Expertul a lansat cartea "When Good People Have Affairs: Inside the Hearts & Minds of People in Two Relationships" în care oferă cuplurilor care se confruntă cu infidelitatea sfaturi foarte folositoare şi, nu de puţine ori, nonconformiste.
Kirshenbaum povesteşte într-un interviu acordat publicaţiei TIME că infidelitatea reprezintă pentru cei inculpaţi o alternativă la divorţ. "Dacă divorţez, e un act public şi toată lumea va şti că mariajul meu a eşuat lamentabil. Dar dacă am o aventură, ma pot preface în continuare că totul e ok şi nimeni nu va avea de suferit."
Aşa ajung oamenii să penduleze între două relaţii, trăind cu impresia că pot face faţă. Tot ce contează este prezentul palpitant şi nimic altceva.
Totuşi, există un punct de răscruce, în care fie te cuprind remuşcările, fie există riscul ca aventura să fie deconspirată, fie eşti pregătită să alegi între ciocan şi nicovală... Viaţa dublă nu-i viaţă cu adevărat, iar una dintre relaţii trebuie să se încheie mai devreme sau nu târziu.
Dacă simţi că ai ajuns în acel punct, în care nu mai poţi juca pe două fronturi şi nu ştii dacă e cazul să-i mărturiseşti partenerului tău că i-ai fost infidelă, ar fi bine să iei seama sfaturilor venite de la experţi. Analizează argumentele pro şi contra confesării unei infidelităţi!
Când e cazul să taci mâlc şi să ţii aventura secretă?
Psihoterapeutul Mira Kirshenbaum are o viziune ce ţi se poate părea nonconformistă asupra deciziei de a mărturisi adevărul. Ea te sfătuieşte, în principiu, să n-o faci!
"Eu pledez în favoarea adevărului, în general şi aş fi sinceră în orice context, aşa că mi-a luat ceva vreme până să ajung la concluzia că e mai bine să nu mărturiseşti infidelitatea."
Adesea, vrem să ne confesăm pentru că nu mai suportăm sentimentul de vinovăţie.
"Cu ce eşti mai puţin vinovată dacă tot ce faci e să-i produci partenerului tău o mare suferinţă? Pentru că exact asta faci când îi mărturiseşti adevărul. Îi vei da o stare permanentă de suferinţă, de doliu. El îşi pierde încrederea în tine şi sentimentul de siguranţă cu care trăia până atunci. Iar asta nu te va face să te simţi mai puţin vinovată", susţine Kirshenbaum.
Fondatorii site-ului Truthaboutdeception.com, formaţi din psihologi şi terapeuţi, dau şi ei câteva argumente contra confesării unei aventuri.
Oamenii consideră, instinctiv, că vor scăpa de senzaţia de vinovăţie dacă mărturisesc adevărul. Însă lucrurile nu-s mereu aşa de simple. De fapt, odată ce te-ai confesat poţi constata că abia acum încep adevăratele probleme. Partenerul te va privi dntr-o perspectivă negativă, plină de suspiciune, iar relaţia intră în moarte clinică. Cu greu o mai poţi resuscita. Potrivit mai multor studii, relaţiile funcţionează cel mai bine, nu atunci când partenerii sunt complet sinceri unul cu celălalt, ci atunci când ei au impresia că ştiu tot adevărul unul despre altul.
Cum faci, atunci, să treci peste sentimentul de vinovăţie fără să mărturiseşti că ai călcat strâmb? Experţii site-ului amintit afirmă că timpul le rezolvă pe toate. Remuşcările te copleşesc pe moment, dar dacă laşi timpul să treacă şi te dedici relaţiei cu partenerul, acestea îşi vor pierde din intensitate până când vor dispărea de tot.
Un alt motiv pentru care vrem să destăinuim tot adevărul e că nu mai suportăm să trăim în minciună, deci în păcat.
"Într-adevăr, onestitatea este minunată, dar este doar un principiu moral abstract. Şi mai moral ar fi să faci tot ce-ţi stă în putere ca să nu-ţi răneşti partenerul", e de părere Mira Kirshenbaum.
Adevărata onestitate, cea care contează într-o relaţie, este să-ţi dai seama pe cine vrei şi să rămâi devotată acelei persoane, să o faci fericită. "Confesarea unei aventuri e genul acela de adevăr inutil şi chiar distructiv", conchide Kirshenbaum.
Când e cazul să-i mărturiseşti că l-ai înşelat?
Există totuşi unele situaţii în care experţii îţi recomandă să fii sinceră şi să-i mărturiseşti partenerului tău că i-ai fost infidelă.
Specialiştii Truthaboutdeception.com spun că trebuie luat în considerare dacă aventura a fost una de-o noapte, izolată, sau e una în plină desfăşurare şi nu ai intenţia de a o încheia. Într-un caz izolat, pe care-l regreţi şi pe care ştii sigur că nu-l vei mai repeta, din nou, e de preferat să nu spui nimic, dar dacă tu duci o viaţă dublă, atunci ar fi cazul să i te confesezi partenerului tău. Fiind vorba de o problemă repetitivă e clar că ea nu se va rezolva de la sine şi corect e ca ea să fie confruntată în cuplu. Aşadar, adevărul e cea mai bună soluţie.
Mai apoi, dacă există pericolul ca partenerul tău să afle din altă parte de infidelitatea ta, atunci e mult mai bine să fii tu cea care-i dezvăluie ce s-a întâmplat. În acest fel, îi oferi viziunea ta asupra lucrurilor, iar el, deşi va fi extrem de supărat şi dezamăgit, măcar nu-şi va pierde total încrederea în tine, deci daunele vor fi mai mici.
Nu în ultimul rând, Kirshenbaum precizează că e cazul să fii sinceră în cazul în care ai făcut sex neprotejat şi există riscul să fi contactat o boală cu transmitere sexuală. Chiar dacă s-a întâmplat o singură dată, chiar dacă adevărul doare, sănătatea este cea mai importantă şi trebuie să mărturiseşti ce ai făcut.
Posteaza comentariu