Aditivii periculoși din suplimentele alimentare

În urma unei analize atente a 12 tipuri de suplimente alimentare de pe piaţă, Asociaţia Pro Consumatori avertizează că 90% din mențiunile de sănătate de pe suplimentele dietetice sunt înșelătoare, iar unele dintre acestea pot da tulburări de vedere, boli renale, hepatice, cardiace şi chiar cancer.

Care sunt suplimentele analizate şi ce aditivi conţin ele poţi să te lămureşti din tabelul de mai jos:

Iată care sunt cei mai frecvent întâlniți aditivi găsiți în suplimentele alimentare:

E171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și sistemului imunitar. Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni.

În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.

E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi.

E320 – butilhidroxianisol (BHA), aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.

E321 – butilhidroxitoluen (BHT), aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.BHT poate provoca leziuni la nivelul ficatului în concentrații mari și apariția de tumori, poate produce astm și probleme de comportament la copii, este alergen pentru piele și ochi și de asemenea este potențial cancerigen şi posibil perturbator al sistemului endocrin.

E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

Sursă: APC

E331 – citraţii de sodiu (săruri de sodiu ale acidului citric) sunt folosiţi şi ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare ca greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc.

E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator.Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.

E950 – acesulfam de potasiu, îndulcitor artificial care provoacă reacții alergice, migrene, greață, vomă, palpitații cardiace, pierderea memoriei și oboseală.

E952 – ciclamat de sodiu este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare decât zahărul.

Acest aditiv nu este autorizat în SUA ca urmare a unor studii care au arătat posibile efecte carcinogene.

E954 – zaharina este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”.

În anul 2015, consumatorii români au cheltuit 500 milioane euro pe suplimente alimentare.
"Folosirea suplimentelor este o treabă foarte serioasă și cu un rol important în sănătatea noastră, dacă o facem cum trebuie și dacă trebuie. Suplimentele de bună calitate nu se prea găsesc în farmacii, cu toate că acestea au rafturile pline cu diverse variante. Suplimentele de bună calitate trebuie să provină din surse naturale, organismul nostru nu poate metaboliza vitamine și minerale din surse sintetice.

Este important să citim cu atenție eticheta suplimentului și să ne asigurăm că sursa de proveniență este una serioasă. Suplimentele trebuie să aibă în spate studii medicale și nu folclorul din fața blocului. Suplimentarea trebuie să completeze alimentarea corectă și să se bazeze pe nevoile individuale. Nu ne suplimentăm primăvara pentru creșterea imunității și nici nu luăm suplimente să creștem pofta de mâncare. Suplimentele nu îngrașă și nici nu ne feresc de orice boală de pe glob”, explică Dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică.