a transpune in forma artistica ideea pe care si-au ales-o. Aceasta prima parte are menirea de a stimula comunicarea sincera venita ca raspuns din partea spectatorului si in masura in care acesta va considera ca are ceva de transmis, in partea a doua, ei avand posibilitatea de a urca pe scena pentru a gusta un pic din mirajul acestei arte. In a treia parte, in fiecare seara, va fi invitat un actor care isi va sustine propriul sau show - pe text invatat sau nu. De asemnea, cel care va fi nelipsit si care va avea propriile sale interventii cu momente de improvizatie, va fi actorul Radu Gheorghe, cel care a contribuit la intreaga organizare a acestui gen de spectacol si mai ales la antrenamentul improvizatorilor - studenti la facultatea de actorie din cadrul Universitatilor Hyperion si Spiru Haret. Daca la inceput acestia au fost in numar de 40, pe parcursul celor cateva saptamani de pregatire au ramas doar 12, ceilalti autoeliminandu-se, iar in prezent, la actualul spectacol participa doar trei studenti alaturi de tineri actori care s-au alaturat acestei echipe. Antrenamentul acestora a constat in eliberarea de tema, de text dinainte invatat; tehnicile de a improviza fiind aceleasi cu tehnicile de a vorbi liber si sincer despre orice. Scopul acestui gen de spectacole este formarea unui val de artisti tineri, din punct de vedere spiritual, care sa se poata exprima liber despre orice subiect si mai ales folosind umorul. Aceeasi echipa prezinta spectacole de "stand-up comedy" si la Cafe Deko, in fiecare vineri si sambata, de la ora 23,00. Locurile fiind limitate, in jur de 35-40 la clubul "La Scena", este nevoie de rezervare prealabila, politica clubului impunand si o consumatie minima solicitata, in jur de 100 de mii de lei. Durata spectacolului este de o ora si jumatate. Comedie clasica pe scena clasica de teatru pentru spectatori care gusta finetea unui text dramaturgic valorificat de maestrii ai actoriei si regiei la Teatrul de Comedie si improvizatori non conformisti care provoaca la umor sincer pe o tema aleasa spontan, pe scena de teatru underground, unde noutatea este cuvantul de ordine, menita sa multumeasca spectatori indrazneti si deschisi. Toate acestea la cativa pasi de noi.

Venetia sau "Puntea suspinelor"

Din bogatia culturala a Europei, doar cateva orase se disting si atrag imaginatia calatorului cum o face Venetia. Fabuloasa increngatura de canale si castelele poleite creeaza o atmosfera magica intr-un loc de o frumusete deosebita. Nimeni nu poate uita prima plimbare pe Canal Grande, principala artera a Venetiei. Cladiri grandioase in culori fabuloase se inclina in unghiuri ciudate deasupra apelor negre si totul are un aer de eleganta veche - in orice moment ai senzatia ca apele se vor ridica si vor inghiti cel mai pretios oras al Europei pentru totdeauna. Orasul isi traieste clipa ca si cand ar fi ultima iar maine totul va disparea. Acesta este motivul pentru care Venetia a crescut ca un talisman al romantismului intregii lumi. Aici poti simti spontaneitatea intr-un fel in care nu o poti face nicaieri altundeva. Oamenii vin aici pentu a-si petrece aniversari, luni de miere si vacante romantice. Este un loc de o abundenta inspirationala magica unde arta nepretuita este un loc comun. Venetia a fost astfel de secole. In perioada sa imperiala, orasul a cheltuit vaste rezerve de bani pentru a-si imbunatati deja frumoasa arhitectura. Este o mostenire pe care turistii o culeg neingraditi. Peste tot vei gasi arta de mare valoare - opere arhitectonice (case somptuase, palate si biserici) care sunt raspandite in mod egal in toate zonele orasului. Venetia se schimba in continuu. Nici un alt loc nu are o geografie la fel de schimbatoare in cadrul careia sa descoperi piatete linistite si canale parasite si chiar nemarcate pe harta. Nici o plimbare pe aleile dosnice nu este la fel cu cea anterioara. Inundata de turisti vara si de apele lagunei toamana, Venetia indura toate acestea cu o rabdare nobiliara. Informatii utile:La Venetia puteti ajunge cu avionul, cursele regulate la tarife ce pornesc de la 353 USD (+ taxe de aeroport) sau curse "low cost" cu tarife sub 100 de Euro in functie de momentul rezervarii. Tarifele de hotel in Venetia pornesc de la 80 de euro/camera dubla/noapte. Taxele de autostrada se platesc la iesirile de pe autostrada si sunt in functie de distanta parcursa. Nu uitati, pentru a nu avea probleme la vama, trebuie sa prezentati obligatoriu: asigurarea medicala, cartea verde pentru automobil sau un bilet dus intors (tren, avion sau autocar), iar valabilitatea pasaportului sa fie de minim sase luni! Vizitati:Grande Canal, Piata San Marco, Palatul Dogilor, Podul Rialto, Scuola Grande di San Rocco, Galeriile dell'Accademia, Biserica Santa Maria Dela Salute, Colectia Peggy Guggenheim, Insula San Giorgio Magiore, Insula Murano. Un tur de oras Venetia "Serenada Gondola" costa 36 euro/persoana. O perioada in care poti profita la maxim de pitorescul acestui tur este aproape: intre 13 si 24 februarie, va avea loc Carnavalul Venetian, unde mastile se vor intrece spre incantarea turistilor.

Richard Clayderman canta pentru romani de Craciun

Cel mai cunoscut pianist contemporan, Richard Clayderman, vine la Bucuresti intr-un concertul extraordinar de Craciun, sa ne insufle magia sarbatorilor de iarna. Pe 13 decembrie, timp de aproape doua ore de reverie, romanticii de toate varstele vor asculta succese internationale precum A Comme Amour, Ballade pour Adeline, Love Story, dar si piese specifice sarbatorilor de iarna, precum White Christmas. Eva.ro este partener media la acest eveniment menit sa aduca mai multa viata, speranta si romanta in Micul Paris. Povestea celui mai cunoscut pianist al timpurilor noastre incepe in 1977 cu o piesa romantica care se numeste "Balada pentru Adeline". In plina epoca de glorie a muzicii disco, milioane de oameni s-au lasat sedusi de melancolia acordurilor baladei, si succesul ei surprinde pe toata lumea, inclusiv pe interpret si pe producatori. Astazi, Richard Clayderman este singurul artist francez ale carui discuri se vand in numar de 70 milioane de copii in peste 57 de tari. Vesnicul indragostit sustine aproape 200 de concerte anual, fermecandu-si milioanele de ascultatori cu caldura muzicii sale. Un fenomen unic in istoria Frantei, Clayderman este aproape un colectionar de trofee, fiind detinatorul a peste 267 discuri de aur si a nu mai putin de 70 discuri de platina. "Cand sunt pe scena si cant, imagini cu sori si mari indepartate mi se amesteca printre ganduri si se topesc in muzica mea..." spune artistul. De cand era copil, Richard visa sa fie pianist, iar acum, cosmarul cel mai ingrozitor pe care il are este sa se trezeasca in mijlocul unui concert si sa uite cantecele. Pianistul marturiseste ca de fiecare data cand are acest vis se trezeste extenuat si ii multumeste Cerului ca a nu s-a intamplat aievea. El incearca sa-si transmita pe scena propriile emotii. "Audienta este cea mai mare recompensa a mea - nu ma gandesc niciodata la ce spun criticii, nu cant pentru glorie, ci pentru oameni", declara Richard Clyderman.

Cauze filantropice finantate de miliardari

Una dintre placerile de a fi in topul celor mai bogati oameni dinlume este ca pot dona milioane, sau chiar sute de milioane de dolaricauzelor care cred ei ca merita. Bill Gates, de exemplu, doneaza milioaneinstitutiilor ce se ocupa de sanatate globala.Paul Allen si curiozitatea pentru extraterestri Co-fondatorul Microsoft, Paul Allen are diferite pasiuni, de la baschetla muzica rock, si un om de valoarea lui nu mai are nici un motivsa se limiteze la viata pe Terra. Allen este principalul sponsor alInstitutului SETI (dedicat studiului vietii extraterestre). Mai exact,el a donat 11.500.000 de dolari pentru proiectul Allen Telescope Array,o incercare inovativa de... radio astronomic care scaneaza cerul insperanta de a gasi forme de viata extraterestre.Peter Lewis si legile marijuanei Presedintele Progressive, o companie de asigurari din Ohio, sustinefinanciar usurarea pedepselor pentru fumatorii de marijuana. Lewis,care a fost arestat acum trei ani in Noua Zeilanda pentru posedarea uneicantitati mici de "iarba", spune ca scopul lui nu este neaparat de alegaliza acest drog, ci pentru usura pedepsele consumatorilor. Argumentullui este ca marijuana se distribuie medical persoanelor foarte bolnave, cuaprobarea doctorului. El a donat milioane de dolari Sindicatului Americanpentru Libertate Civila, ale carui ideal coincide cu acela al lui Lewis.John Sperling si clonarea animalelorSperling sponsorizeaza diferite fundatii pentru protectiaanimalelor, iar una dintre cauzele lui filantropice sustine clonareaanimalelor. Fundatorul Apollo Group, care detine si scoli particularefoarte profitabile, este investitorul principal al Genetic Savings& Clone, care este liderul mondial in studiile pentru clonareaanimalelor. Investitia lui Sperling nu este strict filantropica, deoarececompania GS & Clone are tarife pentru persoanele interesate. Cinestie? Poate ca Sperlin la momentul propice va scoate bani multi dinaceasta afacere.David Duffield si salvarea animalelor Alt iubitor de animale este David Duffield. Fondatorul PeopleSoft ainitiat Fundatia Maddie care militeaza pentru stoparea eutanasieriianimalelor, si a investit multe milioane de dolari in castrareacainilor si pisicilor in cele mai bune conditii. Fundatia poarta numeleregretatului lui schnauzer. El a investit 200 milioane de dolari pentrua-si organiza echipe care sa sustina oprirea uciderii animalelor. Dacaisi ating scopul, Duffield va rasplati fiecare reprezentanta cu un milionde dolari.

