dinţi

Ce efecte negative au dinții strâmbi asupra sănătăţii

Aparatul dentar corectează efectele negative pe care le au dinţii strâmbi și previne boli precum parodontoza.
Aparatul dentar este mai mult decat o necesitate estetică. El ameliorează diferite anomalii ale danturii și previne boli precum parodontopatia (parodontoza). Malpozițiile dentare, adică dinții strâmbi, înghesuiți sau distanțați reprezintă o problemă atât a copiilor, cât și a adulților. Noile aparate ortodontice sunt mai performante, mai durabile și mai puțin incomode, iar unele dintre ele sunt aproape invizibile.

„Aproape jumătate din populație se confruntă cu problema danturii inestetice, adică a dinților strâmbi, înghesuiți sau a maxilarului ori mandibulei proeminente. O altă problemă a dinților este și dantura inegală.
În cazul acestor persoane, riscul de a forma placă bacteriană, precum și riscul apariției cariilor sunt mai mari, din cauză că dinții sunt fie strâmbi, fie între ei nu există spații libere, iar periajul este ineficient. Dinții drepți sunt mai ușor de curățat, desigur”
, spune Dr. Oana Alexandra Omer, medic dentist specialist ortodonție la Clinicile Dr. Melnic.

Cariile, efectul malpozițiilor dentare


Malpozițiile dentare îngreunează posibilitatea unei igiene orale optime pentru a evita cariile și gingivita. ”Peste 50% dintre pacienții tratați prezintă grave probleme în ceea ce privește cariile și afecțiunile gingiei.
Explicația vine din imposibilitatea de a avea o igienă dentară corectă în cazul malpoziției dinților. Aproape toți necesită aparat dentar, nu doar pentru corectarea estetică a danturii, dar și pentru prevenirea altor probleme, cea mai gravă dintre ele fiind parodontoza”
, completează Dr. Oana Alexandra Omer, medic dentist specialist ortodonție la Clinicile Dr. Melnic.

Parodontoza, boală ce poate duce la pierderea totală a danturii


Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, afecțiunile parodontiului sunt larg răspândite în lume. Cât privește incidența acestora, ele se manifestă de obicei în jurul vârstei de 10–20 ani, dar se pot manifesta și în jurul vârstei de 35–44 ani.


OMS mai raportează și faptul că în 7 țări europene afecțiunile parodontale sunt în proporție de peste 75%, în alte 13, de 40-75%, iar în 15 dintre acestea, de până la 40%. Statistic, 3/4 din populația adultă a lumii, de peste 35 de ani, suferă o formă clară de paradontoză.

Deși parodontoza este o boală ereditară, de cele mai multe ori, poziția nenaturală a dinților poate conduce la gingivită, primul pas al bolii paradontale. Lipsa intervenției în corectarea poziției dinților poate provoca chiar pierderea acestora: „Dacă dinții sunt înghesuiți sau unii peste alții, este foarte greu să recuperezi zona aceea, pentru că nu o poți ține curată. În felul acesta, evoluția bolii este rapidă și conduce la pierderi dentare.
Mai mult, țineți cont că un dinte pierdut din cauza parodontozei este greu de înlocuit, deoarece apare problema erodării osului, prin urmare, în afară de implant, va fi nevoie și de adiție de os. Dacă este vorba despre un stadiu avansat al bolii parodontale, riscul este unul real, inclusiv pierderea implantului”
, subliniază Dr. Oana Alexandra Omer, medic dentist specialist ortodonție la Clinicile Dr. Melnic.

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod