Povestea unui bărbat trans: Sasha Ichim, despre cum e să fii bărbat trans în România

De Eva
eva
23 Iunie 2020
”Cel mai mult le plăcea să-mi spună că m-au luat de la gunoi, dintr-un tomberon, și că nu mă iubesc”

 
Evident că eu plângeam de-mi dădeam sufletul, iar pe ei asta îi amuza teribil. Râdeau că sunt atât de prost încât să îi cred și să mai și plâng din cauza asta. Când aveam vreo cinci-șase ani, nu știu de unde naiba auziseră ei - prin anii '89-'90 - de "operație de schimbare de sex" că s-au apucat să mă tachineze cu vorba asta. De exemplu, atunci când veneam acasă de la joacă de la fotbal, la masa prânz, jegos, julit, prăfuit, transpirat, ciufulit și mă vedeau în halul ăla, îmi ziceau: "Mă, motane, ia zi tu, nu vrei să-ți faci operație de schimbare de sex să te faci băiat daca tot te porți ca unul?". Îți dai seama cum bubuia inima în mine de fericire când îi auzeam, și-apoi cum mi se rupea sufletul când îmi ziceau că așa ceva nu se poate și iar mai râdeau un pic de mine...

”A fost o copilărie cam grea, iar adolescența n-a fost pentru mine, clar!”

 
Cel mai nașpa e să știi că ești băiat și să vezi cum, deodată, în loc să crească păr pe tine aşa cum visezi tu, pe tine te invadează menstruația, țâțele, hormonii ceilalți... Doamne, groaznic! Și, pe deasupra, nici fetele nu se uitau după mine...
Chiar groaznică epoca adolescenței!
 
 
 

Cum a fost cu viața amoroasă?   


Prima gagică mi-am făcut-o la 21 de ani și-am iubit-o pe Iry cât cerul și pământul și toate stelele la un loc. De-atunci, lumea a început să zică despre mine că sunt lesbiană. Ce prostie imensă că eu nu eram fată, ci un altfel de baiat, unul scăldat în estrogen căruia i-a încurcat Universul kitul de reproducere - de-acolo și disforia ”mea” de gen (adică tristețea care mă apucă când mă gândesc la încurcătura asta). 

”Marele Wow! Da! Exist! Sunt trans! s-a întâmplat în august 2012”

 
Eram cu Irina Niță (directoarea executivă a Asociației Accept) la ea în birou și cum stăteam noi de vorbă îmi vine să mă uit pe masă și dau cu ochii de-o revistă glossy care trona în mijlocul ei. Pe copertă, avea un pictorial cu o tipă TRANSGENDER.
Am luat revista și-am anunțat-o pe Irina că eu trebuie să o citesc neapărat.
 
Am aflat că urma să zboare în Thailanda să-și facă ”intervenția chirurgicală de corecție genitală” (n.a.); își schimbase numele, prenumele, CNP-ul și markerul de gen în urma unui proces câștigat în instanță și acum voia fata și "păsă", așa că a doua zi dimineața avea avion spre Thailanda. Am citit articolul de câteva ori. 
 
 
 
Acasă am ajuns pe la ora 1 și până pe la 1 și 5 minute deja știam sigur că și eu sunt o persoană trans. Un bărbat trans.
 

”A fost o revelație, o uimire și-o bucurie imensă când am realizat că mai sunt persoane ca mine și că există soluții și pentru durerile mele.”

 
În ziua aceea, am făcut research până am leșinat de somn. M-am uitat la vloggeri americani pe Youtube, la poveștile băieților din comunitate, am citit articole, am deschis o mie de taburi cu tone de informații, am aflat că de la injecțiile cu testosteron îți crește barbă și păr pe picioare, că ți se îngroașă vocea și că trebuie să faci tratamentul ăsta zis și HRT (terapia de substituție hormonala) toată viața.
A doua zi, eram înapoi la Accept ca s-o anunț că sunt un tip trans. M-a întrebat "Cum te cheamă?" iar eu i-am răspuns "Sasha Ichim. Și-acu, ce pași trebuie să urmez să scap din pușcărie?"  

Și-acum sufăr și sunt la fel de sensibil ca atunci când eram mic, doar că acum plâng mai greu că am mult testosteron în mine. Prima injecție cu testosteron s-a întâmplat când am facut 28 de ani. Prima mea doză: 50 mg de "enantat”. (Citește continuarea în pagina următoare...)
 
 

Comentarii (10)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • Un prieten... pe 30 Iun 2020, 19:52
    Lgbtq..+

    Plang...... dar nu de fericire ca “ti-ai gasit genul” ci de cat de mult s-a lasat omenirea “dusa de nas” de diavol. Atat de mult incat sa se creada ca Dumnezeu ar fi putut sa greseasca atunci cand a decis ce o sa fiti si cum o sa aratati . Plang cand vad cum va incurajati voi “cei loviti de soarta “, “neprivilegiati”,”neantelesi”....si cum credeti ca lumea ar putea “supravietuii” , doar cu cei ca voi. Da..... as accepta “genul “ vostru daca mi-ati dovedii ca puteti procreea. Ca puteti sa “Cresteti si sa umpleti pamantul”. Nu spun ca este usor, nu spun ca nu este real ceea ce se intampla..,, dar stau si ma intreb!?!?!!!.....S-a gandit vreunul dintre voi sa se intoarca spre Dumnezeu si sa ceara eliberare? In toate cercetarile voastre, v-ati gandit sa cercetati si alta platforma?,.. sa vedeti cati asa zisi transgenderi, homosexuali..si tot ce cuprinde lgbtq..etc, si-au gasit “vindecarea” si s-au “pocait” de confuzia pe care au avut-o? Ati vazut cati au “revenit “ la ce erau de drept, dupa ce L-au cunoscut pe Dumnezeu? Dar nu...va este mai usor sa taiati, sa adaugati sau sa schimbati , intr-un cuvant sa “interveniti “ in creatia Lui Dumnezeu. Si mai rau.... sa activati, sa militati si sa incurajati si pe altii. De-aia avem copii confuzi, drag queens predand prin gradinite, parade de ciudati urland pe strazi . PROCREATI!... si va cred. Sunt impotriva voastra?...NU. Ma rog pentru voi! I se poate intampla oricui?...Da. Dar nu “hranii” dorinta asta.... trateaz-o! Este dovedit stiintific ca nu te nasti cu nici una din aceste “afectiuni”(lgbtq ....z). Totul este in capul vostru....Nu dati curs acestor dorinte, nu le lasati da va acapareze...... nu v-ati nascut asa! Dumnezeu NU GRESESTE!..., POCAITI-VA!

    0
    0

  • Stef pe 29 Iun 2020, 15:04
    Keep shining

    Un om frumos! Multumim pentru articol.

    0
    0

  • Sasha pe 25 Iun 2020, 16:19
    Viktoras sufletu meu

    Te pup si te imbratisez maxim, fratioru meu frumos si dulce.

    0
    0

  • Viktor Thym Matthew Fleckhamm pe 25 Iun 2020, 00:30
    Identitate de gen

    Dumnezeule mare cum îmi dau lacrimile citindu-te parcă îți și aud vocea ta superbă și simt prin toți porii vibeul acela de om frumos și cald . Îți doresc din toată inima atâta fericire cât să dea pe afară precum ne aduci tu nouă cu prezența ta în inimile noastre. Te așteptăm cu dor la revederi de toată pomina. Te pup frățior

    0
    0

  • Bogdan pe 23 Iun 2020, 22:40
    Un interviu bun

    Mi-a plăcut interviul dat de Sasha. Este bine că pot afla puncte de vedere în mod direct fără ca intermediarii să intervină cu părerile și comentariile lor. Să fii sigur că drumul pe care tu ți l-ai ales este drumul cel bun, iar orice alt drum pe care ți l-ar impune altcineva nu va fi drumul tău, deci nu va fi drumul cel bun.

