Femeia manager - pe muchie de cutit!

De cate ori ati fost pusa in situatia de a lasa lucrurile nelamurite pentru a nu pierde simpatia celor din jur? De cate ori ati cerut subordonatilor vostri cu o voce mai mult decat prietenoasa sa isi rezolve sarcinile de serviciu?In marea majoritate a cazurilor, femeile manager fie se manifesta foarte prietenos si precaut in relatiile cu subalternii, fie se manifesta mai dur decat le sta in fire. Si intr-un caz, si in altul, au de pierdut, deoarece in loc sa se concentreze pe crearea unor relatii corecte cu cei din jur, conforme cu statutul fiecaruia, isi reprima adevaratele sentimente si trairi in detrimentul tuturor.Exista reticente in a "ne lauda" cu realizarile avute, daca avem de raportat ceva, mai tot timpul o facem cu cat mai putine cuvinte posibile, in loc sa spunem raspicat ce anume am realizat, ce facem in acest moment, ce prioritati si deadline-uri mai avem. Exista teama de a declina o cerere venita din partea colegilor, desi termenul nostru limita bate la usa, pentru ca nu vrem sa suparam pe nimeni, nu-i asa?Daca nu veti invata sa impartasiti celor din jur propriile voastre realizari, aveti toate sansele sa fiti trecuta cu vederea la urmatoarea promovare, sa fiti subestimata si sa nu se afle niciodata cine sunteti si cat puteti cu adevarat. O femeie manager isi traieste aproape continuu viata de serviciu pe muchie de cutit: daca se comporta ca un barbat, nu se face deloc placuta celor din jur si risca se fie etichetata cu "uite-o si p'asta, dura companiei"; daca se comporta mai sensibil si prietenos, va fi perceputa cu greu ca fiind un adevarat lider.Exista multe calitati pe care ar trebuie sa le aiba si sa le exerseze femeia manager, dar sunt sigura ca daca le-am enumera aici pe toate, ati spune: "Dumnezeule, eu in nici un caz nu am atatea calitati!". Nici nu trebuie! Fiti voi inseva! Folositi-va intuitia - care in cazul nostru e mai puternica decat la barbati - pentru a face recrutari, pentru a va implica sau nu in proiecte noi, pentru a va alege sau nu o noua cariera. Folositi-va sensibilitatea atunci cand trebuie sa apostrofati sau cand trebuie sa judecati o situatie iesita din comun.Si insusiti-va un comportament asertiv: este dreptul vostru! Este dreptul vostru:• sa va sustineti opiniile si ideile;• sa va faceti cunoscute realizarile;• sa spuneti "nu"!Si mai invatati sa va asumati comportamentul: asumati-va responsabilitatea propriilor actiuni si greseli; dati-le si celorlalti voie sa isi exprime opiniile si sentimentele; invatati sa identificati in mod corect ceea ce va deranjeaza, ce se poate sau nu pretinde de la voi; spuneti ce aveti de spus; cereti atunci cand vreti ceva, pentru ca nu trebuie sa le pretindeti celorlalti sa va ghiceasca gandurile; evitati sa va luati o mina de victima pentru a obtine simpatia sau acceptul sefului; evitati sa chicotiti; evitati sa pareti mai neajutorata decat sunteti; invatati sa va puneti in evidenta. Purtati o pata de culoare rosie la urmatoarea sedinta, in mod cert va atrage privirile iar cuvintele voastre vor cantari mai mult.Experimentati si invatati sa aveti succes. Succesul nu inseamna sa fiti mai dure sau mai prietenoase, nici prea sensibile sau asertive, ci inseamna mult mai mult decat atat. Inseamna a avea caracter!

Femeia manager - aparenta sau substanta?

In general, exista tendinta ca femeile sa fie mai aspru criticate decat barbatii in ceea ce priveste imaginea proiectata in exterior, cum ar fi tinuta neingrijita, anumite gesturi, pozitia corpului sau cliseele in exprimare. In ceea ce le priveste pe femei, intrebarile pe care le pun sau nu le pun, simtul umorului sau absenta acestuia inca reprezinta elemente care le afecteaza imaginea sau chiar succesul profesional. Studii statistice arata ca femeile sunt judecate mai mult dupa aparenta decat dupa substanta - realitate care confera dintr-o data noi valente eternei intrebari "Cu ce sa ma imbrac astazi?" Haideti sa facem cateva comparatii: un barbat are succes daca are o cariera stralucita, o femeie are succes daca are un echilibru viata-business; o femeie se autoevalueaza aproape tot timpul: "nu trebuia sa spun asta", "nu trebuia sa fac asta", pe cand un barbat trece foarte repede peste "nu trebuia sa..."; un barbat trebuie "sa faca", o femeie trebuie "sa demonstreze". Deci o femeie trebuie sa munceasca mai mult decat un barbat pentru a avea succes? Dar sa vedem si alte exemple: lucrul in echipa este extrem de important intr-o organizatie iar "stilul feminin de conducere", caracterizat in mod natural printr-o atitudine receptiva la sentimentele si nevoile celorlalti, face ca aici femeile sa nu depuna prea mult efort, vine de la sine...Exista un studiu care arata ca femeile fac eforturi pentru a convinge superiorii ca sunt competente, pe cand barbatii incearca de regula sa para ca sunt mai putin siguri pe ei, astfel incat sefii lor sa nu creada ca au intentia de a le lua locul. Probabil ca mai sunt si alte domenii in care si femeile si barbatii se "chinuie" sa para altfel decat sunt, deci relaxati-va! "It's a tough world out there for men, too!" Asa ca aparenta si substanta conteaza atat pentru femei cat si pentru barbati, depinde doar de fiecare dintre noi sa le punem in evidenta pe fiecare. Substanta inseamna sa nu te judeci si sa nu te critici, dar sa nu-i judeci nici pe altii. Trebuie sa ne aducem aminte ca toti suntem la fel: avem defecte! Accepta-te in mod profund pe tine insati. Cauta-te acolo unde stii sigur ca existi, ca esti, ca te petreci si nu te treci... Si aminteste-ti intotdeauna: traieste fara sa te simti vreodata vinovata! Traieste pur si simplu, implica-te!Iar aparenta inseamna atitudine! Ia atitudine! Si fa cat mai putine compromisuri! Nu-ti afecta substanta de dragul unei aparente! Odata ce ai experimentat un compromis, ar trebui sa nu-ti mai permiti niciodata acest lux. Te distorsionezi, nu mai esti tu, nu-ti traiesti viata ta, esti pe alta carare, a altuia. Iar daca tot faci compromisul, atunci accepta-l din toata inima, fii responsabila suta la suta fata de el, asuma-ti-l. Este viata ta si aceasta este atitudinea ta fata de ea. Accepti sau mori! Nu acum, ci maine, sau poimaine, incet...Este o calitate sa te accepti asa cum esti, dar cea mai mare calitate a unui om este aceea de a fi congruent cu el insusi.

De ce ar trebui sa fim altfel decat suntem?

Am inceput sa-mi pun intrebarea asta acum ceva vreme cand, din dorinta de a schimba ceva in organizatia in care lucram la acea data, a trebuit sa actionez impotriva a ceea ce simteam eu cu adevarat. Si am crezut atunci, cu toata fiinta mea, ca daca as fi fost barbat, lucrurile ar fi stat altfel, sau ar fi iesit altfel. Si m-am consolat multa vreme cu ideea asta, atat de multa vreme incat uitasem si pentru ce incepusem sa fac compromisuri. De ce oare credem noi femeile ca o pereche de pantaloni (si nu numai la perechea asta ar trebui sa ma refer:) face mai mult decat o femeie? De ce oare ideea mea nu-i la fel ca a unui barbat? Ca modul de nastere al ideii, daca as intreba un psiholog, mi-ar spune ca-i la fel. Suntem oare incorsetate in timpuri stravechi, cand barbatii nostri se duceau la vanatoare si noi stateam in umbra lor, asteptand sa ne aduca hrana, iar atunci cand munca lor se terminase de mult, a noastra continua; iar subiectele noastre de conversatie nu puteau sa aiba niciodata maretia unei lupte, de vreme ce lupta noastra era cu focul care se stingea sau cu copilul care plangea sau cu mai stiu eu ce "banalitate"... Miile de ani sa fi lasat asa o mare amprenta incat atunci cand ne expunem ideile in fata unui barbat, suntem de fapt capitulate de mult? De ce trebuie sa fim altfel decat suntem, ca sa avem dreptate? De ce trebuie sa ne facem ca a fost ideea barbatului, ca sa fie pusa in practica? De ce trebuie sa zicem da, desi stim bine ca in mintea noastra este NU? De ce trebuie sa fim altfel decat suntem? Desi de fapt intrebarea ar trebui pusa: "de ce ne comportam altfel decat ne e in fire?" cred ca, din pacate, este corect cum am spus; atat de mult ne comportam altfel decat suntem incat ajungem SA FIM altfel. Si, pentru ca incepusem cu experienta din organizatia pe care, din fericire, am parasit-o, trebuie sa continuu tot cu ea: nu trebuie sa fim altfel, nu trebuie sa ne schimbam, nu vom reusi niciodata. Sunt oameni si organizatii care schimba totul (zambete, flori, reguli, proceduri) si nu se schimba nimic in relatia lor sau in firma si sunt oameni sau organizatii care nu schimba 'nimic' si TOTUL se schimba. De ce sa fim altfel decat suntem? Suntem sotii, care are similar in soti, suntem mame, care are similarul - tati, suntem femei de afaceri, care are similar s.a.m.d. Depinde numai de noi sa fim si nu sa supravietuim! Se spune ca barbatul este oglinda femeii. Ei bine, cred ca si o organizatie este reflexia sefului ei; si cum multe dintre noi suntem si manageri (sau tintim sa fim), ei bine, haideti sa facem diferenta. Ce ziceti? De ce ar trebui sa fim altfel decat suntem, de vreme ce suntem asa de frumos! Haideti sa nu ne schimbam pe noi, ci doar atitudinea noastra fata de noi! Suntem la fel de buni lideri ca si barbatul de langa noi, suntem lideri in cuplu, fata de copiii nostri, fata de sot, in job-uri, in afaceri. Suntem numai daca simtim ca suntem si ne comportam ca atare. Nu vrem sa fim "ajutate" in munca nostra de mame, sotii, ci sa "primim suport". Nu vrem "sa speram" ca vom avea la un moment dat un job mai bun, ci "vrem" sa avem un job mai bun si "actionam". Atitudinea vine si din felul in care vorbesti, te exprimi, te faci simtita! Incepe de astazi exercitiul acesta: schimba-ti limbajul cu unul mult mai optimist, spune "pot" in loc de "poate", "vreau" in loc de "sper" etc. Si vei vedea ca ceva se va schimba. Si mai fa o schimbare in viata ta, zambestete mai mult, zambeste din suflet, ca si cum viata ta ar depinde de asta. Incepe sa fii tu insati! Ai curaj, e nevoie doar de o clipa ca sa pasesti in fata cortinei. Singura responsabilitate totala in viata asta este numai fata de tine insati. Nu conteaza cati oameni sunt in sala si cine e printre ei. Tu trebuie sa fii tu, nu persoana potrivita pentru ceva sau cineva, ci numai potrivit tie inseti.

Rochiile de mireasa: o afacere pentru femei

Se poate face o afacere profitabila din crearea unor produse de "unica folosinta", la preturi superioare? Ideea pare utopica, insa Ana Brad a dovedit ca este mai mult decat realizabila. In urma cu 20 de ani, aceasta a deschis in Bucuresti un magazin cu rochii de mireasa, printre putinele magazine de acest fel din capitala. Intre timp, Casa de Moda Adeline a devenit un nume recunoscut, oferind unele dintre cele mai indraznete rochii pentru viitoarele mirese. "La inceput, am deschis un magazin mic dar cochet. Ideea a venit din partea surorii sotului meu care pe atunci lucra la Paris in acest domeniu si care ne-a aratat din secretele meseriei. Am inovat, deoarece veneam cu modele si idei noi din capitala modei. Pe mine m-a fascinat de la inceput acest domeniu, deoarece ma gandeam ca ziua nuntii este cea mai fericita din viata unei femei si eu am posibilitatea sa contribui la sporirea fericirii fiecarei mirese prin realizare unei rochii superbe", subliniaza Ana Brad, manager al Casei de Moda Adeline. Despre previziuni, aceasta precizeaza ca "era greu sa le faci in acea perioada, dar cu curaj si determinare am reusit sa cream un brand, un nume care este de referinta in moda romaneasca". O singura rochie de mireasa necesita interventia si creativitatea unei echipe intregi. Pentru ca modelele sa indeplineasca toate asteptarile clientelor, "deseori facem un 'brain-storming', astfel fiecare are posibilitatea sa-si testeze creativitatea, iar in final pastram cele mai bune idei". Ana Brad subliniza ca cel mai productiv i se pare lucrul in echipa, pe care, de altfel, si mizeaza. Echipa a depasit, insa, de mult spatiul pur profesional: "fiica mea este si imaginea firmei, deoarece si ea are de-a face cu viata publica, este cantareata, si de cele mai multe ori ma ajuta la realizarea noilor colectii, deoarece ea are idei foarte proaspate, cateodata chiar avangardiste", mai spune Ana Brad. Cum devine o casa de moda cunoscuta? Deoarece publicul este foarte specializat, managerul Casei de Moda Adeline se bazeaza pe contactul direct cu clientii. "In ceea ce priveste publicitatea, de cele mai multe ori o prefer pe cea directa, adica cea de la client la client. Rochia de mireasa nu este un produs de larg consum, fiecare viitoare miresa are nevoie de recomandari, iar calitatea este cea mai buna reclama, deoarece ii face pe clienti sa vorbeasca despre tine si altora. De asemenea, am participat si la prezentari de moda, la Bucharest Fashion Week de 2 ori, dar si in afara tarii, la Roma in anul 2003. Anul acesta am avut o mare realizare, si anume participarea la cel mai mare targ international de moda, de la Dusseldorf". De ce si cum sa ai afacerea ta cu rochii de mireasa? O casa de moda specializata in croirea rochiilor de mireasa are avantaje clare. Unul dintre ele, scos in evidenta de Ana Brad, este chiar comunicarea permanenta cu oamenii, ceea ce ii confera dinamism domeniului si tie, posibilitatea de a-ti dovedi in permanenta creativitatea. Pretentiile sunt numeroase si mult mai solicitante in cazul unui astfel de produs vestimentar, astfel ca provocarea de a-ti depasi produsul anterior este mereu prezenta. Si toate acestea, pentru ca visul unei fete devenite pentru o noapte regina balului sa devina realitate. Dincolo de nobletea produsului, raman aspecte de natura strict economica: mereu o sa existe cerere pentru un astfel de produs. In cazul in care cererea se indreapta catre ceea ce tu oferi, depinde numai de calitatea produselor tale. Daca doresti sa-ti deschizi o afacere in domeniu, Ana Brad iti spune de ce ai nevoie:1. dedicatie totala;2. consecventa;3. originalitate;4. rabdare;5. sa pastrezi vie ideea de inceput.

Ai experienta lucrului in strainatate?

Dupa ce ai acumulat o perioada mai indelungata de lucru in strainatate, esti mai sigura pe tine si privesti piata de munca din Romania mai cu incredere. Experienta profesionala in alta tara presupune adaptare la noi standarde si norme de lucru. Adaptare inseamna invatare, o permanenta autoeducare si autoevaluare. Am vrut sa stim cat cantareste o astfel de experienta, daca este mai valoroasa decat cea castigata in Romania sau daca iti insufla principii mai "sanatoase" si demne de urmat. Cristina Suma, Manager Comunicare Interna UPC Romania, a fost ghidul nostru intr-o experienta de un an si jumatate in Chicago, SUA. Pe perioada sederii sale in SUA, Cristina Suma a lucrat ca event manager in cadrul hotelului Marriott Chicago O'Hare. In 2003, Cristina Suma hotara sa profite de dreptul de rezidenta permanenta in Statele Unite, castigat in 1999 prin Loteria Vizelor. "In acel moment, nu eram hotarata sa ma stabilesc in alta tara, insa, trei ani mai tarziu, am decis sa profit de oportunitatea de a lucra in alt mediu, in alta cultura, total diferita nu doar de cea romaneasca, ci de cultura de afaceri europeana. Asa ca m-am stabilit in Chicago la inceputul anului 2003. In Romania, inainte de plecare, lucram la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei ca Director General Adjunct al Departamentului de Relatii Internationale, calitate in care am calatorit foarte mult si am organizat multe evenimente (seminarii, conferinte internationale, misiuni economice). In timpul calatoriilor mele, am aflat ca exista o adevarata industrie de organizare de evenimente, cu manuale, studii de caz, programe post-universitare si profesionisti redutabili. Prin urmare, cand am ajuns in Statele Unite m-am inscris la programul de event management din cadrul Universitatii George Washington. [...] Se considera ca industria hoteliera este locul in care un event manager poate acumula cea mai mare experienta in organizarea de evenimente, deoarece intr-un hotel vin companii diverse, cu nevoi specifice si diferite, avand culturi corporatiste variate, iar pentru event managerul care se ocupa de planificarea acestora este o provocare si o scoala in adevaratul sens al cuvantului. De aceea, mi-am dorit sa lucrez intr-un hotel, iar reputatia lantului hotelier Marriott a fost o garantie ca voi acumula o experienta bogata intr-un timp scurt." Experienta, atat de studiu, cat si de lucru, din SUA a Cristinei Suma s-a concentrat pe un domeniu care in Romania era la inceput. "La momentul respectiv, in Romania nu exista un program post universitar de event management. Asa ca decizia de a alege George Washington University a fost usor de luat. Experienta acumulata in Statele Unite m-a ajutat mult in dezvoltarea mea profesionala. Industria de event management se dezvolta intr-un ritm foarte alert in Romania, devenind din ce in ce mai provocatoare." Provocarea vine atunci cand te intorci in tara si analizezi totul de departe, atat cu partile negative, cat si cu acelea pozitive. Cristina Suma sustine ca nu poate face o comparatie acum intre perioada de lucru in SUA si cea de acum, din Romania. Ceea ce poate spune este ca cele doua expriente au puncte de referinta diferite. In plus, in Romania apreciaza mai mult flexibilitatea... "Experienta pe care am acumulat-o in SUA nu este mai importanta decat cea din Romania, ci este diferita. Legile sunt altele acolo, sunt necesare mai multe asigurari, iar oamenii sunt parca mai rigizi. Cred ca in Romania, la acest moment, poti fi mai creativ, tocmai pentru ca nu exista atata rigiditate." Cum ajungi printre cei mai buni? Cum prevezi oportunitatile? Acestea sunt unele dintre cunostintele pe care actualul Manager de Comunicare Interna din cadrul UPC Romania si le-a insusit in cadrul perioadei de lucru si studiu in America. "Am invatat ca eficienta unui manager depinde in mod esential de abilitatile sale de comunicare si relationare cu cei din jurul sau: colegi, clienti. Am invatat ca obiectivele trebuie stabilite in functie de resursele disponibile. Trebuie sa stii pe ce te poti sprijini atunci cand doresti sa realizezi ceva si trebuie sa stii care sunt obstacolele care pot aparea. Un manager eficient trebuie sa isi cunoasca foarte bine echipa cu care lucreaza si sa stie ce si cat sa ceara de la colegii sai. Si am mai invatat ca o echipa eficienta stie sa munceasca intens atunci cand este nevoie, dar si sa sarbatoreasca succesele obtinute si sa multumeasca fiecarui membru al echipei. Ceea ce mi-am dorit intotdeauna a fost o cariera care sa imi permita sa imi utilizez la maximum potentialul. Am invatat ca trebuie sa profiti de toate oportunitatile care iti ies in cale si sa indraznesti sa faci ceea ce iti place, pentru a ajunge in topul celor mai buni.", incheie Cristina Suma.

Lucrul in strainatate, accesibil studentilor

Multi dintre noi ne dorim sa lucram in strainatate din motive evidente. In afara celui financiar, care e primul care ne trece prin cap, aspecte precum protectia sociala, dezvoltarea profesionala, nivelul ridicat de trai ne fac cu ochiul la fel de mult. Dorinta de a lucra in alta tara nu-si gaseste in toate cazurile si implinire, pentru ca variabilele implicate sunt numeroase si de nesolutionat de sistemul nostru birocratic.Insa o anumita categorie pare avantajata cand vine vorba de lucrul in strainatate: studentii. Studentii bursieri. Aici ai putea sa ma contrazici si sa-mi atragi atentia ca, pana la a lucra efectiv intr-o tara straina, trebuie sa te zbati pentru obtinerea respectivei burse. Nu este mereu asa. Studentii care obtin burse de studii in strainatate nu sunt intotdeauna geniali. Programele de burse sunt variate si adaptate unei palete largi de studenti. Intereseaza-te, si cu media 8 poti obtine un an de studii la una din universitatile din tara dorita!Invata si lucreaza in acelasi timp! Majoritatea studentilor romani bursieri isi gasesc de lucru pe perioada sederii lor intr-o tara straina, pentru a-si suplimenta venitul. Am intalnit studenti care au lucrat in fastfood-uri, in birouri de traduceri, ca pictori, un altul care "facuse" pe translatorul pentru Politia din Paris (avantajul, poate, al prezentei in numar mare in Franta a infractorilor romani).Este si cazul Magdei Vasilescu, care, pe perioada studentiei, a obtinut o bursa Erasmus in Franta, la Institutul de Studii Politice din Toulouse. Magda nu a lucrat in timpul anului universitar, ci pe parcursul verii, ca baby-sitter, inainte de intoarcerea in tara."Am constatat ca majoritatea studentilor lucrau pe perioada verii, strangand astfel ceva bani. In majoritatea serilor ieseam toti studentii Erasmus, dar nu vorbeam despre gasirea unui job, decat pe termen indelungat, dupa ce vom termina studiile. [...]Am avut in general colegi straini, care, in buna parte stateau la camin. Ii interesa sa invete, sa afle cat mai multe despre fiecare popor, si, in general, nu prea erau interesati de gasirea unui loc de munca. La camin chiria era de 123 euro/luna, ceea ce nu reprezinta o suma prea mare pentru studentii din celelalte tari. In plus primeau o anumita suma prin progamul Erasmus, si astfel isi acopereau o parte din cheltuieli. In rest, se descurcau cu banii primiti de la parinti".Cat de deschisi sunt strainii sa te includa pe piata de munca? Magda vorbeste din experienta ei in Franta, pe care o considera acum "un mix de experienta de viata si studii intr-un loc de unde iei practic totul de la zero"."In ceea ce ii priveste pe francezi se stie faptul ca sunt nationalisti si oarecum reticenti fata de straini. Cred ca invazia imigrantilor din Magreb i-a determinat sa adopte aceasta atitudine. Dureaza o vreme pana cand se acomodeaza cu strainii, si putin mai mult de atat pana cand ei obisnuiesc sa nu mai gandeasca dupa un sablon si sa te incadreze in mod automat intr-o categorie. Daca nu te impui, cred ca te marginalizeaza. Chiar daca stapanesti bine limba, si ai si competentele respective, in mod sigur iti va fi mai greu sa obtii un job decat unui nativ. Dar cred ca aceasta tendinta exista pretutindeni". Intoarsa in tara, Magda apreciaza ca "probabil mi-ar fi mai usor sa imi gasesc un loc de munca intr-o tara in care am locuit deja, adica mai usor decat unei persoane care nu a stat niciodata in tara respectiva. Asta deoarece, locuind o perioda intr-o alta tara, ajungi sa te familiarizezi cu oamenii, mentalitatea lor. Si, intr-o alta ordine de idei, pur si simplu cunoasterea imprejurimilor, a strazilor reprezinta un avantaj fata de un necunoscator". Unde s-ar putea duce un student sa caute de lucru, odata aflat in Franta? "Spre exemplu, la CRIJ, poti merge pentru a cauta un job; vei gasi persoane dispuse sa te ajute in mod gratuit, vei gasi oferte de munca din presa locala, dar si oferte din partea persoanelor fizice", incheie Magda Vasilescu. Ce zici de o sedere mai indelungata? Mihaela Constantinescu a zis da. Ea a ales sa ramana in Franta dupa expirarea bursei. In 2003 a obtinut o bursa MBA, prin programul Copernic, acordata de statul francez. "Am luat decizia de a ramane in Franta pentru pentru ca mi s-a propus sa lucrez intr-un domeniu total nou si necunoscut, foarte interesant, cu mari perspective de viitor, pentru ca mi s-a oferit posibilitatea de a-mi construi o cariera, pentru ca am vrut sa cunosc o alta cultura si civilizatie". Si-a implinit dorinta? In momentul de fata, Mihaela este inginer de studii in cadrul unui cabinet de consultanta in sisteme informatice de resurse umane, iar de aproape un an lucreaza ca prestatar extern intr-o misiune la Soci

Adio birou, bine ai venit concediu!

Vara e asociata in mintea fiecaruia cu timpul liber, statul la soare, cararile racoroase de munte sau, mai nou, cu o insula exotica dintr-un arhipeleag indepartat. Fie ca de vina este caldura care te indeamna mai mult la iesiri in aer liber decat la butonat tastatura, fie ca sunt amintirile vacantelor mari din copilarie, cand vine prima luna a verii nu mai ai stare pe scaun. Fata de vremurile cand un simplu sunet de clopotel era suficient pentru a te face sa iti iei liber pentru trei luni, acum o simpla excursie pe litoral devine o provocare si un amalgam de cereri si drepturi revendicate - din timp. Vreau o luna libera, numai pentru mine!... Dar se poate? Legea prevede ca durata minima a concediului de odihna anual pentru fiecare angajat sa fie de minim 20 de zile lucratoare. Zile care nu se pot reporta pentru anul urmator, decat daca in contractul colectiv de munca aplicabil exista o clauza in acest sens. Daca te-ai hotarat unde iti vei petrece vacanta, in ce perioada a anului si cu cine, mai ramane doar sa anunti conducerea. Si asta cu minim 60 de zile inaintea datei stabilite! Pentru multi dependenti de munca, 20 de zile consecutive departe de birou par o vesnicie. Si atunci de ce nu am programa concediu pe portiuni, in functie de lunile de vara?! In iunie, o tara cat mai straina, in iulie, un varf de munte si in august, o plaja insorita... Legea insa ne contrazice: intr-un an calendaristic, trebuie programate cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt. Celor 20 de zile li se pot adauga minim 3 zile in cazul persoanelor care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, a persoanelor cu handicap sau a tinerilor in varsta de pana la 18 ani. Cum este in practica? In functie de tipul de domeniu in care activeaza firma a carei angajata esti si de politica acesteia, programarile de concediu se pot face ca la carte sau nu... Miriana Iovanovici, Human Resources Consultant, AIMS Human Capital, precizeaza ca practicile de acordare a concediului difera de la o companie la alta. "In concordanta cu prevederile legale si interpretarile carora acestea le lasa loc, in cazul companiilor din Romania, exista diferite practici de acordare a concediilor: multe dintre ele depind de sezonalitatea business-ului. Niciodata in industria berii sau a materielelor de constructii, forta de vanzari nu va intra in concediu in perioada verii care, se stie, este perioada in care se inregistreaza varful vanzarilor... Si, totusi, cand vine luna august, exista tot mai multe manufacturi (unitati de productie) care au preluat obiceiuri din strainatate! In ultimul timp, in luna august, majoritatea opresc productia pentru o perioada determinata de timp - in general o luna - si acorda concediu 'fortat' tuturor angajatilor", precizeaza Miriana Iovanovici. Daca esti o persoana dinamica si ti-ai ales un domeniu pe masura, nu te astepta la un concediu fara batai de cap. "Lucrurile stau putin diferit in industriile in care lucrurile se intampla foarte repede si proiectele trebuie terminate ieri! In astfel de cazuri, este de preferat, atat pentru angajati cat si pentru companii, sa nu lipseasca mai mult de doua saptamani pentru a nu pierde contactul cu lumea afacerilor si cu schimbarile rapide generate. Cateva exemple sunt industria serviciilor (financiare, bancare, de consultanta in managament, de resurse umane etc), industria bunurilor de larg consum, etc. Aici, este posibil doar ca ritmul sa incetineasca datorita concediilor partenerilor de afaceri, ceea ce nu ofera intotdeauna angajatilor prilejul de a putea beneficia de un concediu mai mult de doua saptamani. In ultima anii, in companii din cele mai diverse industrii a devenit o practica curenta fractionarea concediului in doua parti, una in vara - pentru vacante in strainatate in zone insorite - si una iarna, in perioada ianuarie - martie pentru vacantele la ski! In general, acestea din urma nu depasesc o saptamana - 10 zile, de obicei durata unui sejur de schi in Austria sau Italia!", precizeaza Miriana Iovanovici. Lucrul in sistemul privat are numeroase avantaje legate de flexibilitatea de programare a timpului liber. Daca la stat, prezenta zilnica la birou de luni pana vineri este obligatorie, in companiile private, acest lucru este discutabil. Miriana Iovanovici subliniaza ca "exista companii care incurajeaza weekend-urile prelungite, zile de vineri sau luni libere care sa permita plecarea din localitate si relaxarea impreuna cu cei apropiati pentru a asigura o eficienta maxima la intoarcerea in birou. Incurajata, de asemenea, este practica de a lega cateva zile de concediu de diferite plecari in strainatate. De exemplu, daca angajatorul tau te trimite la conferinta in Spania sau Franta, poti negocia cu managerul direct sa iti iei 4 - 5 zile de concediu astfel incat, dupa conferinta, sa poti petrece o vacanta relaxanta de o saptamana departe de birou!", mai spune Miriana. Tentant, nu? Esti nou angajata? Daca la fostul loc de munca nu ai apucat sa iti iei concediu de odihna, ai dreptul legal de a solicita sa fii recompensata material. Asta daca nu intentionezi sa iti revendici dreptul de concediu pe anul in curs la noul loc de munca. Insa, trebuie sa ai in vedere faptul ca multe firme nu obisnuiesc sa acorde concediu in primele 3-6 luni de la angajare. "O situatie aparte este cea a concediului atunci cand angajatul isi schimba locul de munca. Abilitatile sale de negociere impreuna cu politica companiei in cauza si prevederile legale conduc catre beneficierea de concediu sau nu la scurt timp de la angajare. Practica generala este de a nu cere/oferi concediu in primele 3/6 luni de la angajare, in functie de procedurile fiecarei companii. Exista si situatii in care schimbarea jobului intervine dupa achitarea unui sejur in strainatate, stabilirea datei nuntii si a lunii de miere. In cazuri de genul acesta, majoritatea viitorilor angajatori se arata flexibili si, pentru a fi siguri de noua investitie, nu negociaza aceste puncte, ci le accepta ca atare", incheie Miriana Iovanovici. Te astept saptamana viitoare la o discutie despre pregatirile care trebuie facute la birou inainte de a pleca in concediu.

Loc de munca stabil si colaborare: e posibil?

Cine nu vrea mai mult de la sine? Fie ca doresti sa lucrezi in timpul facultatii - subiect despre care am discutat saptamana trecuta - fie ca te concentrezi ulterior sa lucrezi cat mai eficient la un singur loc de munca, fie ca duci in paralel responsabilitatile de la un loc de munca stabil si un contract de colaborare, tu vrei sa iti exploatezi aptitudinile la maxim... Pentru ca esti capabila, vrei mai mult iar pe piata muncii sunt mai mult decat de dorit oamenii dinamici. Si atunci noi ne-am intrebat firesc: dincolo de dorinta fiecaruia, se poate sa lucrezi ore bune pe zi intr-un loc, cinci-sase zile pe saptamana, si sa mai si onorezi contractul de colaborare cu o alta firma? Am aflat ca se poate, si chiar foarte bine. De ce serviciu si contract de colaborare? Iti pui ordine in viata. Alergatul "dintr-o parte in alta", de la un serviciu la altul, nu te face mai dezorganizata. Dimpotriva: ca sa ai timp sa le faci pe toate la timp (cu siguranta, timpul devine lait-motivul acestui peripluu pe piata muncii), trebuie sa iti schimbi stilul de viata si sa devii mai riguroasa. Romana P., jurnalista, deruleaza in paralel un contract full-time cu o televiziune si un contract de colaborare in presa scrisa. Pentru ea, "un punct in plus in favoarea unei colaborari este mentinerea unui program riguros care, de multe ori, iti poate pune ordine in viata. Iar experienta dobindita este un alt punct forte". Avantajele imbinarii a doua joburi sunt, cu siguranta, la prima vedere, de natura financiara. Irina Ionita, operator call-center si reprezentant vanzari, recunoaste ca "ambele locuri de munca imi ofera satisfactii materiale". Si in cazul Romanei P. "initial a fost vorba de bani. Dupa care, am vrut ca munca mea sa fie recunoscuta pe mai multe paliere. Am incercat sa imi rotunjesc veniturile imbinand mai multe principii. Muncesc in presa, mai precis in televiziune. De formatie, sunt insa om de presa scrisa. Astfel, reusesc sa compensez dinamica si uneori superficialitatea conferita de ecran, prin rigurozitatea impusa de presa scrisa". Vorbind despre partea buna a lucrurilor, Romana precizeaza ca "primul avantaj ar fi flexibilitatea financiara, care se simte imediat. O colaborare te face sa nu mai depinzi de ziua de salariu". Insa dezavantaje exista: "nu mai ai timp sa cheltuiesti banii. Cred ca dezavantajele se pot citi printre randuri. Este foarte greu sa te mai opresti, pentru cateva ore cu o carte buna, de literatura, in mana. Este un lux pe care nu ti-l permiti intodeauna". Irina Ionita nu spune ca ar exista dezavantaje. "In ceea ce priveste serviciul in call-center, un principal avantaj ar fi dezvoltarea abilitatilor de comunicare si convingere intr-o limba straina, respectiv engleza", mentioneaza Irina. "Colaborarea cu firma de vanzari piramidale are ca principal avantaj modalitatea de vanzare. Practic, nu trebuie sa fac prea mult efort pentru a da o comanda si a primi produsele. Sistemul lor, prin care pot comanda in limita unui credit fixat, precum si sistemul de plata a comenzilor sunt avantaje clare". Cum faci fata? Depinde mult de tipul de serviciu si de cat de solicitant este el. Daca serviciul tau are un program fix, iti este cu atat mai usor sa iti duci la bun sfarsit pe ziua respectiva si responsabilitatile legate de contractul de colaborare. Pentru Irina Ionita, care mai urmeaza si cursuri la zi in cadrul Universitatii din Bucuresti, programul fix de la serviciu o avantajeaza. "Avand in vedere ca job-ul meu este part-time si nu ma solicita decat 4 ore de luni pana sambata, pentru mine nu este nicio problema". "Sunt o persoana care isi cunoaste propriile 'limite' si in masura in care balanta inclina spre satisfactie atunci nimic nu este prea greu pentru mine", precizeaza Irina. In ceea ce priveste contractul de vanzare, Irina mentioneaza ca "am deja reteaua mea de clienti si am trecut demult de faza in care abia imi strangeam comenzile. Acum pot spune ca vin clientii la mine, fata de inceput, unde trebuia sa imi exersez tehnicile de vanzari". Lucrand in presa, Romana P. nu stie niciodata la ce ora iese de la serviciu, astfel ca responsabilitatile legate de contractul de colaborare trebuie lasate, de multe ori, pe mai tarziu. Ea recunoaste ca nu intotdeauna reuseste sa faca fata ambelor angajamente. "De cele mai multe ori, ma prind ore tarzii in fata laptopului stiind ca dimineata trebuie sa imi predau materialele. In momentele de tensiune, insa, e imperios sa apara o idee sclipitoare. Care, din fericire, nu se lasa prea mult asteptata. Nu cred ca trebuie sa ai un program riguros, step by step, ca sa indeplinesti mai multe sarcini. Trebuie doar sa stii care iti sunt limitele". Viata personala, misiune imposibila? Aici nu vorbesc de turnatul unei scene de catre Tom Crusie, ci de platirea unei facturi, in cazul Romanei. Cu toate ca activitatea pe parcursul unei zile este intensa - "este parte din munca mea", "viata personala, in schimb, e mai greu de satisfacut. Dar nu imposibil. Nu o sa renut niciodatala la coltisorul meu... E adevarat, nimic nu e imposibil", incheie Romana. Irina recunoaste ca nu are timpul liber pe care alte persoane de varsta ei il au. "Dar, cum nu sunt genul care sa mearga in cluburi zilnic, sunt multumita de timpul meu liber in masura in care pot merge la petreceri sau in cluburi macar o data pe saptamana. Nu ma deranjeaza faptul ca nu se intampla mai des, insa poate singurul lucru care m-ar face sa imi doresc mai mult timp liber este dorinta de a petrece mai mult timp cu iubitul meu". Daca pentru Irina "nu este nicio problema" sa fie studenta, sa lucreze si sa aiba contract de colaborare, atunci ziua de azi de la birou mi se pare mult mai usoara. Si cand Romana imi zice optimista ca are nevoie, in situatile limita, doar de "o idee sclipitoare", o cred pe cuvant si ma imbarbatez in momentele limita de peste saptamana. Ne vedem saptamana viitoare, tot atat de ocupate!

Serviciul: o provocare pentru studenti

Viata de student e cea mai frumoasa perioada a vietii noastre, de ce sa nu profitam din plin de ea? De cate ori nu am auzit acest lucru de la parinti atunci cand i-am anuntat ca ne-am angajat, de la profesorii cand ne-au "prins" pentru prima data la examen, de la prietenii care inca mai frecventau zi de zi mai mult cluburile decat sala de lectura. Neconvinse, am hotarat totusi sa ne angajam, fiecare dintr-un motiv diferit: pentru bani, pentru experienta sau, de ce sa nu fim sinceri, din prea mult timp liber. Pe masura ce trece timpul, iti dai seama ca nu este chiar atat de greu sa duci in paralel serviciul cu facultatea, chiar iti place sa fii permanent "in priza". Dormi mult mai putin decat colegii tai de facultate si cluburile pe care le-ai vizitat in ultimul an se numara pe fix doua degete, dar simti ca merita din toate punctele de vedere. Te organizezi mai bine, te maturizezi, inveti sa pretuiesti timpul liber si sa il folosesti altfel decat prin campusurile studentesti. De ce te angajezi? Am intrebat mai multe studente intrate deja in campul muncii ce le-a determinat sa se angajeze si cum fac ele fata dublei provocari. Concluzia: castigi experienta de viata si iti dai seama care sunt aptitudinile tale profesionale din timp. In plus, inveti care iti sunt limitele, ca sa poti trece peste ele. Independenta financiara a fost primul aspect surprins de toate cele trei studente. De multe ori banii te determina sa iti cauti un loc de munca, dupa cum spune Violeta Cotoranu, studenta la Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti, in prezent educatoare cu norma intreaga la o gradinita particulara. Insa, mai presus de toate motivele mai mult sau mai putin materiale, "exista o motivatie intrinseca, curiozitate imbinata cu nevoia de afirmare pe plan social si profesional. Voiam sa ma conving 'daca sunt in stare de ceva'. A fost un fel de examen pe care singura mi l-am dat, pentru a-mi descoperi propriile limitele", ne mai spune Violeta. "Cred ca a lucra in timpul facultatii implica si avantaje si dezavantaje. Avantaje: castigi experienta, te dezvolti social, profesional, castigi bani. Dezavantaje: nu mai ai timp sa studiezi, sa citesti ceva si in afara materiei de curs, nu ai timp sa mergi cu colegii la diverse petreceri, la teatru, filme, in parcuri etc". Andreea Serbanescu, studenta la Facultatea de Administrare a Afacerilor in Limbi Straine, ASE Bucuresti, si teleconsilier in cadrul unei banci a experimentat mai multe activitati in tara sau in afara tarii. Din toate si-a dat seama ca vrea o cariera in marketing, intr-o companie multinationala. "Daca alegi sa lucrezi din timpul facultatii, ai posibilitatea ca pana la finalul studiilor sa experimentezi anumite activitati, sa iti dai seama care sunt aptitudinile tale profesionale si ce tip de job ti s-ar potrivi mai bine. De asemenea, ai posibilitatea sa capeti experienta care te va ajuta in momentul in care termini facultatea sa te indrepti cu pasi promitatori spre o cariera de succes", apreciaza Andreea. "Toti angajatorii cer experienta cand termini facultatea", spune Anamaria Siiulescu, studenta la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti in prezent operator call-center. "Am ales sa lucrez ca sa am experienta la CV cand termin facultatea. Insa castigi ceva experienta nu numai pt CV, ci si pentru tine si increderea in tine. Vezi ce esti capabil sa faci, ce limite ai. De lucrat[...] pentru viata sociala nu e bine. Eu ma consolez cu gandul ca, dupa ce termin facultatea, o sa am mai mult timp si o sa recuperez ce am pierdut in astia doi ani cat am lucrat si am fost si studenta", considera Anamaria. Traiasca xerox-ul... si colegii! Cand ai decis sa lucrezi pe perioada facultatii, ti-ai asumat responsabilitati suplimentare. Noile atributii nu ar trebui sa te faca sa uiti de cele vechi. Chiar daca nu te poti prezenta la cursuri, examenele trebuie trecute si pregatite riguros, pentru a-ti demonstra tie si celorlati ca esti destul de matura sa le duci pe amandoua. Nopti nedormite, cursuri pe care le descifrezi pe de-a intregul abia dupa ce examenul a trecut, coada la xerox si la usa colegului de facultate cu preocupari academice mai mari ca ale tale, toate acestea fac parte din viata de student cu serviciu. Pentru Anamaria Siiulescu, "principalul e sa termin facultatea. Lucrand part time, mai am timp sa ma mai si duc la facultate, sa zicem... 60% din cat ar trebui sa merg. Restul, recuperez de la colegi. Traiasca xeroxul!". Cat de mult conteaza sa ai colegi de facultate sau de serviciu dispusi sa te ajute? "Pai, asta e foarte important. Daca nu ar fi astfel de colegi, ar fi cam imposibil sa le faci pe amandoua", adauga Anamaria. Andreea Serbanescu apreciaza si ea ajutorul colegilor: "este foarte important sa ai colegi de facultate care sa te informeze despre ce se mai intampla la facultate, ce proiecte trebuie sa fie predate, sau ce subiecte se dau la examene. Si dupa terminarea studiilor universitare este important sa mentii legatura cu fostii colegi, care se vor indrepta spre anumite domenii profesionale, avand posibilitatea de a colabora cu ei in viitor. Colegii de serviciu au fost si ei de un real ajutor si mi-au oferit sfaturi si sprijin pentru ca eu sa ma pot descurca cat mai bine si sa invat sa confrunt orice situatie care se iveste", mentioneaza Andreea. Si pentru Violeta Cotoranu, pe primul loc este facultatea, "deoarece tin foarte mult sa nu am restante, cu atat mai putin sa pierd vreun an. Facultatea este un angajament, pe care l-am luat fata de mine si parintii mei, si am avut un termen de patru ani in care trebuia sa o termin." Cat despre ajutorul colegilor, Violeta il apreciaza ca fiind vital. "Daca nu ai colege sa-ti dea cursuri, si sa te anunte despre ce mai e nou pe la facultate, nu ai cum sa reusesti. De obicei, la facultate, totul se intampla pana in jurul orei 4, adica, cat suntem la serviciu. Iar daca nu ai un delegat sa-ti predea referatul, si un profesor 'de gasca' care sa accepte, ai toate sansele sa devii restantiera". Fii corecta la serviciu Nu neglija! Cam asta ar fi esenta vietii de student care a ales sa isi inceapa cariera mai devreme. Nu neglija facultatea, pentru ca este, dupa cum a subliniat Violeta Cotoranu, "un angajament" pe patru sau mai multi ani, dar nici serviciul. Cel mai usor sa le impaci pe amandoua este atunci cand ai un orar flexibil sau cand "seful" a fost de acord de la inceput sa mai lipsesti cateva ore din cand in cand. Normal, asta in conditiile in care ti-ai lasat "treaba" bine pusa la punct, ca sa nu iti impovarezi colegii cu responsabilitatile tale. Andreea Serbanescu spune ca, "pentru examene, am posibilitatea de a ma invoi, sau pot sa fac un schimb de tura cu un alt coleg sau colega... Si mai exista posibilitatea de a-ti lua cateva zile libere din concediu, mai ales in timpul sesiunii, cand este foarte mult de invatat pentru examene". De obicei, Anamaria Siiulescu este consultata la intocmirea orarului pe saptamana care urmeaza. "Astfel pot sa ma declar indisponibila la serviciu daca trebuie sa merg neaparat la scoala". Concluzia: cel mai potrivit loc de munca pentru un student este cel care iti ofera posibilitatea de a lucra in ture. Mai lucrezi si week-end-urile, sau chiar de Paste, cand ceilalti ies la iarba verde, dar stai linistita ca ti-ai facut minimul de prezente la cursuri. Programul de educatoare al Violetei Cotoranu implica prezenta la serviciu de luni pana vineri, de dimineata pana la ora 4-5 dupa-amiaza, cand copiii sunt luati acasa de parinti. Drept urmare, " de la serviciu plec intotdeauna cu bilet de voie. Motivul l-am stabilit inca de la angajare. Am anuntat inca de la inceput ca sunt studenta si voi avea nevoie de invoiri in perioada examenelor. Din moment ce ei au fost de acord, nu trebuie sa mint", precizeaza Violeta. Acum, ca ai terminat facultatea... Cum privesti toata aceasta experienta? Ruxandra Sandru, jurnalist, a avut o colaborare pe parcursul facultatii la o revista auto. "La vremea respectiva eram pasionata de automobilism, mai precis de Formula 1 si de jurnalism. In facultate am pus baza problemelor teoritice de jurnalism, iar in redactie ma loveam de problemele practice si in plus 'mi-am format si mana' la scris. In cazul meu, facultatea a fost cert pe primul loc. Fiind doar colaborator, nu aveam un program la serviciu foarte strict: mai exact aveam si zile in care nu ajungeam la serviciu, iar de scris articole scriam oriunde: la facultate, acasa, uneori ma mai prindea inspiratia si prin mijloacele de transport si scotam agenda si incepeam sa notez. Avantajele muncii din timpul facutatii sunt clare: te dezvolti foarte mult ca om, in ceea ce priveste relatiile umane de la locul de munca, devii mai matur, inveti sa repecti termene-limita, pe care in facultate poti sa le mai amani. Pe de alta parte, in momentul in care termini facultatea si nu ai mai lucrat nicaieri este destul de greu sa te strecori pe piata muncii. Daca ai colaborat undeva poti sa mergi mai departe ca angajat full-time al acelei firme sau daca acest lucru nu te satisface, poti oricand sa-ti cauti in alta parte, dar experinta pe care ai acumulat-o acolo cantareste destul de mult in ochii noului tau angajator".

