A plantat 40 de ani câte un copac în fiecare zi pe o insulă pustie. Acum locul e de nerecunoscut


Omul sfințește locul. Lucru care se adeverește încă o dată după ce un bărbat a transformat un loc pustiu și arid într-un colț paradisiac.

Insula indiană Majuli este cel mai mare banc de nisip situat pe un râu, dar în ultimii 70 de ani și-a pierdut jumătate din suprafață din cauza eroziunii. Potrivit unor estimări, în următorii 20 de ani ar putea să dispară și cealaltă jumătate. Întrucât multe așezări și-au construit diguri pentru a se proteja de inundații în timpul musonului, apa fluviului Brahmaputra mușcă din insula Majuli, reducându-i dimensiunile, scrie site-ul WetPaint.

Din 1991 și până astăzi, 35 de sate au fost inundate. Autoritățile din India au făcut eforturi pentru a salva insula care părea sortită să dispară. Și ar fi fost pierdută dacă n-ar fi existat un om care iubește această bucată de pământ și care și-a propus să o salveze.

Majuli este casa lui Padma Shri Jadav "Molai" Payeng. După ce a găsit șerpi morți din cauza căldurii care usca solul după ce apele se retrăgeau, el a început în 1979 să planteze în fiecare zi câte un copac pe insulă. Timp de 39 de ani, zi de zi! Cu totul, Padma Shri a plantat singur 550 de hectare de pădure, o suprafață mai mare decât Central Park din New York.

Astăzi, multe animale, printre care rinoceri, tigri și elefanți, sălășluiesc pe insulă.

Povestea celebrului activist ecologist indian și lucrător forestier a fost prezentată și într-un documentar, iar oamenii din toată lumea sunt impresionați de exemplul său de voință. "Dați-i acestui om Premiul Nobel! Îl merită", a scris Tee Bwn. "Copiii ar trebui să învățe la școală despre acest om", crede Kellan Cox. "Sper ca acel loc să primească numele acestui om pentru ca toți să știe ce a făcut el în viață.

Respect, domnule", a scris Dilpreet Singh.

În fine, Aaron Anil Dass este de părere că toți am putea face puțin din ceea ce a reușit Jadav Payeng: "Ce bine ar fi dacă mai mulți oameni din orașe ar adopta acest obicei, ar folosi mai puțin plastic, sticle și caserole și ar refuza uciderea rechinilor și exploatarea fildeșului", a scris el.

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod