Când este normală căderea părului și când trebuie investigată. Semnele care nu ar trebui ignorate

Problema apare atunci când pierzi vizibil mai mult păr decât înainte, cărarea se lărgește, coada devine mai subțire sau apar zone în care scalpul rămâne descoperit. Căderea bruscă, abundentă ori însoțită de mâncărime, durere și modificări ale pielii capului ar trebui evaluată de un medic dermatolog.

Cât păr este normal să pierzi într-o zi

În mod obișnuit, o persoană pierde aproximativ 50-100 de fire de păr pe zi. Această eliminare face parte din ciclul natural al firului de păr și nu înseamnă automat că începe instalarea cheliei.

Este dificil să numeri firele pierdute și nici nu este necesar să faci acest lucru zilnic. Contează mai mult dacă observi o schimbare clară față de ceea ce era normal pentru tine.

Cantitatea de păr vizibilă după spălare poate părea mai mare dacă îți speli părul la câteva zile, deoarece firele care s-ar fi desprins treptat se adună și cad în același timp. Persoanele cu părul lung pot avea, de asemenea, impresia că pierd mai mult, deoarece firele sunt mai ușor de observat.

Cum îți dai seama că este vorba despre o cădere excesivă

Nu orice fir rămas în perie indică o problemă. Ar trebui însă să fii atentă dacă observi:

• smocuri de păr în timpul spălării sau pieptănării;
• o cantitate mult mai mare de păr pe pernă;
• o cărare care devine treptat mai lată;
• o coadă de cal vizibil mai subțire;
• scalp care începe să se vadă prin păr;
• retragerea liniei părului;
• pete rotunde sau neregulate fără păr;
• pierderea genelor ori a sprâncenelor.

La femei, primele semne ale unei pierderi progresive pot fi lărgirea cărării și reducerea volumului cozii.

Care este diferența dintre căderea părului și pierderea părului

Căderea excesivă înseamnă că un număr mai mare de fire ajunge simultan în faza de repaus și apoi se desprinde. Foliculii rămân însă activi, iar părul poate crește din nou după dispariția factorului declanșator.

Pierderea propriu-zisă a părului apare atunci când firele nu mai sunt înlocuite corespunzător. Aceasta poate provoca rărirea progresivă, retragerea liniei părului sau apariția zonelor fără păr.

Un dermatolog poate face diferența dintre o eliminare temporară și o afecțiune care afectează creșterea părului. Unele persoane pot avea ambele probleme în același timp.

Căderea părului după stres sau boală poate fi temporară

Una dintre cele mai frecvente cauze ale căderii difuze este efluviul telogen.

Printre factorii declanșatori se pot număra:

• o boală însoțită de febră;
• o infecție severă;
• o intervenție chirurgicală;
• nașterea;
• o perioadă de stres intens;
• scăderea rapidă în greutate;
• dietele foarte restrictive;
• schimbările hormonale;
• întreruperea unor tratamente hormonale;
• anumite medicamente.

De regulă, căderea nu începe imediat după eveniment, ci la aproximativ două-trei luni distanță. Tocmai de aceea, multe persoane nu mai fac legătura dintre episodul prin care au trecut și pierderea ulterioară a părului.

În forma acută, efluviul telogen durează de obicei mai puțin de șase luni. Odată ce organismul își revine, apar fire noi, iar densitatea părului se poate reface treptat.

Este normal să îți cadă părul după naștere?

Da. Căderea mai abundentă a părului la câteva luni după naștere este frecventă și apare ca urmare a schimbărilor hormonale.

În timpul sarcinii, nivelul crescut de estrogen menține mai multe fire în faza de creștere. După naștere, o parte dintre acestea intră aproape simultan în faza de repaus și încep să cadă.

Deși poate părea alarmantă, această situație este, în cele mai multe cazuri, temporară. Părul începe să își recapete treptat densitatea, deși procesul poate dura mai multe luni.

Schimbarea anotimpurilor poate influența căderea părului?

Unele persoane observă o cădere mai accentuată în anumite perioade ale anului, mai ales la sfârșitul verii și toamna. Fluctuațiile moderate, care durează puțin și nu reduc vizibil densitatea părului, nu sunt de obicei îngrijorătoare.

Totuși, căderea foarte abundentă nu ar trebui pusă automat pe seama anotimpului. Dacă părul continuă să se rărească, trebuie căutată și o altă cauză.

Căderea părului poate apărea după o dietă drastică

Părul nu este esențial pentru supraviețuirea organismului. Atunci când aportul de energie, proteine sau nutrienți este insuficient, corpul direcționează resursele către organele vitale, iar creșterea părului poate fi afectată.

Scăderea rapidă în greutate, alimentația dezechilibrată și carențele nutriționale pot declanșa o cădere difuză. Deficitul de fier este una dintre problemele care pot fi investigate, mai ales în cazul femeilor cu menstruații abundente.

Nu este recomandat să iei fier, zinc, biotină sau alte suplimente fără analize și indicație medicală.

Coafurile strânse pot provoca pierderea părului

Cozile foarte strânse, împletiturile, extensiile și cocurile purtate frecvent pot exercita o tensiune continuă asupra rădăcinilor. În timp, aceasta poate provoca alopecie de tracțiune.

La început, părul poate crește din nou dacă obiceiul este corectat. Dacă tensiunea continuă și foliculii sunt afectați permanent, zonele rare se pot menține. Coafurile strânse purtate repetat sunt recunoscute drept cauză a alopeciei de tracțiune.

Semnele pot apărea mai ales în jurul frunții, al tâmplelor și în zonele în care părul este tras cu putere.

Căderea treptată poate avea o cauză genetică

Alopecia androgenetică, numită și cădere a părului de tip feminin sau masculin, evoluează de obicei lent.

La femei, părul se rărește frecvent în partea superioară a capului, iar cărarea devine mai lată. Linia frontală poate rămâne relativ bine păstrată. La bărbați, sunt mai frecvente retragerea părului la tâmple și rărirea în zona creștetului.

Tratamentul început devreme poate încetini progresia în anumite cazuri. Este însă important ca diagnosticul să fie confirmat de dermatolog, deoarece mai multe tipuri de alopecie pot arăta asemănător, dar necesită tratamente diferite.

Petele fără păr trebuie investigate

Apariția bruscă a uneia sau mai multor zone rotunde și netede, complet lipsite de păr, poate indica alopecie areată.

Aceasta este o afecțiune în care sistemul imunitar atacă foliculii de păr. Petele pot apărea pe scalp, dar uneori sunt afectate și barba, sprâncenele, genele sau alte zone ale corpului.

Alopecia areată începe adesea brusc, printr-o pată circulară care se poate extinde sau se poate uni cu alte zone fără păr. Uneori, înainte de cădere, pielea poate prezenta mâncărime sau disconfort.

Când scalpul oferă indicii importante

Căderea părului însoțită de modificări ale scalpului nu ar trebui ignorată.

Programează un consult dacă observi:

• roșeață persistentă;
• scuame groase;
• cruste;
• răni;
• secreții;
• pustule;
• durere sau senzație de arsură;
• mâncărime intensă;
• piele lucioasă în zonele fără păr;
• cicatrici.

Anumite inflamații și infecții pot deteriora foliculii. În alopeciile cicatriciale, pierderea părului poate deveni permanentă, motiv pentru care diagnosticul și tratamentul precoce sunt importante.

Ce boli pot provoca pierderea părului

Căderea părului nu este întotdeauna o problemă strict cosmetică.

• tulburări ale tiroidei;
• anemie și deficit de fier;
• boli autoimune;
• sindromul ovarelor polichistice;
• dezechilibre hormonale;
• infecții ale scalpului;
• afecțiuni dermatologice;
• boli cronice;
• efectele secundare ale unor medicamente.

Medicul poate suspecta o afecțiune, o carență, un dezechilibru hormonal sau o infecție și poate recomanda analize de sânge ori alte investigații.

Ce simptome asociate trebuie discutate cu medicul

Căderea părului trebuie investigată mai ales dacă este însoțită de alte schimbări ale stării de sănătate, precum:

• oboseală persistentă;
• paloare;
• amețeli;
• intoleranță la frig;
• creștere sau scădere inexplicabilă în greutate;
• menstruații foarte abundente;
• cicluri neregulate;
• apariția părului gros pe față;
• acnee accentuată;
• dureri articulare;
• erupții cutanate;
• pierderea sprâncenelor sau a genelor.

Aceste manifestări nu confirmă singure un diagnostic, dar îi pot oferi medicului indicii despre cauza problemei.

Când trebuie să mergi la dermatolog

Este recomandat să soliciți o evaluare medicală dacă:

• părul începe să cadă brusc;
• pierzi smocuri întregi;
• apar pete fără păr;
• căderea persistă mai mult de câteva luni;
• părul devine vizibil mai rar;
• cărarea se lărgește;
• linia părului se retrage;
• scalpul este inflamat, dureros sau prezintă cruste;
• îți cad genele ori sprâncenele;
• căderea a început după administrarea unui medicament;
• problema îți provoacă o stare puternică de anxietate.

Căderea bruscă, în pete sau mult mai abundentă decât de obicei poate semnala o afecțiune care necesită tratament.

Nu este necesar să aștepți până când apar zone complet lipsite de păr. În multe afecțiuni, identificarea timpurie a cauzei crește șansele de a încetini sau opri procesul.

Cum este investigată căderea părului

Medicul va întreba când a început problema, cât de repede a evoluat și dacă ai trecut recent printr-o boală, o operație, o naștere, o perioadă stresantă sau o schimbare importantă de greutate.

De asemenea, poate analiza:

• istoricul familial;
• medicamentele și suplimentele folosite;
• alimentația;
• ciclul menstrual;
• modul în care îți îngrijești și coafezi părul;
• aspectul scalpului;
• distribuția zonelor rare.

În funcție de situație, pot fi recomandate analize pentru hemoleucogramă, fier și feritină, funcția tiroidei sau anumiți hormoni. Uneori sunt necesare examinarea microscopică, testarea rezistenței firelor ori biopsia scalpului.

De ce nu este bine să începi tratamentul singură

Căderea părului are numeroase cauze, iar un produs potrivit într-o anumită afecțiune poate fi inutil în alta.

Șampoanele, fiolele și suplimentele nu pot trata toate tipurile de alopecie.

De asemenea, biotina nu este o soluție universală. În lipsa unui deficit real, beneficiile pot fi limitate, iar dozele mari pot influența rezultatele unor analize de laborator.

Ce poți face până ajungi la medic

Tratează părul cu blândețe și evită coafurile strânse, decolorările repetate și folosirea excesivă a instrumentelor foarte fierbinți.

Consumă suficiente proteine și urmează o alimentație variată. Evită dietele drastice și suplimentele luate la întâmplare.

Fotografiază cărarea și linia părului o dată pe lună, în aceeași lumină și din același unghi. Imaginile pot arăta mai clar dacă rărirea progresează decât verificarea zilnică în oglindă.

Notează și eventualele evenimente produse cu două-trei luni înainte de debutul căderii, precum o boală, o intervenție, un episod intens de stres, nașterea sau o scădere rapidă în greutate.

Căderea părului este frecventă, dar nu trebuie ignorată

Pierderea unui număr moderat de fire în fiecare zi este normală. Căderea temporară după stres, boală sau naștere se poate opri, iar părul își poate recăpăta treptat densitatea.

În schimb, pierderea bruscă, apariția petelor fără păr, rărirea progresivă și modificările scalpului trebuie investigate. Cu cât cauza este identificată mai devreme, cu atât există mai multe șanse ca procesul să fie controlat și, în unele situații, ca părul să crească din nou.