Povestea reclamelor sociale

In ultimul timp, posturile TV au fost invadate de reclame sociale care decare mai expresive sau emotionante. Un efort ambitios, care isi propunesa schimbe mentalitati. Cum, am aflat de la agentiile de publicitateimplicate in aceste proiecte. Puii Ogilvy a lansat campania sociala impotriva neglijentei parintilor,realizata la solicitarea Consiliului National al Audiovizualului. Povesteaproiectului a inceput in iulie, cand CNA a dat brief-ul - un dosar gros,in care se inghesuiau statistici ingrijoratoare. Date care aratau ca,anual, 7.000 de copii sunt lasati fara supraveghere de parinti si ajungvictime ale neglijentei acestora. "Tema noastra s-a dovedit una foarte delicata. Campania trebuia safie vizibila, memorabila, dar nu agresiva. Si un lucru era cert: sa nuaratam copii", povesteste Viorel Mihalcea, associated creative directorla Ogilvy&Mather. Tinand cont ca, in cazul neglijentei pure, nimeninu are o intentie rea in adevaratul sens al cuvantului si ca mesajulcampaniei trebuia sa fie unul nuantat, metafora s-a dovedit cea maibuna solutie. "Prin metafora am incercat sa mergem mai mult pe emotie,iar in momentul maxim al acesteia sa dam informatia", explica Mihalcea.Fiecare dintre cei cinci pui care apar in spot a filmat cate odubla. "Puiul cadea pe o distanta de doar vreo 20 de centimetri, iarla aterizare il astepta un sistem de amortizare, un soi de saltelutade cadere", spune Viorel Mihalcea, autor al scenariului si regizor alspotului. "Am avut grija maxima de ei. Si in timpul filmarilor si dupa,cand i-am hranit cu viermisori. Sunt deci si azi bine sanatosi", adaugael. La final, spotul s-a desfasurat pe 45 de secunde. "O lungime pestemedie, dar de care aceasta campanie avea intr-adevar nevoie pentru atrai. Comunicarea este una emotionala, insa mesajul este foarte clar:pana si atunci cand ai o justificare sa-ti lasi copiii nesupravegheati,esti responsabil pentru soarta lor", declara Viorel Mihalcea. Nu subestimati forta laptelui McCann/Creative Services a realizat spotul "Pamplona" ca parte acampaniei de promovare a consumului de lapte initiata de catre AsociatiaPatronala Romana din Industria Laptelui (APRIL) si Consiliul National alAudiovizualului. Campania se adreseaza in principal persoanelor adulte,si isi propune sa transmita beneficiile laptelui, ca aliment importantnu doar in dieta copiilor ci si in cea a adultilor. "Vrem sa ii reamintim consumatorului roman de obiceiul sanatos de a bealapte, abandonat candva in copilarie", spune Beatrice Danis, AccountManager la McCann/Creative Services. Studiile realizate in ultimaperioada reflecta faptul ca in Romania consumul mediu de lapte pe capde locuitor este de 6 litri pe an fata de 58 litri pe an cat este inUniunea Europeana. In plus, copiii romani intre 2 si 5 ani sunt cu 21%mai scunzi decat colegii de generatie din UE si cantaresc in medie cu300 de grame mai putin la nastere. Pentru a ilustra intr-un mod cat mai atragator ideea ca laptele teface mai puternic, spotul se foloseste de celebra alergare cu tauri dinorasul spaniol Pamplona pe care insa o adapteaza la o situatie mai putinobisnuita: taurii sunt inlocuiti de vaci iar animalele sunt imblanzitede fete, in timp ce baietii sunt pusi pe fuga. "Am vrut sa arate ca unobicei local al unor oameni sanatosi care beau lapte: asa cum la Pamplonabaietii sunt fugariti de tauri iar fetele nu au voie sa participe,noi ne-am gandit ca ar fi un exemplu puternic pentru ideea noastra",spune Janos Kurko, Art Director la McCann/Creative Services. Personajul feminin principal, care tranteste vaca, nu a fost dublat denici un cascador fiind jucat de o studenta la Facultatea de MedicinaVeterinara. "Pe perioada filmarilor era un grup de turisti spaniolicare s-au distrat teribil cand au vazut ca s-a mutat Pamplona in Sibiu",povesteste Beatrice Danis. Din nou, citeste eticheta... McCann/Creative Services a realizat cel de-al treilea spot din campaniainitiata de Consiliul National al Audiovizualului (CNA) si InternationalAdvertising Association (IAA), prin care se atentioneaza consumatoriisa citeasca eticheta produselor pe care le cumpara. "Consumatorii romani se confrunta cu o oferta din ce in ce maisofisticata, in care produsele folosesc tot felul de "arme" pentru a iesiin evidenta, de la un pret mai mic la un ambalaj mai atragator. Tocmaide aceea, decizia de cumparare nu trebuie sa fie motivata doar de nivelulpretului sau de reclama de la televizor, ci in primul rand de informatiilede pe ambalaj, pentru ca eticheta nu minte si te ajuta sa alegi", spunePeter Lysak, Client Service Director la McCann/Creative Services.Plecand de la o secventa celebra din seria de filme "Alien", noulspot "Citeste eticheta" vorbeste despre "alien-ul" pe care fiecareconsumator si-l introduce in organism atunci cand ignora informatiilede pe ambalajul produsului. "Ni s-a cerut un spot socant, care sascuture un pic consumatorul inconstient. Ce se poate intampla daca nucitesti eticheta? Poti vomita cutii de deseuri, poti face pipi acid saupoti crea conditiile excelente de viata pentru o creatura scabroasa, unmonstru desprins din cele mai urate cosmaruri care traieste in tine si temanaca pe dinauntru", spune Craita Coman, copywriter la McCann/CreativeServices. Regia spotului este semnata de Radu Munteanu si a reprezentat o premierapentru acesta, fiind primul regizat de el in maniera SF si care folosesteefecte speciale cu obiecte de butaforie. Jocul de domino si sanatatea organismului tau "Domino" este o reclama sociala realizata de Saatchi&Saatchi pentruGlaxoSmithKline, prin "Fundatia Parteneri pentru Viata". Este un spotde imagine, in care ideea este sugerata simplu, facandu-se o paraleladirecta intre jocul de domino si organismul uman. Metafora principiuluidominoului si jocul in care este implicata intreaga familie ilustreazaprincipiile unei alimentatii sanatoase si impactul pe care il au asupraorganismului in general. Acesta este si obiectivul pe care si l-au propus cei de laSaatchi&Saatchi, avand drept target educarea publicului larg si inspecial categoria reprezentata de segmentul parinti. Regizorul care a transpus in imagini sugestive scriptul aprobat de clienteste Alexandru Maftei. Toate acestea au facut ca filmarea sa decurgafara nici un impediment. Mai mult, protagonistii spotului, care nu suntactori profesionisti, s-au simtit tare bine impreuna si au realizat otreaba pe cinste. Poate ca singurul care a avut de obiectat cate ceva afost baiatul insarcinat cu re-constructia dominoului, dupa fiecare dubla

