Pe 5 mai, Isabella Blow a turnat pe gât o sticlă de insecticid. Ştia perfect ce face, pentru că socrul ei îşi pusese la fel capăt zilelor, în 1977. Două zile mai târziu, ea a murit într-un spital din Gloucester. Avea 48 de ani.
McQueen era la Roma când a aflat. Devastat, a luat primul avion, apoi a început să umble pe la tot felul de mediumi, cerându-le să ia legătura cu Isabella. Era încercarea lui disperată de a-şi îndrepta cumva greşeala, dar toţi şamanii din lume nu i-ar mai fi putut aduce-o înapoi.
Sally Morgan, fosta ghicitoare a Prinţesei Diana, îşi aminteşte că McQueen a venit la ea la două zile după moartea Isabellei. "Când ea a murit, a fost ca şi cum el a rămas fără o mână sau fără un picior. A fost foarte şocat de moartea ei şi de modul în care s-a întâmplat."
Morgan pretinde că a luat legătura cu spiritul Isabellei şi McQueen a fost uluit de ceea ce ea i-a transmis. Dar fostul iubit al designerului, Archie Reed, era sceptic: "N-am vrut ca el să înghită prostiile ei, aşa că mi-am făcut şi eu o programare."
Spre uimirea lui, prezicătoarea i-a spus lucruri pe care nimeni altcineva nu putea să le ştie. Spiritul Isabellei a avut un singur mesaj pentru el: "Ai grijă". Mai târziu, Reed l-a interpretat ca un avertisment la starea psihică a lui McQueen.
De acum încolo, designerul e obsedat să facă orice pentru prietena lui. Fostul ei soţ apucase însă să-i ceară lui Philip Treacy să creeze ţinuta ultimei ei apariţii publice. Ştiind bine că Isabella Blow şi-ar fi dorit enorm să fie înmormântată în hainele lui McQueen, Tracey a luat legătura cu el şi au făcut o învoială: McQueen a făcut un kimono verde pal, iar Tracey - o pălărie din pene de fazan. În timp ce trupul neînsufleţit era îmbrăcat, McQueen a izbucnit în plâns.
Înainte de închiderea sicriului, el a tăiat câteva fire de păr, pe care le-a încorporat într-un inel personal. A plâns neconsolat în timpul slujbei ţinută la catedrala din Gloucester şi i-a spus de mai multe ori unei prietene: "Îmi doresc să fi făcut mai mult". Dar era prea târziu.
Ulterior, McQueen i se confesa prietenului BillyBoy, blamându-se pentru moartea Isabellei. "Nu puteam să-l contrazic total, pentru că fusese foarte crud cu ea. O parte din el spunea <<O să scap de nenorocita asta, nu-mi pasă de ea, nu mai am nevoie de ea>>. Iar cealaltă, partea lui umană, înţelegea că el era un monstru", povesteşte acesta.
Comentarii (2)
Recunostinta este o floare rara, putini o pot avea. Daca nu pretuiesti si nu respecti un om atunci cand este langa tine, cand este in viata, degeaba mai plangi dupa el cand acesta nu mai e. Lacrimile si cuvintele nu valoreaza nimic in fata unui mormant. Pacat de ea, ca nu a reusit sa treaca peste dezamagirea pe care i-a provocat-o acel individ, iar el cred ca-si merita soarta.
O lume care nu are nimic sfânt , lipsită de DUMNEZEU şi de iubire adevărată , aşa va sfârşi .
Posteaza comentariu