Boala Alzheimer este una dintre cele mai mari temeri asociate cu înaintarea în vârstă. Deși nu există în prezent o metodă prin care să putem garanta că o persoană nu va dezvolta niciodată această boală, cercetările din ultimii ani arată tot mai clar că există factori asupra cărora putem interveni.
Vârsta și moștenirea genetică nu pot fi schimbate, însă stilul de viață, sănătatea cardiovasculară, activitatea fizică, alimentația, auzul și chiar nivelul de interacțiune socială pot influența riscul de declin cognitiv.
Citește și:
Organizația Mondială a Sănătății arată, în recomandările actualizate în 2026, că până la aproximativ 45% din riscul de demență poate fi asociat cu factori modificabili. Printre aceștia se numără fumatul, consumul excesiv de alcool, lipsa activității fizice, izolarea socială, poluarea aerului, hipertensiunea și diabetul. Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și reprezintă aproximativ 60–70% dintre cazuri.
Asta nu înseamnă că un stil de viață sănătos oferă protecție absolută, ci că anumite obiceiuri pot contribui la reducerea riscului sau la întârzierea apariției problemelor cognitive.
Ai grijă de tensiunea arterială
Ceea ce este bun pentru inimă este, în multe situații, bun și pentru creier.
Hipertensiunea arterială, mai ales atunci când rămâne necontrolată timp de ani, este asociată cu un risc mai mare de declin cognitiv și demență. Vasele de sânge care hrănesc creierul sunt extrem de sensibile la efectele tensiunii arteriale crescute.
Din acest motiv, verificarea periodică a tensiunii și tratarea hipertensiunii atunci când există reprezintă unele dintre cele mai importante măsuri pentru sănătatea creierului.
Organizația Mondială a Sănătății include controlul hipertensiunii printre intervențiile importante pentru reducerea riscului de demență.
Fă mișcare în mod regulat
Nu este nevoie neapărat de antrenamente extrem de intense.
Mersul alert, ciclismul, înotul, dansul, exercițiile de forță sau orice altă formă de activitate fizică practicată constant poate avea efecte benefice asupra sistemului cardiovascular și asupra sănătății creierului.
Citește și:
Exercițiul fizic contribuie la o mai bună circulație sanguină și ajută la controlul tensiunii arteriale, greutății, glicemiei și colesterolului, factori care sunt la rândul lor legați de sănătatea cognitivă.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă activitatea fizică adulților cu funcție cognitivă normală pentru reducerea riscului de declin cognitiv.
Controlează glicemia și diabetul
Diabetul este o altă afecțiune asociată cu un risc crescut de demență.
Nivelurile crescute ale glicemiei pe termen lung pot afecta vasele de sânge și pot contribui la procese inflamatorii și metabolice care afectează inclusiv creierul.
Persoanele cu diabet ar trebui să își monitorizeze glicemia și să urmeze tratamentul recomandat de medic.
Chiar și în absența diabetului, controalele periodice devin tot mai importante odată cu înaintarea în vârstă, deoarece glicemia crescută poate exista o perioadă îndelungată fără simptome evidente.
Nu ignora colesterolul crescut
Colesterolul ridicat nu reprezintă doar o problemă pentru inimă.
Sănătatea vaselor de sânge influențează direct sănătatea creierului, iar gestionarea colesterolului face parte din recomandările actuale privind reducerea riscului de declin cognitiv și demență.
Alimentația, mișcarea și, atunci când medicul consideră necesar, tratamentul medicamentos pot contribui la menținerea colesterolului în limite adecvate.
Renunță la fumat
Fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral, dar este asociat și cu un risc mai mare de demență.
Renunțarea la fumat este una dintre modificările de stil de viață care aduc beneficii nu doar creierului, ci întregului organism.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă intervenții pentru renunțarea la tutun inclusiv în contextul reducerii riscului de declin cognitiv.
Mănâncă în stil mediteraneean
Nu există un aliment miraculos care să prevină Alzheimer.
În schimb, contează modelul alimentar adoptat pe termen lung.
O dietă apropiată de cea mediteraneeană, bogată în legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, pește, nuci, semințe și surse de grăsimi nesaturate, este una dintre variantele cel mai frecvent studiate în legătură cu sănătatea cardiovasculară și cerebrală.
Alzheimer's Association arată că atât dieta mediteraneeană, cât și dieta DASH, concepută inițial pentru controlul tensiunii arteriale, sunt modele alimentare investigate pentru potențialul lor efect protector asupra creierului.
La fel de important este să nu transformăm prevenția într-o obsesie pentru un singur aliment. Afinele, nucile, peștele sau uleiul de măsline pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă, dar niciunul dintre ele nu poate preveni singur boala Alzheimer.
Nu lua suplimente „pentru memorie” fără motiv medical
Este probabil una dintre cele mai importante precizări.
Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă administrarea vitaminelor B și E, a acizilor grași omega-3 sau a suplimentelor cu vitamine și minerale exclusiv în scopul reducerii riscului de declin cognitiv sau demență atunci când nu există o carență diagnosticată.
Cu alte cuvinte, suplimentele promovate drept „hrană pentru creier” nu înlocuiesc mișcarea, alimentația echilibrată, controlul tensiunii sau tratarea problemelor medicale.
O deficiență reală de vitamine trebuie, bineînțeles, tratată la recomandarea medicului.
Protejează-ți auzul
Pierderea auzului este un factor despre care în trecut se vorbea mult mai puțin atunci când venea vorba despre demență.
Astăzi este considerat important.
Atunci când o persoană începe să audă mai slab, poate participa mai puțin la conversații, poate deveni mai izolată și creierul primește mai puțină stimulare auditivă.
Noile recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății arată că aparatele auditive pot fi oferite ca parte a strategiilor de reducere a riscului de declin cognitiv și demență la persoanele care au nevoie de ele.
Prin urmare, faptul că începi să dai televizorul tot mai tare sau că nu mai înțelegi bine conversațiile în locuri aglomerate nu ar trebui considerat pur și simplu „normal pentru vârstă”.
Un consult audiologic poate fi util.
Păstrează-ți creierul activ
Creierul are nevoie de provocări.
Cititul este benefic, dar nu este singura soluție.
Poți învăța o limbă străină, să cânți la un instrument, să folosești un program nou, să joci jocuri de strategie, să faci rebusuri sau să înveți o abilitate pe care nu ai mai practicat-o niciodată.Important este ca activitatea să îți solicite cu adevărat atenția și gândirea.
Organizația Mondială a Sănătății include stimularea cognitivă și antrenamentul cognitiv printre strategiile care pot contribui la reducerea riscului de declin cognitiv.
Nu trebuie să începi la 70 de ani. Sănătatea creierului se construiește de-a lungul întregii vieți.
Nu te izola de ceilalți
Conversațiile, întâlnirile cu prietenii, timpul petrecut cu familia, activitățile de grup și sentimentul de apartenență au o importanță mai mare decât poate părea.
Izolarea socială este unul dintre factorii modificabili asociați cu riscul de demență, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă participarea la activități sociale ca parte a unei strategii mai ample de menținere a sănătății cognitive.
Pentru creier, o conversație reală presupune memorie, atenție, limbaj, interpretarea emoțiilor și reacție rapidă. Este un exercițiu cognitiv complex pe care îl facem fără să ne dăm seama.
Dormi suficient și tratează problemele de somn
Somnul este perioada în care creierul îndeplinește numeroase procese importante de refacere și consolidare a memoriei.
Somnul insuficient sau de slabă calitate, mai ales atunci când problema persistă ani de zile, nu ar trebui ignorat.
Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății actualizate în 2026 includ și somnul printre domeniile relevante pentru reducerea riscului de declin cognitiv și demență.
Sforăitul puternic, opririle respirației observate de partener, trezirile repetate sau somnolența severă în timpul zilei merită discutate cu medicul, deoarece pot indica inclusiv apnee în somn.
Limitează alcoolul
Ideea că alcoolul, în special vinul roșu, ar trebui consumat pentru protejarea inimii sau a creierului este mult mai controversată decât părea în urmă cu câteva decenii.
Consumul excesiv de alcool este un factor de risc pentru demență, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă reducerea consumului nociv de alcool.
Prin urmare, nu este indicat să începi să bei alcool în scop „preventiv”.
Protejează-ți capul de traumatisme
Loviturile serioase la nivelul capului sunt asociate cu un risc crescut de probleme cognitive ulterior în viață.
Centura de siguranță în mașină, casca atunci când mergi pe bicicletă sau practici activități cu risc și prevenirea căderilor la vârste înaintate sunt măsuri simple, dar importante.
Traumatismul cranian este inclus și în noile recomandări internaționale privind factorii care trebuie luați în calcul în prevenția demenței.
Ai grijă și de vedere
Problemele de vedere care pot fi corectate nu ar trebui ignorate.
Deficiențele de vedere au fost incluse în actualizarea din 2026 a recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății privind reducerea riscului de demență.
Controalele oftalmologice regulate devin, din acest motiv, importante nu doar pentru ochi, ci și în cadrul unei abordări generale de menținere a sănătății pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Evită pe cât posibil expunerea îndelungată la aer foarte poluat
Poluarea aerului a intrat și ea pe lista factorilor asupra cărora autoritățile sanitare recomandă intervenții.
Evident, o persoană nu își poate controla întotdeauna nivelul de poluare din orașul în care locuiește, însă poate limita uneori expunerea în perioadele cu valori foarte ridicate și poate alege, atunci când este posibil, trasee pentru mers sau sport mai îndepărtate de traficul intens.
Organizația Mondială a Sănătății include acum în mod explicit reducerea expunerii la poluarea aerului în recomandările privind diminuarea riscului de declin cognitiv și demență.
Ce contează cel mai mult după 50 de ani
Nu există o vârstă la care este „prea târziu” să începi să ai grijă de creier.
După 50 de ani, una dintre cele mai eficiente abordări este să nu cauți un singur truc pentru memorie, ci să privești organismul ca pe un întreg.
Tensiunea arterială, glicemia, colesterolul, greutatea, mișcarea, somnul, auzul, vederea, alimentația și viața socială sunt interconectate.
De altfel, cercetările actuale se îndreaptă tot mai mult către intervenții multidomeniu, în care mai mulți factori de risc sunt abordați simultan, nu separat.
Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății din 2026 reflectă tocmai această schimbare de perspectivă.Poate fi prevenită complet boala Alzheimer?
Deocamdată, nu.
Alzheimer's Association subliniază că nu există încă o metodă sigură de prevenire a bolii Alzheimer. Riscul este influențat de o combinație complexă de vârstă, genetică, stil de viață, mediu și alte probleme de sănătate.
Dar aceasta nu înseamnă că nu putem face nimic.
Dovezile acumulate în ultimii ani arată că o parte importantă dintre factorii asociați cu demența pot fi modificați. Iar avantajul este că aproape toate măsurile care protejează creierul protejează în același timp inima, vasele de sânge și întregul organism.
Nu avem încă o pastilă care să garanteze că Alzheimer nu va apărea niciodată. Avem însă ceva mult mai accesibil: posibilitatea de a reduce o parte dintre riscuri prin ceea ce facem, constant, de-a lungul vieții.
Citește și:
Posteaza comentariu