Santorini, insula cretana a indragostitilor

Santorini, cea mai frumoasa si spectaculoasa insula a Greciei (dar si ceamai scumpa), primeste anual un numar de turisti de 2 sau 3 ori mai maredecat numarul locuitorilor insulei. Desprinsa in timp dintr-un vulcanea ofera turistilor munte si mare, alb si albastru, biserici ortodoxedar si traditii. Merita vizitata in cadrul unei excursii optionale,sau puteti opta pentru cazarea in aceasta insula cu 5 orase.Santorini este taramul de unde porneste mitul Atlantidei. In trecut,minunata laguna a Portului Santorini era centrul insulei. Acesta a fostscufundat de puternicele eruptii vulcanice care au schimbat topografialocului, aducandu-i in schimb celebritatea; "nisipuri" negre si rosii,faleze naturale inalte de sute de metri. Capitala Insulei, Fira, esteasezata intr-un perete vulcanic, pe o faleza inalta de 300 m. Caselede un alb orbitor, cu acoperisuri rotunjite, par chilii sapate in lavapietrificata, intre acestea stradutele mici si inguste duc spre magazinesi taverne cu privire la mare.Oia este renumita prin apusurile de soare care au imbracat formaunui ritual. Imediat dupa orele amiezii oamenii incep sa se indreptespre terasele care dau spre mare.Suprafata insulei este de 96 km patrati si se afla la 130 mile nauticede Piraeus. Linia de coasta abrupta a partii vestice este in opozitiecu plajele intinse din partea de est, unele nisipoase iar unele cupietricele.Daca porniti din Skala spre Fira trebuie sa urcati pe jos sau pespatele unui magar. Exista si un funicular pentru cei ce vor sa evitesutele de trepte. Urcarea costa, cu funicularul sau cu magarusul, 3euro/persoana. Veti intalni insa incapatanarea magarusului care poaterefuza sa urce sau sa coboare cu dvs. in spate si nu veti putea recuperabanii.Fira este foarte atractiva, cu strazi inguste si serpuite,arcade si un cartier unde a trait odata nobilimea Catolica. Existaun muzeu foarte important, cu descoperiri preistorice (in mareamajoritate ceramica), o mare colectie de vase ce dateaza din secolele7 si 6 i.Hr. (incluzand piesele cunoscute drept "Thera ware" (articolede olarie Thera), cateva piese stravechi si clasice si cateva sculpturielenistice si romane.Exista o priveliste superba din Fira catre Kamenes, cele doua insulitecu piatra neagra create de vulcan. Acestea pot fi vizitate cu barcilede transport.Thira antica este un loc de un mare interes arheologic carea fost ocupat de fenicieni, dorieni, romani si bizantini. Cladirileinclud grupuri de case, piete, bai, teatre, sanctuare, resedinta luiPtolomeu Euergetes, morminte ale perioadei stravechi si clasice sivestigii din vremea crestinismului timpuriu. Pe stancile din jur se aflainscriptionate, in alfabetul antic din Thira, numele Zeului Apollo siale altor barbati si baieti.Akrotiri ofera cele 43 de vetigii ale orasului Minoan distrus injurul anului 1500 i.Hr. de catre o eruptie a vulcanului de pe Thira. Caefect, aceasta este o versiune preistorica a Pompeiului ingropata subcenusa vulcanica, cu case de doua sau trei etaje, cu piete, magazine,ateliere si asa mai departe. Pe cel mai inalt varf din Santorini se aflaManastirea Profetului Ilias, unde se tine o sarbatoare religioasa pe 20iulie in fiecare an.Vechiul sat Ia se afla la Nord de Fira si este un loc deincomparabila frumusete. Farmecul unic al satului sta in casutele micifacute din piatra moale (unele vopsite in alb, albastru sau ocru), invilele neo-clasice cu gradini si in aleile inguste. Ofera totodata sio superba vedere spre mare.Printre cele mai bune plaje, unele cu nisip negru, altele cu pietricele,sunt Kamari sau Armeni, Amoudi Baxedes Perissa, Monolithos si KokiniParalia.Peisajul uimitor, ciudateniile mediului natural, arhitectura neobisnuitasi monumentele minunate din Santorini atrag un numar mare de vizitatoriin fiecare vara.Cum sa ajungi acolo: cu ferry . boat-ul din Piraeus sau cu avionuldin Atena. Din Bucuresti nu exista chartere ale agentiilor (care v-arfi scazut pretul excursiei), dar sunt curse ale Olimpic Airways. Dacasunteti cazati in Creta si veniti intr-o excursie optionala in Santorini,aceasta costa circa 68 euro/persoana si dureaza toata ziua pentru cadistanta intre cele doua insule este considerabila. Deplasarea se vaface pe mare, cu o linie de croaziera.Lucruri de cumparat: broderii, bunuri crosetate, covorase, artizanatelocale, vin, naut. Preturile sunt cam piperate, pentru ca locuitorii nutraiesc decat din turism. O cafea la terasa si o apa costa in jur de 4euro/fiecare.Preturi: Daca plecati din Bucuresti prin agentia Sun Holidays, oexcursie de 7 nopti (8 zile) pentru luna septembrie in Santorini costa 695euro, plus 995.000 lei si o asigurare medicala de 200 mii lei. In acestpret sunt incluse transportul cu avionul, cazare 7 nopti, mic dejun.Prin agentia Prestige Tours, in aceleasi conditii, pretul este de 645euro/persoana.