Ce semnificatie are pentru tine 8 Martie?


Tin minte si acum felicitarile pe care le pregateam cu atata migala, in copilarie, pentru mama. Imi amintesc cat de mult ma enervam aducand la scoala, intr-o punga, hartie glasata si creponata, lipici...
Tin minte si acum felicitarile pe care le pregateam cu atata migala, in copilarie, pentru mama. Imi amintesc cat de mult ma enervam aducand la scoala, intr-o punga, hartie glasata si creponata, lipici, sclipici, carioci, creioane colorate si alte elemente ajutatoare, la orele de Lucru manual sau Dirigentie, toate acestea fiind menite a ma ajuta sa realizez micile cadouri pe care, apoi, aveam sa i le ofer mamei.

Supararea mea tinea foarte putin si era cauzata, mai degraba, de obligativitatea de a face aceste surprize la scoala si nu de faptul ca urma sa trebaluiesc o ora intreaga (poate si mai multe) pentru darul mamei. La scurt timp de la inceperea lucrului, eram complet absorbita de materiale si, la final, extrem de incantata de "opera" realizata.

Imi amintesc ca acele atentii nu reprezentau mare lucru, dar erau muncite de mine, iar mama zambea cand ma vedea cum ii intindeam cadoul, emotionata. Ma temeam mereu ca nu este suficient de frumos pentru ea, ca am depasit conturul desenului, ca stelutele nu sunt lipite bine, iar hartia glasata este si putin rupta... Mama primea intotdeauna cadoul cu zambetul pe buze, imbratisandu-ma si multumindu-mi pentru felicitarea sau obiectul realizat, neincetand sa ma laude pentru cat sunt de frumoase...

Mai tarziu, am renuntat la felicitarile pictate si la scrisorile cu mesaje emotionante, si am preferat sa ii cumpar un cadou, din banii de buzunar stransi cu cateva luni inainte. Simteam ca, in sfarsit, am puterea de a-i oferi un dar asa cum isi doreste, fara sa imi dau seama ca abia acum incepeam sa pierd adevaratele bucurii ale copilariei.

Mama a adunat cu grija toate aceste daruri pe care i le-am oferit atat eu, cat si sora mea, de-a lungul timpului. Din cand in cand, ne uitam impreuna peste aceste amintiri, depanand povesti din copilaria noastra.

Insa lucrurile s-au schimbat si realizez ca din ce in ce mai rar ii marturisesc mamei cat de mult inseamna pentru mine, in viata mea, si cat de mult apreciez tot ceea ce face. Poate pentru ca totul in jurul nostru se petrece in viteza si suntem prinsi in acest vartej, poate, pur si simplu, omitem sa spunem lucrurile cu adevarat importante, pentru ca le consideram mult prea evidente.

Nicole imi povesteste ca simte acelasi lucru: "Acum ceva timp, 8 Martie era o sarbatoare pe care o asteptam cu sufletul la gura. Pregatirile incepeau de prin luna februarie. Tin minte ca la gradinita si la scoala faceam tot felul de felicitari pe care lipeam globuri maruntite si compuneam zeci de poezii. Era chiar foarte placut...

Apoi, mergeam cu tata prin oras, sa ii cumparam mamei cadouri si flori. Era greu pana reuseam sa ne decidem, dar mereu i-au placut mamei surprizele noastre. Acum, din pacate, aceasta zi trece ca oricare alta... Am uitat sa ma mai bucur de ea, poate si din cauza faptului ca mama nu imi este aproape si nu fac decat sa o felicit prin telefon. Macar atat, sa ii aud vocea... imi este de ajuns.".


Si asta pentru ca, indiferent de ceea ce se intampla, ramanem mereu copiii parintilor nostri. Georgiana mi-a marturisit ca nici acum nu considera 8 Martie Ziua Femeii, ci Ziua Mamei: "Tratez aceasta zi ca pe ziua de nastere a mamei mele. Ii cumpar un cadou, altceva decat flori sau martisor. Mama mea merita toate cadourile din lume si nu as vrea sa ratez niciodata ocazia de a-i oferi unul. Cand eram mica, ii faceam felicitari cu petale de flori presate, inimioare decupate si tot felul de zorzonele. Si nu faceam asta pentru ca as fi fost obligata la scoala, o faceam din placere.".

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Comentarii (5)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • www.noaptebunacopii.wordpress. pe 8 Mar 2010, 14:19
    Pentru tine, FEMEIE..., Pentru tine, MAMA...

    Pentru toate femeile..., in general: Cum m-au condamnat la iubire E linişte la Curtea Marţială, Cu toţii stau, nerăbdători, în sală, Aşteaptă condamnaţii şi sentinţe, Privesc în jur şi caută referinţe. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla, Cine a greşit şi care-i va fi pedeapsa, Se privesc, cu toţii, bănuitori Dar dau din cap atotcunoscători. "- Să vă ridicaţi, vă rog - anunţă aprodul, Va intra în sală judecătorul!" Şi, apoi, cu degetu' spre mine arată "- Numele tău, să-l spui, deîndată!" "- FEMEIE", zic, ridicându-mă-n picioare, Cu toţii-mi aruncă priviri iscoditoare "Cine-i, ce-a făcut?", se aude-n şoaptă. "- FEMEIE, mă numesc şi mă declar vinovată: Da, am strâns lacrimile tuturor, Ale mamei, ale pruncilor - ale oamenilor -, Le-am transformat în ape curgătoare Şi le-am lăsat să curgă-n zare. Da, am şoptit poezii în amurg, târziu, Am alungat boli şi m-am rugat, eu ştiu, Am desenat zâmbete pe nori, De toate-s vinovată dar îndurare voi!" Judecătorul mă priveşte inert, Ascultă, cântăreşte şi, apoi, dispune, încet: "- De toate astea, da, eşti vinovată La iubire, vei fi condamnată!" Si, in special, pentru mamele noastre: Baladă pentru mama Azi, când, la rândul meu, mamă sunt şi eu iar tu eşti bunică, mamă, fiinţă unică, vreau să-ţi scriu răvaş, ţie, suflet uriaş, să-ţi spun lucruri nespuse, ce doar în gând au fost ascunse: să-ţi spun cât te iubesc pentru că sunt, să-ţi mulţumesc. Şi mai vreau, măicuţă dragă, să-mi fii alături viaţa-ntreagă, să-mi spui poveşti chiar şi acum la rându-mi, mai departe, să le spun, să mă aştepţi mereu, în prag, să mă-mbrăţişezi cu drag, să-mi spui că mă iubeşti, să-ţi spun că îmi lipseşti, cu mâna ta cea mică să-mi alungi orice frică, orice teamă că n-aş putea să fiu ca tine, măicuţa mea! Cu prietenie, Adele

    0
    0

  • florinel1996 pe 6 Mar 2010, 15:26
    Pe siteul de mai jos gasiti totul

    http://florinel96.hi5.com

    0
    0

  • xenia pe 11 Mar 2009, 19:46
    ziua tuturor

    eu cred ca de 8martie esti ziua tuturor femeilor,nu doar a persoanelor iubite ci a tuturor femeilor.

    0
    0

  • baza pe 6 Mar 2009, 16:08
    ziua mamei, ziua mea

    Eu sunt nascuta pe 8 martie, deci ziua mamei este si ziua mea...asa ca si pe mama o sarbatoresc la dublu, odata ca e ziua mamei si inca odata ca e mama unei fete nascute de 8 martie:) Nice, nu?

    0
    0

  • alexandra pe 6 Mar 2009, 10:42
    este doar o sarbatoare, un motiv de bucurie

    cineva din articolul de mai sus se intreba de ce ar avea nevoie ca doar pe 8 martie sa ii cumpere cadouri mamei.. se pare ca multi nu inteleg ce inseamna o sarbatoare.. 8 martie nu e singura zi in care se poate face acest lucru, este o zi speciala, o zi in care dragostea pentru mame este incununata, o zi care ne aminteste ca ele exista, este doar un simbol. nu trebuie sa vina ziua aia ca sa poti darui mamei ceva, este doar un mijloc de a te bucura de primavara, sa zicem. oameni buni, invatati sa va bucurati de viata, de micile ei placeri, fiti fericiti de 1 si 8 martie, sunt niste sarbatori dulci, calde, in care ne simtim minunat, prilej sa fim alaturi de cei dragi.. de ce atata indiferenta si ignoranta? ce placeri mai au oamenii acum? ce sarbatoare ii mai bucura? ne-am dezumanizat de tot.. nu mai avem placere pentru nimic..nu ne mai plac oamenii, nu mai vrem prieteni.. ce e cu noi???

    1
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod