Povestea unui bărbat trans: Sasha Ichim, despre cum e să fii bărbat trans în România

De Eva
eva
23 Iunie 2020
E greu să-i faci o scurtă prezentare lui Sasha Ichim. E greu, de fapt, să faci o scurtă prezentare atunci când povestea e una cu care România nu e încă obișnuită.
Lăsând la o parte introducerile pompoase cu nume, prenume urmate de funcție, Sasha Ichim este un om fascinant, a cărui poveste am aflat-o în urma unui lung șir de întrebări.
 

Povestește-ne istoria ta trans. Și ce înseamnă, de fapt, ”bărbat trans”?

 
M-am născut pe grabă, într-o noapte de miercuri, acum mulți ani. Aproape că n-am lăsat-o pe mama nici să urce treptele scărilor de la spital (sau cel puțin asta e povestea pe care o auzeam de fiecare dată când se apropia ziua mea). Mai povestea și că, pe vremea când era însărcinată cu mine și burta era suficient de mare cât să țină un bolovan de 3 kilograme și jumătate, soacră-sa (mamaie) și cu tata aveau obiceiul să dezbată cum vor arăta organele mele genitale, stând așa de-o parte și de alta a burții ei. 
 
 
 
Mamaie zicea că sigur o să fiu băiat pentru că era burta nu știu cum, dar tata se ținea tare pe poziții și, deși ar fi fost cea mai mare bucurie a lui să aibă un băiat, trebuia neaparat să ies fată pentru că deja o aveau pe sora mea, și unde să crească ei o fată și-un băiat că n-au decât două camere? (Lui nu i se părea normal ca o fată și un baiat sa împartă camera). 
 

”Am ieșit băiat (ca identitate de gen) dar cu forma organelor genitale de fată, asta înseamnă băiat trans.”

 
Așa am apărut eu, un băiat trans, fălcos, rotund și negricios. Adică am ieșit băiat (ca identitate de gen) dar cu forma organelor genitale de fată, asta înseamnă băiat trans.
Drept urmare, au încercat să mă crească ("tradițional") ca pe o fată, dar n-au reușit - pentru că eu știam sigur că sunt băiat. Prima dată "am pus piciorul în prag" cam pe la patru ani: m-am dus la mama și i-am cerut să mă tundă "ca pe băieți". N-a vrut din prima. Mi-a zis că o să mă mișc și ce face dacă îmi taie urechea? Așa că m-am milogit de ea până m-a tuns (și mi-a ciupit și urechea), draga de ea.

”Încă de mic aflasem și știam foarte bine diferența dintre băieți și fete”


Ai mei mi-au spus de multe ori că n-am cum să fiu băiat, căci băiețeii au ”cuculeț” iar fetițele au ”păsărică”. Ce-i drept, nu știam ce-s astea și nici măcar nu-mi puteam imagina ce-ar putea fi, dar îmi era clar că pentru ai mei eu nu sunt băiat pentru că imi lipsea cuculețul...
 
 
 
 

Care a fost cea mai marcantă experiență a copilăriei tale?

 
Mi se pare că e foarte trist și înspăimântător să fii copil mic trans și să nu găsești în tot universul tău nici măcar o reprezentare a ceea ce ești tu - cum ești tu - că tu nu ești nici ca mama, nici ca tata, nici ca surorile, nici ca unchiul, nici ca bunicul sau măcar ca prietenul tău de joacă. De fapt, oriunde te uiți, ca tine nu mai e nimeni, deci clar te gândești că ești o greșeală.
Eu mă simțeam atât de singur și abandonat și-al nimănui, că m-am și alienat și-am ajuns să trăiesc aproape numai la mine în cap. Doar acolo puteam să exist și eu.
 

”Și nici n-aveam cui să-i vorbesc despre treaba asta.”

 
Probabil de asta am și ajuns să mă bag la somn rugându-mă la Dumnezeu să nu mă mai trezesc a doua zi, să facă cumva să mor în somn ca să mă mai nasc o dată, că poate am mai mult noroc tura următoare. Cu Dumnezeu n-am reușit nimic, aşa că m-am mulțumit să fiu băiețoi (iar tata îmi zice și-acum "Motanu").
 