    0
    0

  • O mamā pe 23 Iun 2020, 22:20
    Imi iubesc copilul oricum ar fi

    Ma bucur ca am dat peste articolul asta. Eu am trei copii. Doua fete si un baiat. De fapt o fata, un baiat si un baiat nascut fata. Primul meu copil care in curand va face 13 ani. Mi-a luat ceva timp pana sa accept ideea, sa ma obisnuiesc cu gandul ca fata mea e de fapt baiat. Am trecut prin tot felul de stari si am avut tot felul de ganduri. Da, sunt o mama open minded insa educatia traditionala isi spunea totusi cuvantul. Pana la urma mi-am impus sa imi schimb gandirea, sa accept ca nu e o tragedie, ca e copilul meu, indiferent cum ar fi, ca asta nu e un handicap, din contra, cred ca e ceva special si am observat ca persoanele cu disforie de gen in general sunt creative, super smart si diferite, inovatoare, cu o alta viziune asupra lumii si lucrurilor. In fine, ideea e ca am inteles ca trebuie sa ii fiu alaturi, avem cumva de luptat cu mentalitati invechite, priviri curioase ori dezaprobatoare, cadre didactice inguste la minte, copii rautaciosi, etc. Am decis sa imi sprijin copilul indiferent ce alegeri va face. Numai sa fie fericit, intr-o lume din ce in ce mai nefericita. Imi doresc sa se schimbe multe in Romania in privinta asta, mai ales din punct de vedere legal. Inca suntem mult in urma, raman muta cand vad intoleranta si rautatea altora. Vorba ta, ce sa ai cu un om care nu ti-a facut nimic rau? E necesara educatia in scoli, educatia aia sexuala care nu li se face acasa copiilor, dar in primul rand educatie morala, nici aia nu li se face. Se preda in schimb religia care nu face decat sa ii inraiasca si prosteasca si mai mult. Exact ce face religia de secole, ca sa indobitoceasca poporul. Am deviat de la subiect. Multumesc pentru ca existi si ca exista oameni ca tine. Asa stiu ca mai exista speranta ca ai mei copii sa traiasca intr-o lume mai buna.

    0
    0

  • Sasha pe 23 Iun 2020, 20:06
    Un raspuns ptr "Revelare"

    Uite, cred ca n-ai reusit sa ajungi la pagina asta asa ca iti las si aici opinia mea. Are un pic de legatura cu ce-ai comentat tu. "Eu cred că așa ne țin dezbinați. Mai întâi, creează niște pericole inexistente din viețile unor oameni simpli ca mine și ca ceilalți din comunitatea trans sau LGB, și-apoi îi întărâtă pe restul împotriva noastră. Și cât noi, plebea, ne scandalizăm că sexul nu înseamnă doar organe genitale, ci e ceva complex, și că mai există și identitatea de gen care nu e doar una, ci sunt o grămadă, ei pot sa ne dezinfecteze liniștiți cu Hexi Pharma, să ne îndoape cu GMO-uri, să ne taie pădurile și s-o țină din foamete în foamete și din războaie în războaie."

    0
    0

  • Teo pe 23 Iun 2020, 20:03
    Care handicap?

    Un barbat frumos, generos, neobosit, dedicat, sufletist - asa cum a comentat cineva mai sus. Vreau sa adaug ca e un om destept : inteligent + cult - iar asta niveleaza orice handicap, il reduce pana la insignifiant

    0
    0

  • Brindusa Poenaru pe 23 Iun 2020, 19:23
    Unitate in diversitate-o lege fundamentala a vietii

    Multumesc frumos pentru acest minunat interviu cu dragul meu prieten, Sasha! Am toata dragostea si stima pentru acest barbat frumos, generos, neobosit, dedicat, sufletist!

    0
    0

  • revelare pe 23 Iun 2020, 18:10
    România este obișnuită

    cu astfel de oameni, născuți cu handicap. Unelepot fi coptectate deja de medicină, altele. Nici un om, dacă are o gândire naturală, ecologică, pe pricipiul dezvoltării durabile, nu se poate obișnuii cu unii, care din moft își schimbă sexul.

    0
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod