O echipă de cercetători de la Los Alamos National Laboratory a descoperit că, la fiecare 50 de țigări fumate, există o mutație ADN pentru fiecare celulă din plămâni. Astfel, de-a lungul unui an o persoană care fumează un pachet pe zi (20 de țigări) are 150 de mutații suplimentare pe celulă în plămâni, 97 de mutații pe celulă în laringe, 23 în gură, 18 în vezica urinară și șase la ficat, potrivit unui studiu apărut în publicaţia ScienceDaily.
Astfel că studiul dezvăluie o legătură directă între numărul de ţigări fumate în timpul vieţii şi numărul mutaţiilor din ADN-ul tumoral. Cele mai multe mutaţii au fost semnalate la nivelul plămânilor însă, şi alte tumori din restul părţilor corpului conţineau mutaţii asociate fumatului. Prin urmare, organele care intră în contact direct cu fumul de ţigară sunt cele mai expuse acestor riscuri, însă nici celelalte nu sunt ferite deoarece sunt afectate indirect.
Cancerul este provocat de mutaţiile celulelor de ADN
După ce au analizat 5.000 de tumori comparând cancerul fumătorilor cu cel al nefumătorilor, cercetătorii au descoperit mutaţii specifice în ADN-ul fumătorilor şi au calculat numărul mutaţiilor descoperit în diferitele forme de cancer. Dacă o persoană fumează pe parcursul unui an câte un pachet de ţigări zilnic are 150 de mutații genetice în fiecare celulă din plămâni.
"Până acum aveam multe dovezi epidemiologice care dovedeau că fumatul provoacă tumori, dar acum putem observa şi modificările generate de fumul de ţigară în structura ADN-ului. Făcând aceste cercetări am observat că persoanele care fumează un pachet de ţigări pe zi dezvoltă în medie peste 150 de mutaţii genetice la plămâni pe parcursul unui an. Acest lucru oferă o explicaţie logică a faptul că fumătorii au un risc foarte mare de a dezvolta cancer la plămâni", explică Dr Ludmil Alexandrov, autorul studiului.
Toate aceste modificări pot să nu pară periculoase la o primă vedere, însă ele generează degradări la nivel celular în lanţ, afectând şi celulele altor organe, mărind astfel riscul de a dezvolta tumori maligne.
Potrivit cercetărilor sunt aproximativ 600 de ingrediente într-o ţigară, la care se adaugă alte 7000 de substanţe chimice care se degajă după aprinderea ei. Dintre acestea, trebuie să ştii că cel puţin 69 s-au dovedit a avea efect cancerigen şi multe sunt extrem de otrăvitoare, avertizează Asociaţia Americană a Plămânilor. O problemă majoră a ţigărilor este că ele conţin sute de alte ingrediente, nu numai cele naturale din planta de tutun. Ceea ce complică acest lucru şi mai mult este că respectivele chimicale, atunci când ard, formează alte chimicale care au şi ele efecte nocive asupra sănătăţii.
"Fumatul este ca ruleta rusească: cu cât joci mai mult, cu atât mai mare e șansa de dezvolta mutații canceroase. Cu toate acestea, vor exista întotdeauna oameni care fumează mult, dar în cazul cărora mutațiile nu lovesc genele potrivite”, spune Ludmil Alexandrov, unul dintre coautorii studiului citat de theverge.com
Vestea bună este că odată ce renunţi la fumat şi aceste mutaţii genetice încetează să se mai producă, după cum susţin cercetătorii. Numeroase studii arată că persoanele care au renunţat la fumat la vârsta de 30 de ani aproape elimină riscul unui deces prematur, în vreme ce cei care au renunţat la 50 de ani doar şi-au înjumătăţit acest risc.
De asemenea, trebuie să ştii că abia după un an de la ultima ţigară, nevoia de a fuma dispare, iar pielea începe să capete strălucire şi să fie elastică. Riscul de boli de inimă este redus cu 50%.
La 5 ani după ce te-ai lăsat de fumat, circulaţia sângelui revine la normal, iar riscul de accident vascular cerebral este la fel de diminuat precum cel a nefumătorilor. De asemenea, sistemul nervos şi cel imunitar încep să funcţioneze tot mai bine.
Riscul de cancer la plămâni este de două ori mai mic decât al unui fumător înrăit abia după 10 ani de la ultima ţigară. De asemnenea, şi riscul de cancer la gură, gât, esofag, rinichi şi pancreas este mult mai redus dacă te-ai lăsat de fumat de 10 ani de zile.
Posteaza comentariu