Ce analize se fac pentru splină. Investigațiile recomandate când există dureri, splină mărită sau analize modificate

Splina este un organ situat în partea stângă sus a abdomenului, sub coaste, și are un rol important în filtrarea sângelui, în eliminarea celulelor sanguine îmbătrânite și în funcționarea sistemului imunitar. De cele mai multe ori, splina nu dă simptome atunci când funcționează normal, iar problemele apar mai ales când organul se mărește, devine dureros sau este afectat de o boală hematologică, infecțioasă ori hepatică.

Atunci când medicul suspectează o problemă a splinei, investigațiile nu se rezumă la o singură analiză de sânge. De obicei, se combină analizele de laborator cu ecografia abdominală și, în anumite situații, cu investigații imagistice mai detaliate.

Hemoleucograma este una dintre primele analize recomandate

Hemoleucograma completă este foarte importantă atunci când există suspiciunea unei probleme a splinei.

Splina are legătură directă cu celulele din sânge, iar o splină mărită poate reține sau distruge într-o măsură mai mare globulele roșii, globulele albe și trombocitele. Din acest motiv, medicul urmărește în special hemoglobina, numărul de leucocite și numărul de trombocite.

O scădere a uneia sau mai multor linii celulare poate sugera hipersplenism, adică o situație în care splina mărită captează și distruge prea multe celule sanguine.

Frotiul de sânge periferic poate oferi informații importante

Pe lângă hemoleucogramă, medicul poate recomanda și un frotiu de sânge periferic. Această analiză permite examinarea la microscop a formei și aspectului celulelor sanguine. Poate fi utilă mai ales atunci când există anemie, modificări ale leucocitelor sau suspiciunea unei boli hematologice.

În unele boli ale sângelui, modificările celulare observate pe frotiu pot orienta investigațiile către o cauză mai precisă.

Analizele ficatului sunt frecvent necesare

Splina și ficatul sunt strâns legate prin circulația venoasă.

O splină mărită asociată cu modificări ale testelor hepatice poate orienta medicul către o cauză hepatică.

Bilirubina și markerii de hemoliză pot fi importanți

Dacă există suspiciunea că splina distruge prea multe globule roșii, pot fi recomandate analize pentru hemoliză. Printre acestea se numără bilirubina, lactat-dehidrogenaza, haptoglobina și reticulocitele.

În cazul unei hemolize crescute, anumite valori pot fi modificate într-un tipar caracteristic, iar medicul poate decide dacă sunt necesare investigații hematologice suplimentare.

Analizele pentru infecții pot fi necesare în anumite situații

Splina se poate mări în timpul unor infecții. Una dintre cele mai cunoscute este mononucleoza infecțioasă, produsă cel mai frecvent de virusul Epstein-Barr. În acest caz, medicul poate recomanda teste specifice pentru anticorpi sau alte analize orientate spre infecție.

În funcție de context, pot fi investigate și alte infecții virale, bacteriene sau parazitare.

Dacă există febră, ganglioni măriți, oboseală accentuată și splenomegalie, evaluarea pentru cauze infecțioase devine cu atât mai importantă.

Proteina C reactivă și viteza de sedimentare pot arăta dacă există inflamație

Acești markeri nu sunt specifici pentru splină, dar pot arăta că în organism există un proces inflamator sau infecțios.

Ecografia abdominală este una dintre cele mai utile investigații

Dacă medicul suspectează că splina este mărită, ecografia abdominală este de obicei una dintre primele investigații imagistice.

Prin ecografie se poate măsura dimensiunea splinei și se poate evalua structura sa. În plus, medicul poate examina și ficatul, vezica biliară, rinichii și vasele abdominale.

Ecografia este neinvazivă și nu folosește radiații, ceea ce o face foarte utilă pentru evaluarea inițială.

Tomografia computerizată poate fi recomandată pentru o evaluare mai detaliată

Dacă ecografia arată modificări care trebuie investigate mai atent, medicul poate recomanda tomografie computerizată. Aceasta poate oferi informații mai precise despre dimensiunea și structura splinei și poate ajuta la identificarea unor leziuni, infarcte splenice, formațiuni sau traumatisme.

În unele cazuri, se poate utiliza substanță de contrast, dacă medicul consideră că este sigur și necesar.

Rezonanța magnetică poate fi utilă în anumite cazuri

Rezonanța magnetică nu este prima investigație făcută de rutină pentru splină, dar poate fi recomandată atunci când este nevoie de o caracterizare mai detaliată a unei leziuni.

Poate fi utilă mai ales dacă există formațiuni greu de definit prin ecografie sau tomografie.

Când se investighează măduva osoasă

Dacă analizele de sânge sunt foarte modificate sau există suspiciunea unei boli hematologice, medicul hematolog poate recomanda investigații suplimentare, inclusiv examinarea măduvei osoase.

Aceasta nu este o analiză făcută pentru orice problemă a splinei, ci doar în situații selectate.

Bolile hematologice precum limfoamele, leucemiile sau unele boli mieloproliferative pot determina splenomegalie și pot necesita evaluare specializată.

Ce înseamnă splină mărită

Splina mărită se numește splenomegalie.

De aceea, medicul caută cauza prin analize de sânge, ecografie și, dacă este necesar, investigații suplimentare.

Ce simptome poate da o problemă a splinei

O splină mărită poate să nu provoace niciun simptom și să fie descoperită întâmplător la ecografie. Când apar simptome, acestea pot include durere sau senzație de presiune sub coastele din partea stângă, senzație de sațietate după cantități mici de mâncare, oboseală sau slăbiciune.

Dacă splina captează prea multe celule sanguine, pot apărea anemie, infecții mai frecvente sau tendință crescută la sângerare, în funcție de tipul de celule afectat.

Când trebuie mers de urgență la medic

Durerea bruscă și intensă în partea stângă sus a abdomenului, mai ales după o lovitură sau un traumatism, poate indica o problemă serioasă la nivelul splinei. O ruptură de splină poate provoca hemoragie internă și reprezintă o urgență medicală.

Durerea severă, amețeala, slăbiciunea accentuată, leșinul, paloarea sau pulsul rapid necesită evaluare medicală imediată.

Ce medic se ocupă de problemele splinei

În funcție de cauza suspectată, evaluarea poate fi începută de medicul de familie sau de medicul internist. Dacă există modificări importante ale sângelui, pacientul poate fi îndrumat către hematologie. Dacă problema pare legată de ficat sau hipertensiune portală, poate fi necesar consult gastroenterologic sau hepatologic.

În cazul unor leziuni structurale, traumatisme sau complicații, poate fi nevoie și de chirurgie.

Nu există o singură „analiză pentru splină”

Este important de reținut că splina nu se verifică printr-o analiză unică.

Pot fi necesare analize hepatice, markeri de hemoliză, teste pentru infecții, investigații hematologice sau imagistică mai avansată.

Dacă ai durere sub coaste în partea stângă, analize de sânge modificate sau ți s-a spus la ecografie că splina este mărită, cel mai important pas este identificarea cauzei, nu doar repetarea analizelor fără o direcție clară.