Cum iti petreci timpul liber?

Sunt lucruri marunte in viata care te fac sa mergi mai departe, sa uiti de stresul de la serviciu, de data limita a proiectelor, de examenele pe care le dai ca sa treci pe treapta urmatoare ierarhica... O ora petrecuta in parc, la cumparaturi, un week-end la munte sau la mare (parca acum vine 1 mai) te binedispun, te relaxeaza si te pregatesc pentru ziua urmatoare de la birou. Invata sa vezi timpul liber nu ca pe un moft, ci pur si simplu ca pe o necesitate. Profita la maxim de putinul timp liber asa cum iti place tie: lasa-te purtata de soarele de afara in parc sau la un picnic in afara orasului sau, daca vrei, odihneste-te o zi intreaga pe canapea in fata televizorului sau citind ultima aparitie editoriala. Fa ce iti dicteaza starea de spirit... Ruxandra Ionita, Sales Development Manager in cadrul agentiei de turism Go Travel, ne-a marturisit cum ii place ei sa petreaca timpul liber. "Ca orice femeie de varsta mea, lipsita de prea multe responsabilitati (sot, copil) gasesc ca o modalitate cat se poate de placuta de petrecere a timpului meu liber este sesiunea destresanta de shopping. Ce poate fi mai satisfacator dupa o saptamana de lucru sustinut, decat sa descoperi fara sa vrei o pereche de pantofi care se potrivesc perfect cu rochia aceea superba pe care ai cumparat-o in urma cu luni bune si care, desi iti e teribil de draga si a costat mai mult decat altele de felul ei, nu a putut fi etalata pentru ca nici una dintre multele tale perechi de pantofi nu o punea pe deplin in valoare? Si cum o asemenea intamplare nu poate trece neremarcata si nu poate fi savurata pe deplin in singuratate, trebuie impartasita cunoscatoarelor; pentru asta exista cafeaua cu fetele de sambata dupa-amiaza. Atunci are loc terapia de grup, fiecare povesteste intamplarile prin care a trecut in saptamana ce s-a scurs: succesele si nereusitele, reprosurile sau laudele sefului, chinurile la care ne-a supus stimatul client, tristetea sau bucuria iubitului pentru calificarea Stelei sau infrangerea Rapudului... la final, mai usurate fiind, tragem concluziile si mergem mai departe". Sunt zile libere in care Ruxandra Ionita se delecteaza cu o piesa de teatru sau un film bun, pentru ca "din cand in cand este nevoie de un strop de hrana pentru suflet si minte"; iar cateodata, un spectacol flamenco este numai potrivit. Pentru ca, tot Ruxandra spune, spectacolul este "menit parca sa ne testeze limitele rabdarii si sa ne demonstreze ca suntem mai puternice decat ne-am fi imaginat". Cand ritmul trepidant de la serviciu isi spune cuvantul, Ruxandra alege sa isi petreaca timpul liber acasa: "Se intampla uneori ca dupa o saptamana mai solicitanta sa fiu coplesita de oboseala si atunci cel mai bun mijloc de relaxare este un week-end in casa, petrecut fie printr-un maraton de filme de calitate, fie citind o carte buna pe muzica lui Ravel, navigand pe internet sau pur si simplu schimband canalele pe televizor in cautarea unui program care sa nu fie la a treia reluare sau a unui film ale carui replici sa nu le cunosc deja pe de rost". Timpul liber, un lux? "Timpul liber devine din pacate din ce in ce mai mult pentru majoritatea dintre noi un lux. Acest lucru se imtampla din cauza faptului ca ritmul este mult mai alert in zilele noastre, muncim de cele mai multe ori peste program, avem termele limita stricte de indeplinit care nu tin cont de timpul nostru liber", considera Alina Botezatu, managing partner in cadrul Perspective Group. Cand are, insa, un moment liber, Alina Botezatu profita din plin sa faca lucrurile care ii plac atat de mult: "Atunci cand reusesc sa 'fur' cateva ore, mie imi place cel mai mult sa ma relaxez mergand la piscina si inotand. Asupra mea apa are un efect benefic, relaxant si anti-stres, cand inot sunt numai eu cu gandurile mele. Profit de orele si momentele libere sa-mi vad si prietenii, la fel de ocupati si ei; de cele mai multe ori ne place sa mergem impreuna la teatru, sa vedem o piesa buna care sa ne dea prilejul de a schimba opinii, face comentarii". Ori de cate ori avem un moment numai al nostru, departe de responsabilitati si frenezia din birou, de ce sa nu il petrecem in compania fiintelor dragi noua, care ne simt lipsa si se bucura de atentia noastra, cat de scurta ar fi ea? Alina Botezatu recunoaste ca "Un loc important il ocupa motanul casei care doreste sa-si petreaca cat mai mult timp cu mine. Se stie ca animalele au si ele efect anti-stres asa incat nimic nu e mai placut decat sa ma joc cu motanul Arthur (sa ne ascundem unul de altul) sau sa il mangai in timp ce el toarce somnoros si eu citesc ceva interesant. Un al hobby mai vechi dar greu de mentinut din cauza putinului timp liber este echitatia. Iubesc caii, eleganta si supletea lor, si totodata intelepciunea lor, ochii lor mari si expresivi, libertatea lor. Imi place sa merg din cand in cand la echitatie si sa calaresc prin padure. Contactul cu natura si cu calul imi da o senzatie de libertate pe care putine alte lucruri o pot egala", conchide Alina Botezatu. Azi te provocam sa te relaxezi: cum ai scapat de la birou, da o raita prin magazine sau suna-ti un prieten si iesiti la un film, la un concert sau la o piesa de teatru. Sau pur si simplu fa ce iti place mai mult! Proiectele te asteapta maine, cuminti, pe birou.

Ti-ai luat azi pauza de pranz?

Obisnuiesti sa iti iei pranzul in fata calculatorului sau in masina, profitand de culoarea rosie a semaforului? Motivele sunt diverse: ai prea mult de lucru; nimeni din birou nu ia pauza de masa; iti folosesti timpul pentru a-ti verifica mail-urile, pentru a mai face un comision... Si lista poate continua. Cunoastem aceste motive, le-am folosit si noi si continuam sa ne ascundem in umbra lor si a calculatorului. Si fara sa ne dam seama de ce, ne simtim din ce in ce mai epuizate, frustrate si nefericite. O simpla pauza, cat de scurta ar fi ea, poate schimba totul. O pauza in care sa te indepartezi de birou, de sarcinile zilnice, in care te recreezi si iti castigi noi forte pentru restul zilei. Noi am cautat si am aflat cum isi petrec trei PR Manageri ora libera din timpul zilei. Pauza: relativa Oricat de bine voita ai fi, se intampla ca plecarea in pauza de pranz sa fie independenta de vointa ta. "Conceptul de 'pauza de pranz' este de tip '2 in 1/sampon cu balsam' si porneste de la doua nevoi: 1. orice om are nevoie sa manance (vorba unui fost sef de-al meu, care adauga cu un usor regret: '...si anume in fiecare zi'); 2. orice om are nevoie de pauza (tot in fiecare zi, parerea mea)", spune Corina Vasile, PR & Communication Director in cadrul Raiffeisen Bank. "Avem, deci, 'utilul'. Mai departe, acesta se combina fie tot cu 'utilul' fie cu 'placutul', peste care se suprapun diferite variabile - intr-un cuvint: 'depinde'. Legea pauzei de pranz: cu cat un job implica mai putine activitati repetitive si un program mai putin fix, cu atat factorul de incertitudine (adica 'depinde') are o pondere mai mare", sustine Corina Vasile. Cand nu e timp de altceva in afara sarcinilor de la birou, pauza Corinei Vasile poate sa dureze nici mai mult nici mai putin zero minute: "Pe scurt, cam aceasta ar fi teoria relativitatii pauzei de pranz. Practica, in ceea ce ma priveste, confirma pe deplin teoria: durata pauzei de prinz variaza intre 0 si 90 de minute. Continutul gastronomic intre 'sandviciul, prietenul omului' si doua feluri la un restaurant bun (inclin spre italian). Participanti: de la 'eu si laptopul', pana la 'eu si cativa colegi/ unul sau mai multi parteneri de afaceri/ sotul' - ultima varianta mai rar decat mi-as dori", mai ne spune Corina Vasile. Ca in familie... Ioana Manoiu, PR Manager al Agentiei de publicitate GMP, precizeaza ca pauza de pranz "este unul din putinele momentele ale zilei in care te rupi de presiunea clientilor, de 'to do list' si de telefonul mobil si te gandesti la tot felul de lucruri simple, umane, la micile bucurii ale vietii. Interactionezi cu colegi cu care poate n-ai interactionat pana atunci, ii descoperi, te amuzi". Nu este deloc dificil sa te simti bine, cand atmosfera este una familiala si cand mancarea e pe masura: "La GMP, avem masa de pranz asigurata de companie. Avem o bucatareasa care ne gateste, iar atmosfera este mai degraba una de familie. Ne adunam pe rand in bucatarie si profitam de cele 30 de minute de relaxare ca sa povestim: ce am facut in weekend, ce filme am mai vazut, unde au reduceri prin oras sau ce am mai citit prin presa", ne mai spune Ioana Manoiu. Cat de calduroasa ar fi atmosfera, de multe ori nu poti uita cu totul de responsabilitatile profesionale: "Uneori nu ne putem abtine si profitam de faptul ca ne-am intalnit ca sa facem status pe clienti. Nu e recomandat. Pauza de pranz trebuie sa fie momentul de relaxare, care face trecerea de la activitatile diminetii la lista de job-uri pentru partea a doua a zilei. Masa este doar un pretext", incheie Ioana Manoiu. Pauza de pranz merge cu vremea de afara Cum decurge pauza de pranz a Lianei Rusu, PR Manager pentru grupul GlaxoSmithKline? Aceasta mentioneaza ca pauza de pranz este intre 12 si 14. Atunci are o ora de pauza, "de care poti alege sa beneficiezi depinzand de cat de incarcat este programul tau sau de cand poti lua pauza respectiva fara a-ti intrerupe sirul logic al activitatilor pe care le desfasori". Pentru Liana Rusu sunt zile cu pauza sau zile in care "'rontai' niste biscuiti, sau mananc un iaurt, oricum, mananc ceva frugal, care sa nu imi intrerupa munca. Dar este alegerea mea, bazata pe propria-mi analiza asupra volumului de lucruri pe care le am de facut. Cum spuneam, exista astfel de zile si, da, resimt lipsa pauzei poate mai ales candva la sfarsitul zilei cand sunt mai obosita, dar stiu ca am facut tot ce am putut sa imi duc la capat proiectele de care raspund. Si atunci sunt ok... Poti sa rezisti intr-un birou inchis, ascuns dupa teancul de foi, cand primavara te imbie de dupa fereastra? Liana Rusu recunoaste ca, "in mod normal, mai ales intr-o perioada frumoasa cum este primavara, aleg un restaurant la care merg cu colegii mei, cel mai des, cu echipa mea, cu care ma simt extrem de bine: radem, ne destindem, mai vorbim cate putin despre un proiect care ne chinuie, mai uitam si vorbim despre ceva frumos din ceea ce vedem in jur. E o perioada vesela, in general, de care imi place sa ma bucur, pentru ca o petrec cu oameni la care tin..." Ora de pauza este un moment propice si pentru intalnirile de afaceri. Astfel, resusesti sa te relaxezi si sa pui la punct anumite proiecte: "Ma intalnesc cu persoane cu care lucrez - clienti, parteneri etc. Pauza de masa, in acest caz, este o perioada foarte instructiva de care profit cat pot. Intalnesti oameni interesanti, care au atat de multe lucruri interesante de spus si sunt atat de multe proiecte de discutat incat la final, iti pare rau ca o masa nu poate dura la infinit... (nu ca ar fi recomandabil pentru silueta)". Si daca tot am vorbit de primavara, iti propunem sa profiti de soarele de afara si de cele cateva minute libere. Plimba-te prin parc, intalneste-te cu prietenii pe care i-ai neglijat de o vreme. Destul de rar, si Liana Rusu face acelasi lucru: "Mai sar peste pauza doar ca sa ma plimb, sa intalnesc prieteni, sau sa rezolv din lucrurile administrative ale casei".

Tom Peters despre femeile lider

Revolutia femeilor lider continua... Condusa de acelasi Tom Peters, despre care The New Yorker spunea ca este responsabil in mare parte de ceea ce au devenit corporatiile americane de astazi. Peters este un vizionar in domeniul managamentului: stie catre ce se indreapta economia, ce este profitabil si ce sta in calea dezvoltarii unei organizatii. Rezultatul acestui vizionarism? Pentru el, peste sase milioane de dolari pe an, pentru organizatii - sute de miliarde de dolari si sansa extinderii pe noi piete. Noua viziune a lui Peters Femeile-lider. In cartea sa cea mai recenta, Re-Imagine!, Tom Peters aloca o insemnata parte femeilor si importantei sustinerii acestora in top management. "Suntem constienti ca un nou tip de organizatie apare. Dar continuam sa mentinem o ierarhie organizationala pur masculina. Recunoastem depturile femeilor. Dar ignoram puterea femeilor. Apreciem duritatea. Dar nu suntem capabili sa vedem ca duritatea culturilor feminine este mult mai 'de otel' decat cea a culturilor masculine. Propovaduim despre noul tip de organizatie. Dar neglijam liderii care sunt in masura sa le conduca, si anume femeile", spune Peters. In "noua economie", despre care vorbeste Tom Peters, organizatiile sunt mai flexibile, deschise spre comunicare si spre interactiunea umana. Daca nu o femeie, atunci cine poate sa dezvolte o asemenea cultura organizationala? "Femeile sunt o sursa bogata, dar neglijata pana acum, de talent (in special un talent de lider). Puterea femeilor corespunde nevoilor de conducere ale Noii Economii, de aceea femeile ar trebui sa joace un rol imens in rezolvarea problemei talentului. Regulile Noii Economii sunt: Spune la revedere comenzii si controlului! Spune la revedere ierarhizarii! Spune la revedere locurilor deja fixate in ierarhie! Femeile improvizeaza mult mai mult si mai bine decat barbatii, sunt mult mai hotarate si apreciaza institutia mult mai mult decat omologii lor." Departe de a fi partinitor, Peters este practic. Vede ocazia si o exploateaza. Plecand de la premiza ca femeile se pricep mai bine decat barbatii la stabilirea relatiilor, gurul managementului subliniaza ca ele sunt cele care ar trebui sa conduca domeniul vanzarilor. In cartea sa Re-Imagine! Peters da ca exemplu o companie de vanzari care a dat lovitura in urma angajarii unui numar impresionant de femei. "Baietii mei voiau doar sa il sune pe Marele Sef. Dar femeile cu care lucram erau dornice sa investeasca timp pentru a se infiltra cat mai adanc in organizatie. Ele isi formau relatii in organizatie incepand cu angajatii cei mai jos pe scara ierarhica. Pana sa il sune pe director, contractul era deja incheiat", povesteste Tom Peters experienta unuia dintre sefii companiei de vanzari din SUA. Feminist convins? "Un feminist este acela care si-a vazut sotia ajungand in varful ierahiei... Sotia mea este CEO si arhitect sef al unei companii de mobila de succes din America", marturiseste Peters. Il putem invinui atunci de... Subiectivism? Cu siguranta nu. "Cateodata oportunitatea bate la usa. Dar, cateodata, este ca un berbec si trebuie sa te dai la o parte din calea sa. Scopul meu este performanta in afaceri si nu dreptatea sociala. Asa ca privesc succesul femeilor de afaceri printr-o lentila a performantei. Si ceea ce vad este o oportunitate. Aceasta oportunitate bate la usa... si nu va astepta mult sa ii deschizi." Tom Peters va sustine in data de 14 martie la Hotelul JW Marriot din Bucuresti o conferinta de presa despre excelenta in afaceri, branding, inovatie si management.

Femeile se fac auzite in lumea lui Tom Peters

Femeile sunt cei mai fideli si mai mari consumatori de bunuri si servicii. Noi hotaram ce e in tendinte, ce se cumpara si ce se arunca. Femeile trebuie sa se faca auzite in cadrul companiilor in care lucreaza, pentru ca, datorita lor, economia are de castigat miliarde de dolari. Unde asta? Cu siguranta in lumea lui Tom Peters, guru al managementului. Si daca ar fi sa ne luam dupa revista "Fortune", lumea in care traim este lumea lui Tom Peters. De unde a pornit totul... Cum se face ca un barbat este acela care constientizeaza rolul imens pe care il au femeile in cadrul economiei globale? In cartea sa, Re-imagine!, Tom Peters, denumit de "Los Angeles Times" parintele corporatiei post-moderniste, povesteste cum a ajuns el sa duca aceasta cruciada a femeilor. "18 decembrie 1996. Femeia de afaceri Donna Carpenter si inca alte 30 de femei se afla intr-o sedinta... impreuna cu mine. Le ascult pe aceste femei de afaceri incredibil de puternice care povestesc cum nu au fost luate in seama. Cum au fost invizibile. Cum au fost tratate ca si cum nu aveau creier. De bancheri, de doctori si personalul medical, de dealeri de masini, de chelneri si de manageri de hotel... In trei ore scurte mi-am dat seama ca nu intelesesem niciodata. Ca nu am inteles niciodata ca nu intelegeam. De atunci, am devenit... un promotor galagios. Nu un promotor al drepturilor femeilor, deoarece multi altii au facut acest lucru mult mai bine decat l-as putea eu face. Un promotor al... Oportunitatii. Oportunitatea de a aduna miliarde de dolari numai in SUA. Singur... asta numai daca bancherii, producatorii de masini, proprietarii de hoteluri si furnizorii de servicii in sanatate ar intelege si ei... si ar incepe sa dezvolte servicii si produse cautate de femei si ar incepe sa le comercializeze intr-un mod apreciat de femei sau care macar nu le-ar ofensa... Piata femeilor este oportunitatea nr.1", sustine Peters. Dupa ani de consultanta si analiza organizationala, Peters a ajuns la concluzia ca femeile sunt cei mai mari achizitionari de produse si beneficiaza cel mai mult de pe urma serviciilor existente pe piata. "In cumpararea bunurilor de consum, 83 la suta sunt femei. Mobila de interior: 94%. Servicii de turism: 92%. Achizitionare de case: 91%. Electrocasnice: 51%. Masini: 60% - in aceasta ultima categorie, femeile au o influenta mare asupra a inca 30% din achizitiile facute de barbati", isi argumenteaza Peters teoria. "Femeile si barbatii sunt diferiti" Daca femeile sunt principalii cumparatori carora companiile li se adreseaza, atunci nu este normal ca o insemnata parte din angajatii organizatiilor

Greselile primelor zile de lucru

Incompatibilitatea cu mediul organizational, evaluarea angajatilor din perspectiva propriului stil de lucru, ignorarea "aliantelor strategice" sunt numai cateva dintre greselile pe care top managerii risca sa le faca in primele zile de lucru intr-o noua companie sau intr-o noua functie din cadrul organizatiei unde lucreaza deja. O analiza atenta a unui mediu nou de lucru trebuie sa includa nu numai elementele legate de provocarile profesionale dar si detaliile ce tin de relatiile inter-umane, care pot trasa linia dintre un manager care devine un exemplu urmat de echipa sa si unul care se auto-exlude sau este respins de aceasta. Iata care sunt greselile de care managerii aflati intr-o functie noua trebuie sa se fereasca pentru a deveni persoanele de care compania are nevoie pentru a o conduce spre succes. Admit doar teoretic importanta networking-ului Construirea de "aliante strategice" este unul dintre sfaturile pe care managerii l-au auzit cel putin o data, la un training sau intr-un manual dedicat secretelor succesului profesional. Desi ii admit importanta, putini aplica acest sfat in mod practic. "Networking-ul solicita timp. Managerii prefera, adesea, sa isi aloce timpul activitatilor cu impact direct asupra afacerii pe care o conduc: rapoarte, proiecte, strategii. Ei parcurg, de cele mai multe ori, numai prima etapa a procesului: la intalnirile de afaceri, aduna cat mai multe carti de vizita. Acestea nu valoreaza insa nimic fara a doua etapa: aceea in care gasesc modul cel mai potrivit pentru a le folosi", a aratat Rebeca Shambaugh, presedinte si CEO al Shambaugh Leadership Group, in cadrul unei videoconferinte organizate de Ambasada Americana pentru Coalitia Asociatiilor Femeilor de Afaceri si Centrul International pentru |ntreprindere Privata, avand ca subiect "HR for Businesswomen Leaders". Ea spune ca, in proiectele de consultanta, le recomanda managerilor sa isi stabileasca, o data la sase luni, obiectivele pentru urmatoarele sase luni sau un an si, in functie de acestea, sa identifice persoanele - cheie care ii pot sustine in atingerea acestora. Nu isi aleg bine "confesorii" La birou, trebuie sa iti alegi cu atentie persoanele in care poti avea incredere, mai ales atunci cand te afli intr-o pozitie ce solicita un nivel inalt de credibilitate. Face parte din ceea ce se numeste inteligenta emotionala. Tot de aceasta tin diplomatia sau controlarea emotiilor in timpul prezentarii primului proiect in noua companie sau in noua functie. Uneori, una dintre cele mai mari provocari ale unui manager tine de modul in care "administreaza" informatiile pe care le transmite. Se concentreaza pe domeniul lor de pregatire O data ajunsi intr-o functie de top management, multi manageri sunt tentati sa se concentreze pe domeniul lor de pregatire. "Daca in ultimii ani domeniul lor de activitate a fost marketingul, atunci departamentul de marketing va fi prima lor prioritate in ceea ce priveste dezvoltarea. Raspund la teama de nou concentrandu-se pe coordonarea unor activitati pe care le cunosc deja foarte bine", arata Constantin Turmac, General Manager la Compass Consulting. Ii abordeaza la fel pe angajati Managerul de la Compass Consulting spune ca una dintre cele mai mari greseli pe care le poate face un middle manager promovat intr-o functie de top este aceea de a nu se cunoaste pe sine. Aceasta greseala genereaza un mod riscant de evaluare a oamenilor din subordine, pe care tinde sa ii aprecieze conform propriului stil de lucru. Rezumand, el gandeste astfel: cine nu lucreaza ca mine, nu lucreaza bine. Nu isi castiga echipa de partea lor Construirea unor bune relatii este un aspect important pentru succesul perioadei "de proba" la care este supus chiar si un top manager. De aceea unul dintre primii pasi recomandati pentru primele saptamani de lucru este acela de a-ti cunoaste cat mai bine echipa, prin intalniri individuale cu fiecare angajat. Poate crezi ca te poti ocupa singur de coordonarea tuturor aspectelor departamentului sau companiei pe care o conduci insa cu siguranta ca atunci cand ai sprjinul echipei, rezultatele vor fi mai bune si mai rapid vizibile. Presupun prea mult Fiecare organizatie este unica, prin stadiul de dezvoltare in care se afla, prin raportul fata de competitie, prin clienti, actionari si cultura sa organizationala. Personalitatea unei companii este formata, in cea mai mare masura, de oamenii care lucreaza in cadrul sau. Ai nevoie de doua lucruri pentru a cunoaste aceste trasaturi unice ale unei firme: de timp si sa mergi "pe teren". "In loc sa faci evaluari bazate de rapoartele pe care le primesti, cunoaste-ti compania, punandu-le intrebari angajatilor fara a parea insa ostentativ si fara a avea deja formata o parere. Este un cutit cu doua taisuri, pentru ca daca, ajuns intr-un departament, pui prea multe intrebari legate de activitatea acestuia, anagajatii ar putea ajunge la concluzia ca nu cunosti nimic despre activitatea respectiva", atrage atentia managerul de la Compass Consulting. Nu sunt in acelasi ritm cu acela al companiei Un lucru esential, care a inceput sa fie parte importanta a evaluarilor candidatilor din proiectele de "head-hunting" este acela ca personalitatea managerilor sa fie compatibila cu aceea a companiei. "Este necesara o integrare dincolo de fisa de post, prin alinierea la stilul de lucru si chiar la modul de viata al angajatilor companiei. Acest lucru face obligatorie, in procesul de selectare a unui candidat pentru un anumit post de conducere, pe langa 'CV matching' - compatibilitatea dintre CV-ului si competentele solicitate - si evaluarea valorilor, a nevoilor si a atitudinii", spune Constantin Turmac. El arata ca este de preferat ca intre un candidat cu un profil profesional extrem de bun si cu o personalitate "incompatibila" cu a organizatiei si unul cu o pregatire care nu se ridica la nivelul solicitat insa cu valori si nevoi similare cu acelea ale echipei din care va face parte, este intotdeauna de preferat cel din urma. Primul este foarte posibil ca in scurt timp de la angajare sa fie respins de noii colegi sau chiar sa se auto-excluda. Recomandat in primele zile de lucru 1. Incepe "perioada de tranzitie" inainte de a incepe lucrul efectiv. Foloseste discutiile din cadrul interviurilor pentru a intra deja in contact cu valorile organizatiei. Acestea te vor ajuta sa vezi ce trebuie sa faci pentru a avea succes. Incearca sa obtii raspunsurile la intrebari precum: Cum se iau deciziile? Care sunt provocarile cele mai mari? Care sunt cele mai importante departamente si care sunt acelea care trebuie sa fie dezvoltate? Foloseste aceste informatii pentru a-ti structura deja un plan ce contine directii de schimbare in vederea imbunatatirii activitatii. 2. Asculta atent si cauta "modelul" din spatele cuvintelor si al faptelor. Nu ii ocoli pe cei care nu sunt de acord cu tine - asculta "activ" si punctul lor de vedere pentru a fi sigur ca vei lua cea mai buna decizie. 3. In acelasi timp, identifica "star"-urile in devenire pe care le doresti in echipa ta. "Turneul" tau de cunoastere a companiei este o buna ocazie pentru a-i identifica pe angajatii -cheie de ale caror calitati ai nevoie pentru echipa ta. 5. Dupa aceea, identifica grupul ideal. Nu te opri la gasirea persoanei de care ai nevoie. Anticipeaza modul in care aceasta va interactiona cu ceilalti angajati ai departamentului pentru care o consideri potrivita in vederea atingerii obiectivelor. 6. Admite atunci cand nu stii anumite lucruri. Identifica-i pe cei care sunt experti in domeniul mai putin cunoscut de tine si nu ezita sa inveti de la ei. Nimeni nu se asteapta ca noul manager sa le stie pe toate. 7. Respecta-ti predecesorul dar promoveaza-ti cat mai bine propria ta agenda si viziune. 8. Stabileste cateva prioritati majore. Nu poti face tot ceea ce iti doresti in acelasi timp, de aceea este necesar sa faci cateva alegeri strategice. Acestea vor pune bazele alinierii organizatiei in jurul unei viziuni comune. 9. Alege cateva proiecte care ai certitudinea ca se vor finaliza rapid si cu rezultate bune. Este esential pentru un manager sa obtina recunoasterea noii sale echipe si sa ii ofere acesteia un exemplu "motivational" iar acest lucru este posibil prin solutionarea unor probleme carora pana in momentul de fata organizatia nu le-a gasit o rezolvare. 10. Asigura-te ca iti folosesti timpul cat mai bine. Mai repede inseamna, de obicei, mai bine, pentru ca se traduce in eficienta. Fiind o noua persoana cu functie de conducere in companie, multi angajati vor dori sa iti atraga atentia. Este placut sa auzi povestile despre cea mai recenta partida de golf, dar amana-le pentru timpul liber, . La birou, este mai indicat sa aloci timpul discutiilor orientate spre preocuparile profesionale. Te poate ajuta in aceasta directie o lista care s-ar putea numi "Ce nu trebuie sa fac". Bunii conducatori se diferentiaza prin disciplina de a nu face ceea ce nu este potrivit intr-un anumit context. 11. Nu iti fie teama de greseli dar asigura-te ca le repari mai repede decat le faci. Fiecare noua situatie sta sub semnul necunoscutului, iar o functie de top management il expune pe acela care o detine riscului de a nu lua intotdeauna cea mai potrivita decizie. Chiar si cea mai solida experienta profesionala nu poate fi o garantie a faptului ca vei fi ferit de a face greseli intr-o companie si cultura organizationala cu care nu esti inca familiarizat. Fii la fel de exigent in evaluarea ta precum esti cu noua companie si noii colegi si fii pregatit sa iei masuri de corectare de indata ce observi ca sunt necesare. 12. Cauta idei in locuri mai putin conventionale. Nu citi numai publicatiile dedicate domeniului tau de activitate. Mareste-ti "reteaua" surselor unde cauti idei - este posibil sa gasesti o solutie revolutionara studiind succesul companiilor dintr-o industrie complet diferita.

Adio "clasicului" stil de lucru!

Stilul de lucru se schimba. De la o zi la alta. Uneori, radical, de la un an la altul. Noi concepte precum "biroul virtual", "obiective individuale", "fiecare angajat este un mic antreprenor" isi fac locul in mediul de afaceri. Companiile se schimba, ceea ce genereaza o schimbare si in modul in care muncim. Atitudinea, la fel de importanta ca pregatirea In mediul de afaceri actual, atitudinea cantareste la fel de greu precum pregatirea. Doi angajati care detin posturi similare in cadrul aceleasi companii pot avea atitudini diferite fata de munca lor. Unul este motivat si proactiv, altul acumuleaza frustrari si se uita nerabdator la ceas cand se apropie ora 17.00. Primul va avea succes cu siguranta; indiferent ce decizii de cariera va lua, va face un pas inainte. Cel de-al doilea va stagna, in timp se va auto-exclude din companie, convins ca pentru starea sa nu el este responsabil, ci oricine altcineva: seful, sistemul etc. Una dintre cele mai revolutionare principii de management tot mai vizibile si in atitudinea angajatilor din Romania este aceea ca, prin activitatea sa, fiecare isi poate lasa amprenta la locul de munca, indiferent ca detine o pozitie de asistent sau de top manager. "Poti fi propriul tau sef, tu esti responsabil de succesul tau sau de esecurile tale, si nu managerul direct", incurajeaza consultantii in cariera. Obiectivele sunt acum individuale Specialistii in resurse umane constata aparitia unor schimbari semnificative in mediul organizational si in modul in care companiile si angajatii isi repozitioneaza atitudinea fata de munca si eficienta. "Companiile din Romania au ajuns la momentul in care implicarea si eficienta angajatilor nu se mai masoara in timp (ore suplimentare, week-end-uri lucrate, etc.), ci in rezultate concrete si in obiective atinse", arata Camelia Stanculescu, Country Manager al companiei de resurse umane Manpower Romania. Ea spune ca firmele cu departamente de resurse umane bine organizate au integrat deja notiunile de obiectiv individual anual (cu diviziunile trimestrial, semestrial) si de evaluari pe obiective. Fixarea realista si bine gandita a obiectivelor de catre angajator si indeplinirea lor de catre angajat dau, in prezent, masura eficientei si a implicarii angajatilor in procesele companiilor pe care le reprezinta. Solutiile de acordare a primelor si a beneficiilor anuale, stabilirea planului de formare si de promovare individuala sunt, prin urmare, strans legate de metodologia de stabilire a obiectivelor. Fiecare angajat contribuie la succesul companiei "Daca pana in urma cu cativa ani, doar la nivelele ierarhice superioare se stabileau obiective de a caror realizare depindea recunoasterea performantei managerului, in prezent se simte din ce in ce mai mult nevoia implicarii intregii echipe in constientizarea si atingerea acestor obiective", spune Madalina Motora, PR & Communication Coordinator la Manpower Romania. De la ea am aflat ca are loc acum o schimbare a perspectivei companiilor asupra modului de evaluare a angajatilor: "Reusita individuala pe diverse segmente asigura succesul intregii echipe si atingerea obiectivelor. Fiecare nivel ierarhic este astfel implicat in stabilirea si evaluarea obiectivelor echipei sale, generand un lant de responsabilizari in strategia operationala a companiei. Superiorul direct va analiza rezultatele fiecarui angajat si va sti sa determine gradul de profesionalism si de motivatie pentru fiecare caz in parte. In acest sens, departamentele de resurse umane lucreaza mult la stabilirea de instrumente de evaluare si analiza a gradului de atingere a obiectivelor, care sa permita o perspectiva obiectiva si masurabila a eficientei angajatilor". Reprezentantele companiei de resurse umane arata ca se reiau, de fapt, sub o forma mult mai structurata si cuantificabila, informatiile din fisa de post, document ce isi castiga un rol foarte important in procesele oricarui departament de resurse umane. "Termenul de obiectiv, desi poate parea nou pentru multi tineri intrati pe piata muncii, reprezinta, in fapt, o decodare a fisei de post, o proiectie asupra elementelor de responsabilitate pe care fiecare angajat le semneaza la preluarea oricarui post. Bifarea fiselor de pontaj, care pana nu demult faceau dovada tuturor performantelor, nu-si mai are rostul in companiile angrenate in cursa catre atingerea obiectivelor", declara Camelia Stanculescu. Valoarea timpului Se reasaza asteptarile companiilor fata de numarul de ore de lucru al angajatilor. Orele suplimentare au acum valoare numai in masura in care fiecare moment al zilei se inscrie pe linia unui anume obiectiv, in realizarea caruia angajatul investeste timp si se implica din toate punctele de vedere. "Timpul in notiunea sa stricta de perioada de vreme petrecuta la locul de munca nu-si mai gaseste aceleasi semnificatii ca pana acum. Trebuie remarcat chiar ca se urmareste atingerea unui echilibru intre viata personala si cea profesionala. Acest echilibru va permite, in timp, un nivel crescut de eficienta din partea persoanei in cauza, care are energia, motivatia si puterea de a gasi acele perspective castigatoare ce dau valoare adaugata muncii sale", spun consultantii de la Manpower Romania. Aceasta nu inseamna neaparat ca se constata o reducere semnificativa a timpului de lucru pentru ca provocarile mediului de afaceri cresc in mod constant si, odata cu ele si responsabilitatile sau volumul de proiecte. "Atingerea obiectivelor presupune, totusi, un volum foarte mare de munca, deci de timp petrecut la birou. Clasicul program 9 - 17 este, pentru multi angajati, o nostalgie. Intre analize, rapoarte, interventii operationale, reuniuni, intalniri de afaceri, negocieri, strategii, planificari si multe altele, timpul nu mai trece in ore ci in actiuni realizate. Ziua de lucru se decupeaza in segmente de actiuni planificate in agenda si care necesita, toate, implicare si energie. Realizarea lor in mod profesionist, renuntarea la 'lasa ca merge si asa' sau la 'nu e treaba mea' sunt elementele care vor face distinctia intre angajati si care ii va scoate in fata pe cei valorosi", arata Madalina Motora. Renuntarea la conceptele clasice despre munca Companiile au intrat, prin urmare, sub semnul responsabilizarii angajatilor si al flexibilitatii. In multe companii, angajatii isi stabilesc singuri obiectivele si gasesc timpul, energia, motivatia si mijloacele practice de a le atinge. Camelia Stanculescu explica: "Flexibilitatea trebuie inteleasa ca element al ruperii de conceptele clasice despre munca: fac ce mi se cere, am program fix, astept sa mi se ceara pentru a actiona. Toate aceste repere sunt anulate de noile concepte de initiativa, flexibilitate, valori, proactivitate in sensul carora companiile isi educa angajatii. Pe ansamblu, este vorba de acel simt antreprenorial care face din fiecare angajat un mic proprietar de business si lucreaza pentru dezvoltarea companiei ca si cum ar fi a sa. Identificarea cu valorile companiei, integrarea in spiritul ei ajuta la aceasta asimilare mentala pe care o fac angajatii. Acestia au constiinta ca fiecare actiune a lor, cat de nesemnificativa ar fi ca investitie de timp si energie, ajuta la cresterea companiei in care cred". Scrise sau nu, obiectivele evolueaza o data cu strategia si cu politica fiecarei companii. Ne aflam la inceputul constructiei acestui sistem organizational modern, adaptat evolutiei mediului economic si social. Asezarea lui in termeni firesti a fost facilitata si de aparitia instrumentelor moderne de telecomunicatii (laptop-uri, palm-top-uri, telefoane mobile cu diverse functionalitati, etc.) care au permis angajatilor ruperea "fizica" de locul de munca si cresterea mobilitatii lor. Provocarea companiilor: loializarea angajatilor In unele industrii, rata de migrare de la o companie la alta este destul de mare in Romania. Suficient de mare pentru a le ridica angajatorilor o provocare: pastrarea angajatilor valorosi. "Responsabilizarea angajatilor si pastrarea motivatiei si a entuziasmului nu se pot face fara o politica reala de fidelizare. Timpul petrecut la birou, munca in conditii uneori de stres sau de cursa contra cronometru, pasiunea si energia trebuie sa fie apreciate si recompensate la justa valoare. In acest sens, feed-back-ul zilnic pe actiuni, iesirile cu echipa, seminariile de team-building, planurile de formare individuala, perspectivele de promovare, pachetele de prime sau bonusuri sunt doar cateva elemente de valorizare si de fidelizare care vor mentine motivatia angajatilor si vor da valoare eforturilor lor. Companiile moderne cer mult de la angajati dar stiu si sa le rasplateasca eforturile", apreciaza reprezentantii companiei Manpower.

Ai fost promovata intr-o pozitie noua?

Promovarea reprezinta un element motivant si stimulator pentru oricare angajat. Inseamna de cele mai multe ori o noua provocare ce aduce experiente noi si...

Cum sa obtii ceea ce iti doresti si te face fericita

Locul de munca ne ocupa cea mai mare parte a timpului. Tocmai de aceea, nemultumirile legate de locul nostru de munca ne pot afecta relatiile cu cei din jur...

Cele trei tipuri de personalitate in viziunea lui Freud

Desi Freud a recunoscut ca exista o infinita varietate de personalitati, el a subliniat si identificat trei tipuri principale: eroticul, obsedatul si narcisistul...

Nu lasa pe maine ce poti face azi!

Vi se intampla uneori ca standardele inalte sa va faca dificila inceperea unui proiect? Va pierdeti timpul si considerati ca este greu sa terminati un proiect...

E timpul pentru o schimbare!

Nu ai chiar cel mai entuziasmat zambet in drumul spre birou, desi ceea ce faci iti sta la degetul cel mic, si, in plus, ai un statut in compania unde lucrezi? Vrei altceva?...