Cum te poți elibera de suferințele emoționale - Exercițiu practic


Ți s-a întâmplat vreodată să te observi pe tine cum te gândești deseori la evenimente din trecutul tău, poate chiar la evenimente dureroase de care parcă mintea ta nu se mai poate despărți nici chiar după luni sau ani de zile de la respectivul eveniment? Iar uneori simți chiar fizic o durere interioară atunci când îți amintești de acel eveniment.

Te poți elibera de orice suferință emoțională

 
Foarte mulți oameni rămân cumva atașați de propria lor suferință și intră în capcana gândurilor negative care îi țin captivi în trauma emoțională înregistrată atunci când evenimentul neplăcut s-a întâmplat. Însă te poți elibera de această suferință interioară și poți trăi o viață plină de strălucire și pace interioară.

Cert este că nu contează evenimentul în sine, ci câtă suferință simți tu când te gândești la el. Iar dacă acum încă mai simți suferință cel mai indicat este să începi să lucrezi cu mintea subconștientă pentru a elibera emoțiile captive de acolo și a-ți regăsi strălucirea interioară.

Emoția este ceva ce simți, nu ceva ce ești.
 
Oamenii obișnuiesc să se identifice pe ei înșiși cu emoțiile pe care le simt, iar acest lucru poate fi observat cu ușurință remarcând limbajul pe care îl folosești.

Atunci când tu spui despre tine ”sunt trist, sunt nefericit, sunt furios” la nivel inconștient te identifici de fapt cu emoțiile tale.

Însă tu nu ești emoțiile tale.
 
Emoția este ceva ce tu simți în interiorul corpului tău însă pentru că emoțiile pot fi stocate ani de zile în tine și le simți aproape tot timpul sau la intensitate maximă, ai ajuns să crezi că ele te definesc și că asta ești tu.
Cu alte cuvinte ai simțit nefericirea atât de mult timp sau atât de intens încât acum ai ajuns să crezi că tu ești nefericit, că asta este viața ta și că trebuie să te resemnezi.

Un pas foarte important în eliberarea de suferințele emoționale îl constituie dezidentificarea de emoția pe care o simți. 
Cu alte cuvinte învață-ți mintea să nu mai spună ”sunt trist”, ci ”acum simt tristețe”. În momentul în care tu spui ”acum simt emoția x” te dezidentifici pe tine de emoție și îi spui subconștientului tău că aceasta poate fi schimbată și că este doar ceva ce simți pe moment, nu identitatea ta.

Suferințele emoționale sunt ca un bagaj invizibil pe care tu îl cari cu tine permanent.
Este ca și cum ai pleca în fiecare zi la serviciu cu rucsacul de urcat sus pe munte încărcat la maxim și cântărind multe kilograme. 

Cât de ușor ți-ar fi să te deplasezi către serviciu având acest rucsac pe tine și să nu îl poți da jos, doar îl muți ba în spate, ba în față, ba în lateral. Cât de lin ar fi drumul tău? Nu cumva te-ai ciocni permanent de oamenii cu care te întâlnești în apropiere și pe care i-ai lovi cu bagajul tău? 

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod