„Vreau să slăbesc, dar n-am timp!“ – Cum combatem lipsa de timp?

Dacă ai curiozitatea să îţi analizezi viaţa ta de zi cu zi, poţi avea supriza să descoperi, că o persoană foarte importantă, de fapt cea mai importantă persoană din viaţa ta, lipseşte.

Când spun aceasta, mă refer chiar la TINE.

În general, viaţa pe care o ducem, ca timp pe care îl dedicăm activităţilor, are trei componente de bază, componente pe care le întâlnim la mai toată lumea:

1. Somnul, adică odihna sau refacerea;
2. Serviciul, sau până la o anumită vârstă şcoala;
3. Timpul rămas liber.

Bineînţeles că aceste trei componente nu există în această formă la toţi oamenii, dar acum mă adresez doar acelei categorii care este majoritară, sau ar trebui să fie majoritară într-o societate normală, categorie din care, cel puţin până acum, consider că fac şi eu parte, anume acea categorie care are la baza activităţilor cotidiene aceste trei componente: Somnul, Serviciul şi Timpul rămas liber.

Să le luăm pe rând:

Somnul sau perioada în care organismul se recuperează după efortul la care a fost supus în intervalul de timp care l-a precedat.

Toată lumea, iar scriind toată lumea fac referire în mod deosebit la specialişti din domeniile, medicină, nutriţie şi sport, recomandă în jur de 8 ore de somn pe zi, adică pe un interval de timp de 24 ore. Astfel este unanim acceptat că necesarul de timp pentru ca organismul nostru să se refacă, este egal cu jumătate din intervalul de timp pe care fiecare dintre noi îl poate aloca diferitelor activităţi specifice unei vieţi normale într-o societate.

Serviciul sau activitatea prin care fiecare dintre noi îşi câştigă mijloacele necesare traiului de zi cu zi.

Dacă lucrezi la o firmă sau la o institutie normală, cu patroni sau şefi normali la cap, care nu se consideră stăpânii tăi şi care nu consideră că au dreptul să facă ce vor ei cu viaţa ta, ar trebui ca activitatea ta profesională să îţi ocupe alte 8 ore pe zi.

Timpul liber. Ţinând cont de somn şi de serviciu, rezultă că timpul dintr-un interval de 24 ore, rămas pentru alte activităţi, este de aproximativ 8 ore.

Cam aşa ar sta lucrurile în teorie.

Să zicem că serviciul tău are ca oră de începere a progamului ora 9:00. Şi dacă luăm în considerare că o eventuală pauză de masă nu este inclusă în intervalul celor 8 ore de lucru, ci se adaugă la acestea, ar însemna că petreci 9 ore la serviciu, deci ora la care „dai cu capul în uşă“ este ora 18:00. Tot legat de serviciu trebuie să luăm în calcul şi intervalele de timp necesare deplasării spre şi dinspre acesta şi intervalul de timp necesar pregătirii de dinaintea plecării spre acesta. Aş aloca pentru deplasare dus-întors în medie o oră, iar pentru pregătirea de plecare, să zicem alte 30 de minute. Rezultă că în realitate serviciul ne ocupă un interval de aproximativ 10 ore şi jumătate.

Se recomandă ca perioada de somn, pentru ca aceasta să îşi atingă scopul de refacere a organismului, să aibă o durată între 7 şi 9 ore. Să luăm în calcul faptul că un interval de odihnă şi refacere de 7 ore ar fi suficient.

Rezultă că somnul şi serviciul ocupă în total 17 ore şi jumătate din întreg intervalul de 24 ore, diferenţa de timp rămasă pentru alte activităţi fiind de 6 ore şi jumătate.

Evident că cei mai mulţi dintre noi nu suntem singuri pe lume şi suntem obligaţi chiar, ca o parte din acest interval de timp rămas liber, să-l dedicam persoanelor dragi din jurul nostru, sau altor activităţi pe care trebuie să le desfăşurăm.

De ce am făcut această analiză a timpului de care dispunem?

Pentru că cea mai des întâlnită scuză pe care am primit-o de la persoanele care sunt preocupate să slăbească dar nu reuşesc acest lucru, este lipsa timpului.

Majoritatea celor care sunt preocupaţi să slăbească, dar nu reuşesc să treacă la acţiune, invocă lipsa timpului când este vorba să justifice, sau mai bine zis să-şi justifice faţă de ei înşişi, această amânare la nesfârşit în ceea ce priveşte adoptarea unui program care să-i ajute să slăbească.

Să nu mă înţelegi greşit! Nu am în intenţie să bagatelizez această problemă a lipsei de timp.

Nu am în intenţie nici să îţi spun ca ea nu este o problemă reală.

Nu am în intenţie să te cert, pe motiv că nu eşti în stare să te organizezi cum trebuie.

Nu am în intenţie nici să te pun în inferioritate, asa cum fac unii nutriţionişti sau antrenori de fitness, care te iau de sus şi te admonestează ca la armată, pe un ton superior, cu expresii de genul „Daca vrei cu adevărat, poţi!“, considerând că aşa te motivează.

Nu am în intenţie nici unul dintre aceste lucruri pentru că şi eu la rândul meu m-am confruntat cu lipsa de timp şi mai ales cu invocarea lipsei de timp ca motiv principal care să-mi justifice, în primul rând în faţa propriei mele conştiinţe, lipsa trecerii la acţiune şi lipsa voinţei de a începe şi a duce la bun sfârşit un proces de slăbire.

Da! Şi eu m-am confruntat cu acestă lipsă de timp, dar cu toate acestea nu am putut niciodată să scap de gândul de a obţine o siluetă frumoasă şi un corp sănătos, gând care m-a urmărit pemanent.

Cu alte cuvinte, ceea ce doresc să fac prin intermediul acestui articol, este să îţi supun atenţiei faptul că problema lipsei de timp, pe care cei mai mulţi dintre noi o considerăm ca fiind cea care ne blochează calea către fericire, este doar o problemă ca oricare alta şi ai în tine capacitatea să o rezolvi, ba mai mult decât atât, eşti de fapt singura persoană care o poate rezolva.

În concluzie, dacă ideea de a dobândi silueta mult visată nu îţi dă pace, te urmăreşte neîncetat şi constituie o preocupare permanentă, trebuie să îi dedici timp, să o prioritizezi şi să nu mai amâni la nesfârşit întâlnirea cu momentul în care să realizezi că eşti chiar tu persoana responsabilă de realizarea propriei stari de fericire.

Astfel îţi recomand să realizezi o analiză a programului tău zilnic, de genul celei pe care am făcut-o eu mai sus, acesta fiind primul pas ce trebuie făcut pentru a găsi soluţia de a integra în viaţa ta pe cea mai importanta persoană şi anume pe TINE ÎNSUŢI.

Facebook:
http://www.facebook.com/andreicatalin.stefanescu.5