Un genunchi care „ține” puțin când te ridici de pe scaun, degete care par mai rigide dimineața sau o durere discretă de șold după o plimbare mai lungă sunt simptome ușor de pus pe seama vârstei. Tocmai de aceea, osteoartrita poate evolua o perioadă fără ca femeile să își dea seama că schimbările pe care le observă au legătură cu articulațiile.
Osteoartrita este cea mai frecventă formă de artrită și afectează cel mai des genunchii, șoldurile și articulațiile mici ale mâinilor. Riscul crește odată cu vârsta, iar afecțiunea este mai frecventă la femei. Osteoartrita nu înseamnă că articulația pur și simplu „s-a uzat” și nici că deteriorarea este inevitabilă odată cu înaintarea în vârstă. Articulațiile sunt structuri vii, iar simptomele pot rămâne ușoare, pot varia în timp și nu se agravează obligatoriu continuu.
După 50 de ani, lucrurile devin și mai interesante în cazul femeilor, pentru că această perioadă coincide frecvent cu menopauza. O analiză recentă asupra factorilor de risc ai osteoartritei de-a lungul vieții femeii arată că tranziția menopauzală, modificările hormonale, metabolismul, inflamația și biomecanica articulațiilor sunt toate investigate ca elemente care pot influența apariția și evoluția bolii.
Durerea nu este întotdeauna primul lucru pe care îl observi
Când ne gândim la osteoartrită, ne imaginăm de obicei o articulație care doare permanent. În fazele timpurii, lucrurile pot fi mult mai subtile.
Durerea poate apărea doar după o zi mai activă, după o plimbare lungă sau când urci multe scări. A doua zi poate să dispară complet și tocmai această alternanță îi face pe mulți oameni să creadă că au „forțat puțin” și că nu există nicio problemă.
Simptomele osteoartritei pot veni și pleca, fiind influențate inclusiv de nivelul de activitate. În stadiile mai avansate pot deveni persistente, dar la început pot fi ușor de ignorat.
În osteoartrita timpurie a genunchiului, de exemplu, pot exista episoade scurte de durere, uneori pe partea internă a genunchiului, urmate de perioade în care articulația pare din nou normală.
Te ridici de pe scaun și primele mișcări sunt mai greoaie
Unul dintre semnele caracteristice poate fi rigiditatea după repaus.
Ai stat la birou, ai urmărit un film sau ai călătorit mai mult timp cu mașina, iar când te ridici simți că genunchiul sau șoldul are nevoie de câteva mișcări până începe să funcționeze normal.
După ce mergi câteva minute, senzația se ameliorează.
Acest tipar este destul de tipic pentru osteoartrită. La persoanele de peste 45 de ani, durerea articulară care se accentuează la utilizarea articulației și rigiditatea matinală absentă sau care durează mai puțin de aproximativ 30 de minute pot orienta medicul către diagnosticul de osteoartrită.
Rigiditatea foarte lungă dimineața, în schimb, poate sugera și alte forme de artrită și merită discutată cu medicul.
Scările încep să pară mai dificile decât înainte
Un alt semn timpuriu pe care multe persoane îl pun pe seama lipsei de condiție fizică este dificultatea la urcatul sau coborâtul scărilor.
În osteoartrita genunchiului, durerea poate deveni mai evidentă tocmai în aceste situații, pentru că articulația este solicitată suplimentar.
Poate apărea aceeași senzație când te ridici dintr-un fotoliu jos, când te așezi sau când mergi pe un teren înclinat.
Mersul pe dealuri și scările printre situațiile în care durerea de genunchi asociată osteoartritei poate deveni mai pronunțată.La început nu este neapărat o durere puternică. Poate fi pur și simplu impresia că genunchiul „nu mai are aceeași putere”.
Articulația trosnește sau pare că „scrâșnește”
O articulație care pocnește nu înseamnă automat osteoartrită. Zgomotele articulare fără durere sunt foarte frecvente și pot apărea și la persoane perfect sănătoase.
În osteoartrită, însă, poate apărea ceea ce medicii numesc crepitație: o senzație sau un zgomot de frecare, trosnire ori scrâșnet atunci când articulația se mișcă. Această senzație este printre simptomele care pot apărea în osteoartrită.
Dacă zgomotele sunt însoțite de durere, rigiditate sau limitarea mișcării, merită să le acorzi mai multă atenție.
Degetele devin mai rigide și unele gesturi banale devin incomode
Osteoartrita nu afectează numai genunchii.
La femei, mâinile sunt o zonă frecvent afectată, în special articulațiile de la baza degetului mare și cele apropiate de vârful degetelor.
La început poți observa lucruri foarte simple: devine mai greu să deschizi un borcan, să răsucești o cheie, să desfaci un capac sau să strângi ferm un obiect.
Pot apărea rigiditate, sensibilitate și mici umflături ale articulațiilor. În timp, unele articulații ale degetelor pot deveni mai proeminente. National Institute for Health and Care Excellence descrie exact aceste modificări în osteoartrita mâinii.
Datele clinice arată și cât de mult contează sexul după 50 de ani. Pentru osteoartrita bazei policelui, de exemplu, un material NHS din 2025 estimează că între 50 și 60 de ani există semne ale afecțiunii la aproximativ 33% dintre femei, comparativ cu aproximativ 11% dintre bărbați. Nu toate persoanele cu astfel de modificări au însă simptome importante.
Șoldul poate durea în altă parte decât te-ai aștepta
Durerea de șold nu se simte întotdeauna exact pe partea laterală a șoldului.
În osteoartrită, ea poate apărea în zona inghinală, în coapsă sau în jurul feselor. Uneori primul semn este pur și simplu faptul că anumite mișcări devin mai dificile.
Poate deveni incomod să îți pui șosetele, să te încalți sau să urci și să cobori din mașină. Aceste dificultăți sunt descrise drept manifestări frecvente ale osteoartritei șoldului.
Fiindcă durerea poate iradia, unele femei o confundă inițial cu o problemă musculară sau cu durerea de spate.
Articulația pare mai mare sau mai „noduroasă”
Schimbările de aspect pot apărea treptat și tocmai de aceea sunt greu de observat.
O articulație poate părea puțin mai mare decât cea de pe partea opusă, iar degetele pot deveni mai noduroase.
În anumite cazuri apare și o ușoară umflare.
Acest lucru nu înseamnă însă că orice articulație umflată este osteoartrită.
Inflamația importantă, o articulație foarte caldă și roșie sau o umflare apărută brusc pot avea alte cauze și trebuie evaluate medical.Simți că ai pierdut puțin din mobilitate
Uneori nu durerea este cea care atrage atenția, ci faptul că mișcarea nu mai este la fel de amplă.
Genunchiul nu se mai întinde complet, șoldul pare mai rigid sau degetele nu mai au aceeași dexteritate.
Reducerea amplitudinii mișcării este unul dintre simptomele pe care medicii le pot observa în osteoartrită.
Schimbarea poate fi atât de lentă încât ajungi să te adaptezi fără să îți dai seama. Alegi alte poziții, eviți anumite mișcări sau începi să folosești cealaltă mână.
Slăbirea mușchilor poate fi un semn trecut cu vederea
Durerea ne face instinctiv să folosim mai puțin articulația.
Dacă acest lucru continuă, musculatura din jur poate începe să slăbească, ceea ce reduce și mai mult stabilitatea articulației și face anumite activități mai dificile.
În osteoartrita timpurie a genunchiului, de exemplu, poate apărea slăbirea musculaturii din partea anterioară a coapsei, iar urcatul și coborâtul scărilor devin mai dificile.
De aceea, ideea că articulația trebuie „menajată” prin evitarea aproape completă a mișcării poate ajunge să facă mai mult rău decât bine.
De ce osteoartrita este mai frecventă la femei după 50 de ani
Sexul feminin este recunoscut ca factor asociat unui risc mai mare de osteoartrită, iar diferența devine mai evidentă odată cu înaintarea în vârstă.
Cercetătorii încearcă să înțeleagă mai bine rolul menopauzei în acest fenomen. O analiză publicată în 2026 arată că nu este vorba doar despre estrogen, ci despre interacțiunea dintre hormonii sexuali, inflamație, metabolism, mecanica articulației și modul în care este procesată durerea.
În același timp, o meta-analiză publicată în 2026, care a inclus peste 93.000 de femei, a constatat că durerile musculare și articulare sunt raportate mai frecvent în perimenopauză și după menopauză decât înainte de menopauză. Autorii subliniază însă că acestea sunt date observaționale și nu demonstrează că toate durerile articulare din această perioadă sunt provocate de schimbările hormonale.
De aceea, o femeie de 52 de ani poate avea simultan simptome asociate menopauzei și o osteoartrită aflată la început.
Kilogramele în plus pot conta mai mult decât pare
Greutatea corporală influențează în special articulațiile care susțin corpul, cum sunt genunchii și șoldurile.
Obezitatea este recunoscută drept unul dintre factorii care cresc riscul de osteoartrită, alături de vârstă, traumatismele articulare anterioare și istoricul familial.
După menopauză, multe femei observă și modificări ale compoziției corporale, iar dacă acestea se asociază cu scăderea masei musculare și reducerea activității fizice, articulațiile pot fi solicitate suplimentar.
În cazul în care există exces ponderal, scăderea în greutate poate reduce solicitarea asupra genunchilor și poate face parte din tratamentul osteoartritei.
O accidentare veche poate reveni după ani
O entorsă serioasă, o ruptură de ligament, o problemă de menisc sau o intervenție chirurgicală din tinerețe poate părea de mult uitată.
Totuși, traumatismele articulare anterioare sunt un factor cunoscut de risc pentru osteoartrită.
De aceea, dacă un singur genunchi începe să doară și este tocmai cel pe care l-ai accidentat cu douăzeci de ani în urmă, această informație merită spusă medicului.
Osteoartrita nu înseamnă că trebuie să renunți la mișcare
Una dintre cele mai importante schimbări în modul modern de abordare a osteoartritei este faptul că mișcarea nu mai este privită ca un dușman al articulației.
Ghidurile National Institute for Health and Care Excellence pun exercițiul terapeutic în centrul tratamentului, împreună cu controlul greutății atunci când este necesar.
Exercițiile adaptate pot îmbunătăți forța, funcția și capacitatea de a face activitățile zilnice.
O analiză recentă axată pe femeile aflate după menopauză arată, de asemenea, că exercițiile aerobice și antrenamentul de forță pot îmbunătăți funcția articulară și reduce durerea.Este posibil ca la începutul unui program de exerciții să simți puțin mai mult disconfort, motiv pentru care tipul și intensitatea mișcării trebuie adaptate situației tale.
Ai nevoie neapărat de radiografie?
Nu întotdeauna.
În cazul unei persoane de peste 45 de ani cu durere care apare la folosirea articulației și rigiditate matinală absentă sau de scurtă durată, ghidurile NICE permit adesea stabilirea diagnosticului clinic, fără investigații imagistice de rutină.
Radiografia sau alte investigații pot deveni necesare dacă simptomele sunt neobișnuite, diagnosticul nu este clar sau medicul suspectează altă problemă.
Un lucru important este că imaginea de pe radiografie și intensitatea durerii nu merg întotdeauna mână în mână. Poți avea modificări structurale evidente și simptome reduse sau, invers, durere importantă fără modificări spectaculoase.
Când poate fi vorba despre altceva
Nu orice durere articulară după 50 de ani înseamnă osteoartrită.
Artrita reumatoidă, de exemplu, poate provoca durere și rigiditate care afectează articulațiile de pe ambele părți ale corpului și rigiditate matinală mai prelungită. Guta poate provoca brusc o articulație extrem de dureroasă, caldă și umflată. Bursitele, traumatismele și alte afecțiuni articulare pot produce simptome asemănătoare.
O articulație roșie, fierbinte și foarte umflată, mai ales dacă apare și febră sau stare generală proastă, nu trebuie pusă pe seama osteoartritei. Poate exista inclusiv o infecție articulară care necesită evaluare rapidă.
De asemenea, merită să mergi la medic dacă durerea te împiedică să faci activitățile obișnuite, îți afectează somnul, revine frecvent sau nu se ameliorează.
Primele semne nu trebuie ignorate tocmai pentru că există lucruri pe care le poți face
Osteoartrita este o afecțiune cronică, dar diagnosticul nu înseamnă că articulația va continua inevitabil să se degradeze până când vei avea nevoie de operație.
Pentru multe persoane, simptomele rămân ușoare sau pot fi controlate foarte bine prin mișcare, menținerea forței musculare, gestionarea greutății și tratamente adaptate. NHS subliniază că osteoartrita nu se agravează obligatoriu în timp și că uneori simptomele se pot chiar ameliora.
Tocmai de aceea merită să observi schimbările mici.
Genunchiul care doare din când în când la scări, șoldul care se mișcă puțin mai greu, degetele rigide dimineața sau senzația că o articulație trebuie „dezmorțită” după repaus pot părea detalii neimportante.
Dar dacă devin repetitive, ele merită discutate cu medicul.
După 50 de ani, nu orice durere este „normală pentru vârstă”.
Și cu atât mai puțin trebuie acceptată fără să afli ce o provoacă.
Posteaza comentariu