Prima poreclă pe care am primit-o când eram mic a fost "Andy plângăciosu" pentru că ai mei se uitau la Twin Peaks  și eu eram sensibil. Plângeam mult și din orice - cam ca polițistul din serial. De acolo mi-a venit și ideea să mă fac polițist...
Slavă Cerului și Pământului și Universului că, până la urmă, mi-a venit mintea la cap!
 
Plângeam foarte mult (ca să vă zic și de ce) pentru că eu, de fel, sunt un tip foarte, foarte sensibil - de exemplu, pe mine mă ia durerea de stomac și mă apucă depresia numai când mă gândesc câte milioane de copii mor de foame pe planeta asta, an de an... E horror! Ai mei, pe tema asta, se distrau la culme și erau niște mega bullies. Aveau numai glume proaste. (Citește continuarea în pagina următoare...)
 
 
 

Comentarii (10)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • Un prieten... pe 30 Iun 2020, 19:52
    Lgbtq..+

    Plang...... dar nu de fericire ca “ti-ai gasit genul” ci de cat de mult s-a lasat omenirea “dusa de nas” de diavol. Atat de mult incat sa se creada ca Dumnezeu ar fi putut sa greseasca atunci cand a decis ce o sa fiti si cum o sa aratati . Plang cand vad cum va incurajati voi “cei loviti de soarta “, “neprivilegiati”,”neantelesi”....si cum credeti ca lumea ar putea “supravietuii” , doar cu cei ca voi. Da..... as accepta “genul “ vostru daca mi-ati dovedii ca puteti procreea. Ca puteti sa “Cresteti si sa umpleti pamantul”. Nu spun ca este usor, nu spun ca nu este real ceea ce se intampla..,, dar stau si ma intreb!?!?!!!.....S-a gandit vreunul dintre voi sa se intoarca spre Dumnezeu si sa ceara eliberare? In toate cercetarile voastre, v-ati gandit sa cercetati si alta platforma?,.. sa vedeti cati asa zisi transgenderi, homosexuali..si tot ce cuprinde lgbtq..etc, si-au gasit “vindecarea” si s-au “pocait” de confuzia pe care au avut-o? Ati vazut cati au “revenit “ la ce erau de drept, dupa ce L-au cunoscut pe Dumnezeu? Dar nu...va este mai usor sa taiati, sa adaugati sau sa schimbati , intr-un cuvant sa “interveniti “ in creatia Lui Dumnezeu. Si mai rau.... sa activati, sa militati si sa incurajati si pe altii. De-aia avem copii confuzi, drag queens predand prin gradinite, parade de ciudati urland pe strazi . PROCREATI!... si va cred. Sunt impotriva voastra?...NU. Ma rog pentru voi! I se poate intampla oricui?...Da. Dar nu “hranii” dorinta asta.... trateaz-o! Este dovedit stiintific ca nu te nasti cu nici una din aceste “afectiuni”(lgbtq ....z). Totul este in capul vostru....Nu dati curs acestor dorinte, nu le lasati da va acapareze...... nu v-ati nascut asa! Dumnezeu NU GRESESTE!..., POCAITI-VA!

    0
    0

  • Stef pe 29 Iun 2020, 15:04
    Keep shining

    Un om frumos! Multumim pentru articol.

    0
    0

  • Sasha pe 25 Iun 2020, 16:19
    Viktoras sufletu meu

    Te pup si te imbratisez maxim, fratioru meu frumos si dulce.

    0
    0

  • Viktor Thym Matthew Fleckhamm pe 25 Iun 2020, 00:30
    Identitate de gen

    Dumnezeule mare cum îmi dau lacrimile citindu-te parcă îți și aud vocea ta superbă și simt prin toți porii vibeul acela de om frumos și cald . Îți doresc din toată inima atâta fericire cât să dea pe afară precum ne aduci tu nouă cu prezența ta în inimile noastre. Te așteptăm cu dor la revederi de toată pomina. Te pup frățior

    0
    0

  • Bogdan pe 23 Iun 2020, 22:40
    Un interviu bun

    Mi-a plăcut interviul dat de Sasha. Este bine că pot afla puncte de vedere în mod direct fără ca intermediarii să intervină cu părerile și comentariile lor. Să fii sigur că drumul pe care tu ți l-ai ales este drumul cel bun, iar orice alt drum pe care ți l-ar impune altcineva nu va fi drumul tău, deci nu va fi drumul cel bun.

    0
    0

  • O mamā pe 23 Iun 2020, 22:20
    Imi iubesc copilul oricum ar fi

    Ma bucur ca am dat peste articolul asta. Eu am trei copii. Doua fete si un baiat. De fapt o fata, un baiat si un baiat nascut fata. Primul meu copil care in curand va face 13 ani. Mi-a luat ceva timp pana sa accept ideea, sa ma obisnuiesc cu gandul ca fata mea e de fapt baiat. Am trecut prin tot felul de stari si am avut tot felul de ganduri. Da, sunt o mama open minded insa educatia traditionala isi spunea totusi cuvantul. Pana la urma mi-am impus sa imi schimb gandirea, sa accept ca nu e o tragedie, ca e copilul meu, indiferent cum ar fi, ca asta nu e un handicap, din contra, cred ca e ceva special si am observat ca persoanele cu disforie de gen in general sunt creative, super smart si diferite, inovatoare, cu o alta viziune asupra lumii si lucrurilor. In fine, ideea e ca am inteles ca trebuie sa ii fiu alaturi, avem cumva de luptat cu mentalitati invechite, priviri curioase ori dezaprobatoare, cadre didactice inguste la minte, copii rautaciosi, etc. Am decis sa imi sprijin copilul indiferent ce alegeri va face. Numai sa fie fericit, intr-o lume din ce in ce mai nefericita. Imi doresc sa se schimbe multe in Romania in privinta asta, mai ales din punct de vedere legal. Inca suntem mult in urma, raman muta cand vad intoleranta si rautatea altora. Vorba ta, ce sa ai cu un om care nu ti-a facut nimic rau? E necesara educatia in scoli, educatia aia sexuala care nu li se face acasa copiilor, dar in primul rand educatie morala, nici aia nu li se face. Se preda in schimb religia care nu face decat sa ii inraiasca si prosteasca si mai mult. Exact ce face religia de secole, ca sa indobitoceasca poporul. Am deviat de la subiect. Multumesc pentru ca existi si ca exista oameni ca tine. Asa stiu ca mai exista speranta ca ai mei copii sa traiasca intr-o lume mai buna.

    0
    0

  • Sasha pe 23 Iun 2020, 20:06
    Un raspuns ptr "Revelare"

    Uite, cred ca n-ai reusit sa ajungi la pagina asta asa ca iti las si aici opinia mea. Are un pic de legatura cu ce-ai comentat tu. "Eu cred că așa ne țin dezbinați. Mai întâi, creează niște pericole inexistente din viețile unor oameni simpli ca mine și ca ceilalți din comunitatea trans sau LGB, și-apoi îi întărâtă pe restul împotriva noastră. Și cât noi, plebea, ne scandalizăm că sexul nu înseamnă doar organe genitale, ci e ceva complex, și că mai există și identitatea de gen care nu e doar una, ci sunt o grămadă, ei pot sa ne dezinfecteze liniștiți cu Hexi Pharma, să ne îndoape cu GMO-uri, să ne taie pădurile și s-o țină din foamete în foamete și din războaie în războaie."

    0
    0

  • Teo pe 23 Iun 2020, 20:03
    Care handicap?

    Un barbat frumos, generos, neobosit, dedicat, sufletist - asa cum a comentat cineva mai sus. Vreau sa adaug ca e un om destept : inteligent + cult - iar asta niveleaza orice handicap, il reduce pana la insignifiant

    0
    0

  • Brindusa Poenaru pe 23 Iun 2020, 19:23
    Unitate in diversitate-o lege fundamentala a vietii

    Multumesc frumos pentru acest minunat interviu cu dragul meu prieten, Sasha! Am toata dragostea si stima pentru acest barbat frumos, generos, neobosit, dedicat, sufletist!

    0
    0

  • revelare pe 23 Iun 2020, 18:10
    România este obișnuită

    cu astfel de oameni, născuți cu handicap. Unelepot fi coptectate deja de medicină, altele. Nici un om, dacă are o gândire naturală, ecologică, pe pricipiul dezvoltării durabile, nu se poate obișnuii cu unii, care din moft își schimbă sexul.

    0
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod