Despre anorexie si bulimie

Despre anorexie si bulimie

Anorexia si bulimia intra in categoria tulburarilor de alimetatie. Uneori aceste tulburari sunt insotite de tulburare dismorfica, in sensul ca persoanele nu au capacitatea de a-si percepe corpul in dimensiuni reale, vazandu-se de obicei mult mai grase decat sunt.

Ce inseamna perceptie dismorfica?

Dismorfic inseamna ca te vezi altfel decat esti. Morfos e forma si dis - este in neregula, complicat, dificil, altfel decat e normal. in general, tulburarile dismorfice presupun o preocupare excesiva pentru propriile aparente, consumarea unui timp excesiv pentru acest lucru, un continuu distress  psihologic si o inrautatire a relatiilor sociale, ocupationale sau alte arii de functionare. Acea persoana se vede altfel decat o vad ceilalti si sufera un stress uneori insuportabil, dat de faptul ca nu se poate accepta asa cum se percepe.

Anorexicele, de exemplu, isi percep foarte diferit propriul corp, ca fiind mai gras, mai deformat decat in realitate.  In cazul in care o anorexica este pusa sa se deseneze pe o coala de hartie, de obicei imaginea schitata arata cu totul altfel fata de cum arata respectiva persoana in realitate.

De obicei, in psihoterapie, trebuie sa se accentueze, sa se mearga pe acceptare de sine, pe o constientizare a propriului corp.


De ce se ajunge la aceste tulburari dismorfice?

 Aici se poate incepe foarte bine cu dimensiunea culturala care este foarte importanta. Exista anumite rigori date de cultura, care duc la anumite valori. Oamenii iau masuri in functie de aceste valori care sunt normale, dar exista o anumita limita peste care unele persoane trec si nu constientizeaza faptul ca depasesc masura. Acest lucru se intampla mai ales la varsta adolescentei sau a preadolescentei cand fetele incep sa-si constientizeze propria feminitate si vor sa fie placute. In astfel de momente critice, ele nu mai vad limita si atunci linia de baza este "cu cat mai mult, cu atat mai bine", mult in sensul de cu cat mai exagerat (mai slaba), cu atat ma simt mai frumoasa.


Poate o persoana anorexica/bulimica sa-si rezolve problema cu ajutorul psihologului?

Daca anorexicul constientizeaza ca este anorexic si vrea sa se vindece de aceasta problema, poate sa o fac, dar cu mult efort, numai prin psihoterapie. Dar foarte putine persoane sunt in stare sa recunoasca faptul ca au o problema. Mai degraba bulimicii vin la psihoterapie si intr-adevar dau rezultate foarte bune. Bulimicul oricum realizeaza ca are problema, pentru ca nu se poate stapani sa nu manance. Bulimicul mananca mult, dicolo de senzatia de satietate si apare sentimentul de vinovatie, se autoculpabilizeaza si face ceva ca sa-si rezolve sentimentul de vinovatie. Ce anume face? Vomita, face exercitii fizice "in nestire" si alte lucruri, intr-o maniera la fel de compulsiva. Bulimicul mai degraba constientizeaza ca are o problema, pe cand anorexicul se poate simti bine la 30 de kg la 1.70. Problema poate sa apara in momentele in care nu se mai poate ridica din pat sau este fortat de catre familie sa vina la medic.


Ce sfaturi le puteti oferi celor care se confrunta cu aceasta problema?

Este foarte importanta cultura familiala si atat atitudinea parintilor, cat si a copilului. Unei adolescente slabe, sub limita normala, i se poate spune "vai ce draguta, ce finuta esti" si astfel i se poate intari simptomul. Copilul se obisnuieste sa fie in centrul atentiei atat timp cat i se spun aceste lucruri, insistandu-se pe ideea de fragilitate. Acest tip de probleme pornesc de la cultura familiala si apoi de la anturaj - cercul de la scoala. Cultura de grup este un factor pe care nu-l poti controla.

Bulimia si anorexia sunt de multe ori asociate cu probleme psihologice ce tin de control. Dorinta de a-ti controla corpul dincolo de limite, mai ales in contextul in care exista o presiune exterioara puternica sau un mediu familiar foarte sever, din care bolnavul simte ca nu poate sa evadeze.

Foarte important este ca orice persoana sa-si stabileasca o identitate proprie si sa nu se lase influentata excesiv de mult de cei din jur. Daca nu stii cum esti, daca te ghidezi numai in functie de ceilalti este normal sa ajungi la astfel de dezechilibre alimentare.

De obicei cazurile acestea se rezolva cu psihoterapie. E ca un cerc vicios. Conteaza foarte mult daca persoana cu probleme - anorexicul/bulimicul - are pe cineva aproape care o iubeste. Iubirea este extrordinara si da un echilibru problemelor. Foarte important pentru bulimic este sa-si constientizeze simptomele: sa vada care sunt orele la care mananca, care sunt cantitatile pe care le mananca, sa constientizeze ce mananca si de cate ori vomita; sa vada unde si cum poate interveni singur; sa o ia treptat si, cel mai semnificativ lucru este sa nu mai vomite.


Cat de departe se poate ajunge in cazul anorexiei si in cazul bulimiei?

Anorexicul, este clar, poate sa moara. In primul rand corpul este distrus. Un anorexic care nu constientizeaza la timpul potrivit cu ce se confrunta, poate avea probleme foarte mari - poate sa faca infarct, tot ce inseamna grav, de la organele interne pana la sistemul osos este compromis si se reface foarte greu.

In cazul bulimiei, cam 70% isi revin, iar aproximativ 10% raman mereu cu intreaga gama de simptome.

In general, organismul se dezechilibreaza puternic si foarte greu isi revine. Sau nu isi mai revine niciodata. Carente majore de substante vitale duc la un ritm accentuat de dezechilibru si la aparitia unor alte boli.


Care este diferenta intre o persoana care vrea sa slabeasca si un anorexic adevarat?

Anorexicul in primul rand trebuie sa aiba indicele corporal foarte scazut. Aceasta diferenta dintre un anorexic si o persoana care vrea sa slabeasca depinde foarte mult de perceptia fiecaruia: sunt oameni slabi care se rasfata si cred ca ar trebui sa slabeasca, dar anorexicii cred realmente ca sunt grasi, disgratiosi si celorlalti li se face sila cand se uita la grasimile lor, desi ei sunt piele si os.

Un alt simptom este ritualul mancarii la anorexici. Faptul ca taie mancarea in foarte multe bucatele, si au sentimentul ca mananca mult sau foarte mult la masa; sentimentul ca pierd foarte mult timp cu mesele dar, de fapt, in realitate lucrurile sunt cu totul altele.Psihologic insa, mancarea este pentru ei o preocupare continua.

Un alt simptom, care este si la bulimici poate sa fie efortul excesiv depus pentru a elimina kilogramele nedorite. Anorexicele, convinse ca sunt grase si disgratioase, se imbraca cu haine largi, care sa le acopere corpul si chiar daca abia se tin pe picioare, din dorinta de a mai consuma calorii ies si alearga, au un program activ de exercitii fizice. Anorexicele adevarate, de obicei, au mult de lucrat pe partea de psihoterapie. Odata externate din spital, daca vor cu adevarat sa-si depaseasca problema trebuie sa ajunga in mod obligatoriu pe la un cabinet de consiliere psihologica. Este de lucru foarte mult, intens, pentru ca se lucreaza pe scopurile lor si pe modul lor de a exista in lume. La bulimie la fel. Este posibil sa fie nevoie de minim 20-40 de sedinte pentru a-si da seama ca se poate ajuta de unul singur sau pot fi niste probleme ascunse.

Exista si bulimii create pentru ca asa e la moda. Am intalnit o persoana care era bulimica pentru ca prietena ei era bulimica si ei i se parea foarte chic sa fie astfel. Anorexia, bulimia tin de factorii culturali. La unele adolescente acesta problema reprezinta modul lor de a exista in familie.


Ce ar trebui sa stie parintii? Cum pot sa fie evitate aceste probleme?

In orice familie ar trebui sa fie important ritualul mesei la care sa se adune si sa vorbeasca. Acum, tot mai multi adolescenti mananca pe o tavita in fata calculatorului. Este o responsanbilitate a familiei in plan alimentar: cererea parerii copilului in privinta hranei, ce-i place si ce nu-i place. Ideea de baza este sa fi vazut, sa ai locul tau in familie, inclusiv la masa. Daca mancam intr-un colt 15 minute nu castigam mai mult decat daca ne-am aseza la masa si am manca impreuna cu restul familiei.

Apo, evitarea conflictelor familiale si a impunerii unui control total asupra copilului. Asculatati-l si acceptati ca este o persoana care exista si are dreptul la o parere personala. Veti fi uimiti sa vedeti cat de multe aveti de invatat de la copiii vostri.


Ai nevoie de un sfat?
Intreaba pe
Afla ultimele noutati
Aboneaza-te la newsletter »
 
POSTEAZA COMENTARIU

Comentariile 151-174 din 174


  • Angel pe 8 Feb 2009, 12:24
    Ehmm...Eu in ultima am slabit mult!

    Acum de cateva saptamni nu am mai mancat foarte mult si am devenit destul de slaba,iar acum toata lumea zice ca sunt urata,dar eu nu voiam decat sa arat mai bine.Ce as putea sa fac,deoarece acum nu mai am nici pofte de mancare?


  • Alexandra pe 10 Feb 2009, 14:55

    Buna... mama mea are 39 de ani si are 58 de kg ...inainte cand eam eu mai mica arata foarte bine asta era acum 5-6 ani ... dar pe timp a slabit...s-a dus si la doctor dar nu ia zs ca are vreo boala...inainte nu avea chiar deloc pofta de mancare ca sa zici ca daia nu se ingrasa dar acum mananca foarte bine si cu pofta dar nu se vede niciun rezultat...poate avea anorexie sau bulimie???Intr-o zi cand a plecat de la servici a lesinat pe strada...apropo poate sa slabeasca de la stres? pt ca ea se stresa foarte mult si inca se streseaza...va rog ajutatima macar cu un sfat...puteti sa ma contactati pe e-mail: punk_pyssy@yahoo.com Va multumesc!


  • Faust pe 11 Feb 2009, 20:07
    Slabire

    Am 19 ani, 188 cm inaltime si 87 de kg. Care e greutatea mea ideala ? Ca vreau sa slabesc si vreau un remediu...niste alimente care ard grasimile. Am pus ceva burta si nu`mi place. Am pofta de mancare. Va multumesc !!infernal2xxx@yahoo.com


  • raluca pe 17 Feb 2009, 16:26
    anorexie si bulimie

    mia plakut foarte mult articolul ,avem ce sa invatam


  • raluca pe 17 Feb 2009, 16:35
    anorexie

    ma numesc raluca am 22 de ani si sunt foarte obsedata de corpul meu .anul trecut mancam doar o data pe zi si intr o luna de zile ma slabit 7 kg,iar dupa aceea timp de o luna am unceput sa vomnit tot ce mancam.ce pot sa fac?


  • Cristina pe 24 Feb 2009, 12:23
    :)

    buna! :) am 18 ani...si ma numesc Cristina eu intr'un timp incepusem sa nu mai mananc mai km deloc din cauza certurilor... din familie, dintre prieteni ...si prieten...mancam doar o data pe zi..adica seara sau deloc..si incepusem sa vomit si sa nu ma mai simt bine deloc..am fost la un medic si am fost internata "de urgentza" pt un tratament..iar medicul imi spusese k dak mai stateam mult asa putem sa fac cancer la stomac sau mai stiu eu ce...am stat 2 saptamani internata..nu stiu ce a fost cu mine in acea perioada..dar..eu sunt o fire mai melancolica...pun totul la suflet desi totzi imi spun sa fiu mai dura...sa nu mai dau importantza lucrurilor marunte...dar nu pot :( ... si acum am inceput sa mananc de 2 ori pe zi..e putin mai bine :) , dar knd sunt suparata iar nu mananc si tot asa :(...tata mi'a spus o vb... "orice ar fi sa nu ma supar pe mancare" ... caci e f grav :( fetelor avetzi grija de voi si credetzi'ma ca toate suntem frumoase asa cum suntem >:D< :) :* fiecare e frumoasa in felul ei si fiecare este deosebita fatza de alte fete :) ..fiecare are cate cv unic si suntem frumoaaase :X >:D< ;) eu v'am poopat fetelor :* si avetzi grija de voi :*:*:*


  • georgiana pe 26 Feb 2009, 16:31
    :(:((

    buna ma numesc georgiana si am 15 ani....vreau sa va spun k cea ce facem noi fetele(unele)ne infometam ji nu mancam k zilele nu e bn deloc...stiu dup propria mea piele.unele dintr-e noi ne credem grase si vrem sa slabim da nu asta e solutia....dak facem aja ne imbonlovin mai rau aja ca avetzi grija ce faceti.:(:(:(:(


  • Ioana pe 27 Feb 2009, 10:24
    :-<

    poate sh eu am problema asta...sunt foarte ingrijorata..ma uit in oglinda sh mi se pare ca sunt kt usa knd celelalte persoane imi zic k sunt nebuna..k arat f bine..ma simt din c in c mai rau in pielea mea:|


  • ... pe 3 Mar 2009, 18:38
    ...

    si eu de obicei cand sunt in preajma multor persoane am impresia ca se uita la mine...si sunt convinsa ca nu arat tocmai bine...nu cred ca e vorba de bulimie sau anorexie...(nu vreau sa recunosc;)):p)...glumeam...nu prea imi fac probleme...ma indoiesc ca ar fi vorba de asa ceva;)


  • roxana pe 10 Mar 2009, 22:39
    ...

    am citit si eu acest articol si nu stiu ce sa cred...tot timpul ma uit in oglinda si imi este greata cand ma vad...pana acum ceva timp ma abtineam sa mananc si mancam 1data pe zi dar uneori nu puteam si mancam de mai mule ori...in cantitati mici dar foarte des data pe zi dar inainte de a manca beam multa apa pt a ma satura mai repede. dupa ce mancam mai beam apa pt a vomita, aqm mananc de 2 ori la 14 si la 17 deoarece prietenul surorii mele mi'a zis k si in felul acesta o sa ma ingras deoarece a daua zi o sa mananc cu pofta...imi este greu cu acest program si uneori ma mai fac sa vomit... nu vomit tot timpul pt k ma ascund de parinti...fac exercitii tot timpul... as vrea si eu sa stiu ce am


  • magda pe 25 Apr 2009, 16:39
    ...

    am citit acest articol si mi s-a parut interesant dar eu nu stiu ce e cu corpul meu....sunt slaba de cand ma stiu...am 1.65 si 45 de kg...cum as putea sa ma mai ingras?


  • Aura pe 22 Mai 2009, 14:23
    Anorexie

    Vedeti-va de treaba voastra si puneti mana si mancati!Nu tre sa va streseze faptul ca sunteti mai plinute ca sunt alte lucruri mai importante in viata decat sa te infometezi pana ajungi la anorexie si sa te uratesti.Daca esti mai plinuta nu inseamna ca arati rau, din contra omul gras e si frumos asta se stie de cand e lumea lasata!Pe cand daca tii cure drastice de slabire te imbolnavesti de anorexie si o sa aratati rau,majoritatea care tin cure drastice au tenul deshidratat,sunt foarte palide la fata si arata ca un schelet mai tarziu, de nu se mai uita nici naiba la ele!Plus de-asta te imbolnavesti de nu mai stii cum sa te tratezi Tre sa consumam multe fructe si legume, sa bem multa apa daca vrem sa aratm bine si nicidecum sa ne imfometam ca apoi sa ne facem rau singuri si sa regretam.Asta e ca un sfat pentru toate care se imfometeaza si-si fac rau fara sa-si dea seama si mai apoi regreta!


  • oni pe 29 Mai 2009, 12:23
    anorexie-bulimie

    totul tine de sanatatea psihica.trebuie sa ai psihicul puternic,sa te accepti asa cum esti,sa te concentrezi asupra calitatilor mult prea evidente.eu,de exemplu,nu am o silueta top.la 1,70m greutatea mea oscileaza intre 78 si 84 kg,depinde de anotimp si de ritmul de viata.si ce?mie mi se pare ca arat bine.nu am burta,asta chiar asa e,am fund frumos,forme.iubitul meu asa ma place.cand vreau sa slabesc nu imi pun asta in gand pentru ca nu ma plac,ci pentru ca este bine sa usurez activitatea inimii.nu-s putine femei in romania care se plang ca se ingrasa si dintr-un pahar cu apa.asta e,trebuie sa ne acceptam soarta,metabolismul.asa ca...anorexicelor,bulimicelor,lasati naibii mofturile,talentele,fitele si ce mai vreti voi,ziceti mersi sa fiti sanatoase si sa ii bucurati pe cei din jur cu buna voastra dispozitie!


  • Aura pe 1 Iun 2009, 12:12
    Anorexia-o boala cumplita

    Feriti-va de anorexie!Feriti-va de aceasta boala cumplita care va poate distruge nu numai fizic, dar si psihic!Nimeni nu se intreaba de ce in ultimul timp au aparut tot mai multe articole despre aceasta boala, se vorbeste cu o oarecare teama despre anorexie.Si totusi nu e suficient! Oare nu e si asa prea mult cate victime a facut aceasta boala nenorocita?Nu putem astepta pana anorexia va deveni un flagel al secolului.Nu este nici o exagerare cand spun asta.Cred ca oricine a auzit de cazul celor 2 fotomodele braziliene decedate pe podium, care i-a socat pe toti.Dar si de fotomodelul israelian care a decedat tot din cauza acestei boli nenorocite.Se incurajeaza tot mai mult marimile 90-60-90 iar asta nu e bine deloc.Nu trebuie sa ai marimi standard ca sa arati bine.Poti arata bine si la 70 de kg, etc. Se poarta persoanele plinute.Frumusetea nu consta in slabiciune sa se scoata odata pentru totdeaua ideea asta din cap!Tot mai multe tinere sufera in tacere din cauza acestei boli si poate se chinuie cumplit cu aceasta boala.Am ramas socata cand am citit unele articole.E strigator la cer.Nu tre sa te infometezi ca sa arati bine, din contra vei ajunge la autodistrugere.Nimeni nu-si doreste sa arate asemeni mumiilor egiptene din Egipt.Pentru ca asta face o cura drastica de slabire dintr-o persoana iar apoi apare anorexia.Cum oricine stie, medicina a avansat, exista medici nutritionisti care va pot sfatui si va pot prescrie o cura sanatoasa de slabire.Orice cura drastica de slabire fara sfatul medicului are efecte devastatoare.Nimeni care se infometeaza nu arata bine.O persoana anorexica se cunoaste dupa fata.Organismul are nevoie de minerale, vitamine.Tre sa ne hranim sanatos.O persoana care slabeste mult prin infometare arata rau cum zicea cineva, are tenul foarte palid cearcane pare obosita, slabita si cel mai grav slabeste sistemul imunitar.Credeti-ma ca se poarta persoanele plinute!Si cel mai mult ce va pasa ce zic altii?Oare nu e mai importanta sanatatea?Nu e cel mai pretios lucru din viata?Oare daca arati ca un schlet arati mai bine?Nicidecum!


  • vicky pe 13 Iun 2009, 16:29

    vreau sa sp k eu am fost anorexica si acum cind ma gindesc la acea etapa din viata mea nu'mi vine sa cred k am fost in stare sa f asta cita durere am provocat mamei mele cite lacrimi a varsat...toti erau in soc vazindu'ma cu 40 kg la 1.70 sufeream extrem de mult si vedeam de fapt k slabisem dar ma temeam k sa nu mai adaug nici un gr de grasime.acum imi pare rau de aceasta pentru k mi'am distrus practic sanatatea imi revin greu anume psihologic.un lucru pozitiv in asta a fost k am depistat cine imi st adevarati prieteni.este important sa ai pe cineva alaturi si cel mai de baza lucru e sa fii tu insuti puternica ca persoana.acum imi dau seama ca trebuia doar sa ma alimentezi sanatos sa fac sport si sa primesc un sfat o vorba buna...


  • cristina pe 18 Iun 2009, 00:35
    bulimie

    eu sunt o bulimica si vreau sa incetez a mai fi..si nu stiu cum sa scap de senzatia asta de neliniste de incapabilitate....


  • karina pe 3 Iul 2009, 21:00
    intrebare

    stiu ca veti cred ca sunt eu, dar ma eschivez, dar realmente vreau sa ajut o prietena foarte buna si nu stiu cum. Nu stiu daca inca intra inca in categoria bulimicilor, dar...daca va continua asha cu sigurantza va ajunge...initial nu a avut pofta de mancare...a inceput sa slabeasca...acum si-a recapatat pofta de mancare...dar dupa aproximativ 10 min. dupa ce mananca vomita...Clinic ia ieshit analizele bune...si cu toate astea ...continua in ritmul asta...alte simptome nu acuza...cum o pot ajuta...AJUTOR PLS.:((


  • vali pe 15 Iul 2009, 19:42
    sunt sau nu anorexica?

    buna ziua,inaltimea mea este de 163,greutate actuala 49,in trecut mai exact sfarsitul anului 2006 inceputul anului 2007 cantaream 67 de kg,in februarie 2007 am inceput cura de slabire mancam orice intrafara de prajeluri,sosuri,combinati de carne cu orez sau cartofi si carne de pork,in iulie al aceluias an am ajuns la o greutate de 57 de kg,in sept 2007 am renuntzat definitiv la dulciuri si mancand cat mai multe fructe ca sa le inlocuiesc,in oct am inceput sa alerg in parc timp de 2 sapt si band ceai verde de 2 ori pe zi unu dimineatza si unu seara,in ianuarie 2008 am ajuns la o greutate de 52 de kg iar in luna lui iulie am fost diagnosticata cu amenoree sec,si g.hipotiroidiana sub supraveghere am urmat tratam si am ajuns la 47 de kg in luna lui sept 2008 dupa care am oscilat de la 47 pana la 52 de kg max,multa lume imi sp ca sunt anorexica ca nu manac mancare gatita sau ciorbe,dar in schimb specific imi place ff mult smantana cu branza si cand manac manac kate 1 kg pe zi din fiecare,manac carne de pui si peste fffffff.multe fructe si legume in starea lor naturala.P.S.si periodic la 3 -4 luni merg ori la sala ori in parc si alerg timp de 2 sapt max 1 luna de zile.va rog imi puteti sp daca sunt anorexica analizele le am la zi si sunt ok


  • elena pe 28 Iul 2009, 21:06
    sunt sau nu anorexica?

    am 1,62m si 57 de kg in ianuarie aveam 67 de kg!mama zice ca sunt anorexica deoarece mananc cam o data la 3 zile dar din cate vad astea nu sunt semne ca asi fi anorexica sau ceva de genu!ast un raspuns daca se poate!


  • poate pe 30 Iul 2009, 17:19
    poate

    Depinde cauza pentru care nu mananci decat rar. Si eu mananc la fel de putin, dar nu pt ca ma simt grasa ( nici nu-s), ci pt ca atunci cand sunt stresata trebuie sa ma chinui sa mananc.. ca nu pot. :) Deci eu nu mananc din cauza stresului.. cautarea unui loc de munca samd. Dar tu?


  • mihaela pe 31 Aug 2009, 14:22

    am 48 de ani.am 3 copii.de ceva timp tot ce mananc vomit si am slabit intr_un hal de hal,nu pot sa mananc mai nimic,am stare de ameteala mai tot timpul ajutati-ma.multumesc


  • valeria pe 2 Sep 2009, 17:09
    sint deacord

    eu cred ca pe deoparte nu e chiar asa de grav sa fii anorexic deoarece ele tind spre o alimetatie mai sana toasa fara excese de sare zahar si grasimi


  • aly pe 8 Oct 2009, 15:27
    e o problema destul de grava

    Cine spune ca nu-i ceva grav cred ca nu stie ceea ce vorbeste.Sa arati asemeni unei mumii, palid deshidratat agatat de un fir de viata ti se pare ca inseamna a tinde spre o alimentatie sanatoasa? cred ca nu stii ce-nseamna boala asta nenorocita care a ajuns chiar sa ucida in randu fotomodelelor si nu numai.Eu cred ca este o boala care necesita multa vointa din partea bolnavului dar si tratament psihologic.Bolnavul trebuie stict supravegheat pentru a se alimenta corect.E o boala destul de grava care te inspaimanta numa cand te gandesti la ce consecinte are asupra bolnavului.Cunosc pe cineva care suferea de aceasta boala si incepuse sa-i cada parul avea tenul vestejit deshidratat arata asemeni unei mumii. Chiar si dupa vindecare anorexia a lasat urme vizibile pe tenul bolnavei pentru ca boala o maturizase enorm pierduse deja prea multe vitamine si minerale.Chiar nu ati observat si voi ca in urma unei cure de slabire mai rau te uratesti?????asta daca tii o cura drastica fara sa consulti un medic specialist.E o prostie sa-ti doresti sa te uratesti cu mana ta.Chiar si cand nu mananci regulat se vede pe ten pentru ca pare mai obosit mai deshidratat.Normal e sa ne alimentam de 3 ori pe zi si sa mancam sanatos multe fructe legume lactate,etc.Nu e normal sa sarim peste mese.Anorexia te urateste asta e parerea mea si nu mi se pare normal sa te imfometezi ca sa slabesti si sa te imbolnavesti.


  • amelian anna pe 20 Nov 2009, 16:06
    bulimie/anorexie

    Va salut dragii mei care aveti una din aceste doua afectiuni:bulimie/anorexie...numele meu este Anna am 23 ani si timp de 8 ani am trecut atat prin anorexie cat si prin bulimie..La 14 ani eram anorexica ajungand la 43 kg de la 65kg avand 1.66cm ,dupa care timp de 7ani am avut bulimie ajung pana la 75 kg plus o stima de sine extem de scazuta...Stiu prin ce treceti si va inteleg din tot sufletul...te afecteaza fizic ,psihic,in relatiile interumane dar cel mai mult ajungi sa nu mai ai incredere in tine si sa nu te mai apreciezi la adevarata ta valoare.Sigur as avea multe sa va impartasesc prin tot ce am trecut si ce am simtit,caci devine ca o dependenta greu de stapanit,insa eu in decursul acestor ani nu-mi pierdusem speranta,rugandu-ma seara de seara la Dumnezeu sa-mi gaseasca o solutie care sa ma salveze din acest cosmar al bulimiei si al obsesiei de a fi slaba.Si dragii mei AM REUSIT!!AM GASIT SOLUTIA care nu doar pe mine m-a salvat dar salveaza in continuare milioane de opameni!si datorita rezultatelor mele(am slabit 16kg,mi-am reglat metabolismul in urma deficientelor nutritive,mi-a redat optimismul si cheful de viata,energia,vitalitatea)ajut o gramada de alte persoane sa_si restabileasca greutate la parametrii normali pastrand echilibrul nutritiv al organismului fara a mai simti nevoia de a elimina hrana prin vomismente si fara a se subalimenta.Daca vreti sa aflati mai multe detalii despre aceasta SOLUTIE care este din plante cu programe personalizate in functie de deficientele si necesitatile nutritive ale fiecarei persoane,UN MIRACOL PENTRU MINE accesati adresa mea de email :amelian.anna@yahoo.com

Pagina « 1 2 3 4 »

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod