Sută la sută organic, un scenariu aproape sută la sută imposibil
În 1971, secretarul american al Agriculturii, Earl Butz, rostea aceste cuvinte profetice: "Înainte de a ne întoarce la agricultura organică în aceasta tara, cineva trebuie să decidă care vor fi cele 50 de milioane de americani care vor suferi de foame."
De atunci, criticii au continuat să sublinieze neajunsurile agriculturii organice, argumentând că este ineficientă, necesitând mai mult teren pentru a obține aceeași cantitate de hrană decât agricultura convențională. Susținătorii agriculturii organice consideră, în schimb, că soluțiile oferite de cercetare pot reduce necesarul de teren.
Ocupând doar 1% din suprafață totală cultivată la nivel mondial, fiind una dintre cele mai neexploatate resurse, agricultura organică trebuie să răspundă la una dintre cele mai mari provocări ale omenirii: să producă suficientă hrană pentru toată populația globului, care ar putea ajunge la 9-10 miliarde de oameni în 2050 - iar asta fără afectarea mediului, notează The Guardian. Cum rezolvi această ecuație?
Cercetătorii și-au pus această întrebare într-un studiu publicat în 2017, în Nature Communications. Din punct de vedere tehnic, am putea trăi din agricultură organică, dar numai dacă devenim toți vegetarieni sau reducem consumul de carne, dacă tăiem drastic irosirea hranei, dacă nu mai creștem animale și dacă extindem enorm suprafețele cultivate.
Nu toți vrem să mâncăm mai puțină carne
Din punct de vedere practic, nu este fezabil să hrănești toată omenirea numai din agricultura organică. În prezent, în întrega lume sunt cultivate 1,5 miliarde de hectare de teren, suprafață echivalentă cu cea a Australiei. Din toată această felie, doar 1% o reprezintă suprafața dedicată culturilor organice și oricât am crește această nișă, ea nu poate ține pasul cu ritmul de consum și de înmulțire al populației globului. În 2050, se estimează că producția agricolă va trebui să crească cu 50% ca să poată hrăini o populație de aproape 10 miliarde de oameni.
Asta e o problemă pentru întreaga ramură a agriculturii, indiferent de tipul său. Presupunând, în mod logic, că agricultura convențională va continua să predomine, va fi nevoie de transformarea a încă 500 de milioane de hectare în teren agricol, dacă schimbările climatice nu vor afecta culturile.
Dacă am urma acest scenariu, am avea o serie de avantaje de netădăgăduit, precum reducerea emisiilor de gaze și creșterea biodiversității, dar ar trebui să îmbunătățim și sistemul alimentar pentru ca în farfurie să avem numai produse bio - numeroase probleme legate de procesare și distribuție ar ridica alte provocări. De exemplu, ai accepta să mănânci mai puțină carne? Pentru ca toată alimentația să devină bio, ar fi nevoie de reducerea consumului de proteine de origine animală de la o medie de 38% la 11% în majoritatea dietelor.
Un alt studiu citat de Gizmodo a arătat că ar trebui să stopăm irosirea alimentelor, o mare problemă în statele dezvoltate, îndeosebi în SUA, unde jumătate din producție ajunge la gunoi. Autorii au conchis că transformarea producției în 100% organică fără un sistem de producție agricolă care să ofere aceleași cantități și aceeași compoziție nu este viabilă.
E nevoie de o abordare moderată
Cercetătorii propun, în schimb, o abordare moderată pentru a construi un sistem alimentar sustenabil. "Trebuie să folosim toate strategiile posibile pe care le avem fără să susținem vreuna în mod extrem sau să o abandonăm în favoarea alteia", a explicat Adrian Muller, cel care a condus studiul, pentru Los Angeles Times.
Expertul consideră că un scenariu în care jumătate din alimente să fie organice, coroborat cu reducerea ușoară a consumului de carne și a reducerea pierderilor este un obiectiv dificil, dar tangibil.
Posteaza comentariu