Când temperaturile scad, mulți oameni beau automat mai puțină apă. Nu mai simțim aceeași nevoie de a avea permanent o sticlă la îndemână, transpirăm aparent mai puțin, iar băuturile calde tind să înlocuiască apa simplă. Numai că organismul continuă să piardă apă prin urină, respirație și piele chiar și atunci când afară este frig. Dacă aceste pierderi nu sunt compensate, deshidratarea poate apărea și în sezonul rece.
Problema este că iarna semnalele pot fi mai ușor ignorate. Setea nu pare la fel de puternică precum într-o zi caniculară, iar simptome precum oboseala, durerea de cap sau dificultatea de concentrare pot fi puse pe seama frigului, a lipsei de somn sau a unei zile încărcate.
Frigul nu oprește pierderile de apă
Organismul pierde apă permanent, inclusiv atunci când nu transpirăm vizibil. Respirăm, urinăm și eliminăm cantități mici de apă prin piele, iar toate acestea trebuie compensate prin lichide și alimente. National Institutes of Health subliniază că apa este esențială pentru funcționarea celulelor și stă la baza unor fluide precum sângele, saliva, urina și lichidul articular.
În plus, aerul rece este adesea uscat, iar încălzirea locuințelor poate reduce și mai mult umiditatea din interior. Chiar dacă nu vezi transpirația pe piele, pierderile de apă prin respirație continuă.
În timpul activității fizice în aer liber situația poate deveni și mai evidentă. Îmbrăcămintea groasă poate favoriza transpirația, iar Centers for Disease Control and Prevention recomandă evitarea supraîncălzirii în frig tocmai pentru că transpirația umezește hainele și accelerează ulterior pierderea de căldură.
Frigul poate modifica și felul în care organismul gestionează lichidele
Expunerea la frig produce vasoconstricție: vasele de sânge de la nivelul pielii și extremităților se îngustează pentru a limita pierderea de căldură și pentru a păstra sângele mai aproape de organele centrale.
În anumite condiții poate apărea și ceea ce se numește diureză indusă de frig, adică o creștere a eliminării de urină.
Literatura de specialitate descrie acest fenomen drept unul dintre factorii care pot contribui la pierderea de lichide în timpul expunerii prelungite la frig, alături de pierderile respiratorii, transpirație și consumul insuficient de apă.Prin urmare, faptul că nu simți că „mori de sete” nu înseamnă că organismul nu pierde apă.
Primul semn poate fi urina mai închisă la culoare
Unul dintre cele mai simple indicii ale unei hidratări insuficiente este modificarea urinei. Dacă aceasta devine galben închis, mai concentrată și urinezi mai rar decât de obicei, este posibil să nu bei suficiente lichide.
National Health Service include printre semnele deshidratării setea, urina galben închis și cu miros mai puternic, urinările mai rare, amețeala, oboseala și uscăciunea gurii, buzelor sau limbii.
Culoarea urinei nu este însă un instrument perfect. Unele vitamine, medicamente și alimente îi pot modifica aspectul, iar anumite afecțiuni renale schimbă modul în care organismul concentrează urina. Dar, pentru majoritatea adulților sănătoși, poate fi un reper simplu de urmărit.
Poți avea dureri de cap și dificultăți de concentrare
Dacă aportul de lichide scade suficient, pot apărea dureri de cap, senzație de oboseală și dificultăți de concentrare. Centers for Disease Control and Prevention arată că deshidratarea poate afecta inclusiv claritatea gândirii și starea de spirit.
Iarna este foarte ușor să dai vina pe lipsa luminii, programul încărcat sau somnul insuficient. Uneori însă, o parte din starea de moleșeală poate fi legată pur și simplu de faptul că ai băut prea puțin.
Desigur, o durere de cap persistentă sau o oboseală neobișnuită nu trebuie atribuite automat deshidratării. Sunt simptome foarte nespecifice și pot avea numeroase alte cauze.
Poți ameți când te ridici
Pe măsură ce deshidratarea devine mai pronunțată, scăderea volumului de lichide poate contribui la senzația de amețeală sau de cap ușor, mai ales atunci când te ridici în picioare.
NHS recomandă evaluare medicală atunci când amețeala apărută la ridicare nu dispare, mai ales dacă este însoțită de urinări foarte rare sau de o stare neobișnuită de somnolență și slăbiciune.
O amețeală repetată nu trebuie pusă automat pe seama faptului că „nu ai băut destulă apă”, deoarece poate avea și cauze cardiovasculare, neurologice, metabolice sau legate de medicamente.
Constipația poate deveni mai supărătoare
Apa este importantă și pentru funcționarea normală a sistemului digestiv.
Aportul insuficient de lichide poate contribui la constipație, mai ales atunci când este asociat cu o dietă săracă în fibre și cu mai puțină mișcare, două situații frecvente în sezonul rece.Centers for Disease Control and Prevention include constipația printre problemele care pot fi favorizate de un aport insuficient de lichide.
Dacă mărești aportul de fibre, este cu atât mai important să consumi suficiente lichide. Fibrele au nevoie de apă pentru a-și exercita efectele benefice asupra tranzitului intestinal.
Rinichii au nevoie de apă pe tot parcursul anului
Rinichii reglează echilibrul de apă și electroliți și elimină prin urină produșii de metabolism. Atunci când organismul primește prea puțină apă, unul dintre mecanismele de compensare este reținerea unei cantități mai mari de apă și producerea unei urine mai concentrate.
Un aport adecvat de apă este asociat și cu prevenirea deshidratării și cu reducerea riscului de calculi renali la unele persoane.
Asta nu înseamnă că trebuie să forțezi consumul unor cantități uriașe de apă. Rinichii sănătoși mențin un echilibru foarte fin, iar atât deficitul, cât și excesul extrem de apă pot fi problematice.
Persoanele în vârstă trebuie să fie mai atente
Riscul de deshidratare crește odată cu vârsta. La adulții mai în vârstă, senzația de sete poate deveni mai puțin sensibilă, iar capacitatea rinichilor de a concentra urina se modifică. Persoanele de peste 65 de ani tind să aibă un răspuns al setei mai redus comparativ cu adulții tineri.
De aceea, pentru o persoană în vârstă, regula „beau când mi-e sete” poate să nu fie întotdeauna suficientă.
Riscul este și mai mare dacă există dificultăți de mobilitate, tulburări cognitive, febră, vărsături sau diaree ori dacă persoana ia medicamente care cresc eliminarea de urină.
Cafeaua și ceaiul „se pun” la hidratare?
Da. Apa simplă nu este singura sursă de lichide.
Ceaiul, cafeaua, laptele, supele și apa conținută de alimente contribuie și ele la aportul total zilnic.Asta nu înseamnă însă că orice băutură este la fel de potrivită. Cantitățile mari de băuturi îndulcite adaugă multe calorii, iar alcoolul nu este o soluție pentru hidratare.
Iarna, ceaiurile neîndulcite, apa la temperatura camerei, supele și ciorbele pot fi variante mai atractive pentru persoanele cărora le este greu să bea apă rece.
Câtă apă trebuie să bei iarna?
Nu există un număr perfect de pahare valabil pentru toată lumea. Necesarul de lichide depinde de vârstă, greutate, sex, alimentație, activitate fizică, temperatură, sarcină sau alăptare și de eventualele afecțiuni medicale. Centers for Disease Control and Prevention subliniază că necesarul zilnic diferă de la o persoană la alta.
Mai util decât să te obligi să atingi o cifră rigidă este să bei regulat de-a lungul zilei, să urmărești senzația de sete și aspectul urinei și să crești aportul atunci când faci sport, ai febră, diaree sau vărsături.
Persoanele cu insuficiență cardiacă, boli renale avansate sau alte afecțiuni pentru care medicul a recomandat restricționarea lichidelor nu trebuie să mărească aportul fără sfat medical.
Nu trebuie să aștepți să îți fie foarte sete
Setea este un mecanism important de protecție, dar nu trebuie să ajungi la senzația intensă de sete pentru a bea. O strategie simplă este să păstrezi un pahar sau o sticlă de apă la vedere și să bei câte puțin pe parcursul zilei.
Dacă apa rece nu îți place iarna, poate fi consumată la temperatura camerei. Poți alterna cu ceaiuri neîndulcite, iar supele și alimentele bogate în apă contribuie și ele la aportul zilnic.
Este util și să bei înainte, în timpul și după activitățile fizice mai lungi, inclusiv atunci când faci mișcare afară pe vreme rece. Faptul că nu simți că transpiri nu înseamnă că nu pierzi lichide.
Când deshidratarea devine o urgență
Deshidratarea ușoară se poate corecta de obicei prin consumul de lichide.
Situația devine însă mai serioasă dacă apar confuzie, leșin, incapacitatea de a urina, puls foarte rapid sau respirație accelerată. National Institutes of Health menționează aceste manifestări printre semnele unei deshidratări severe.De asemenea, amețeala persistentă la ridicare, somnolența neobișnuită, urina foarte închisă la culoare și urinările mult mai rare decât de obicei justifică evaluarea medicală.
Așadar, nevoia de hidratare nu dispare odată cu vara. Iarna poate fi chiar mai ușor să uiți să bei, pentru că frigul schimbă rutina și senzația de sete poate părea mai puțin evidentă. Organismul, însă, continuă să folosească și să piardă apă în fiecare oră a zilei.
Citește și:
Posteaza comentariu