Capitolul 2 – Toată lumea ştie CE trebuie să facă. Foarte puţini ştiu însă CUM să facă.

Multe persoane mă întreabă CE anume am făcut să slăbesc.

Răspunsul la această întrebare este foarte simplu şi constă în următoarele:

● mănânc puţin şi des;
● mestec îndelung hrana;
● am îmbunătăţit treptat şi constant calitatea hranei;
● fac sport.

Unele dintre aceste lucruri le-am adoptat imediat, altele treptat, iar altele le-am adoptat mult mai târziu.

Am constatat că toate persoanele care mă întreabă, cunosc aceste lucruri şi mai toate sunt dezamăgite de simplitatea răspunsului.

Ele se aşteaptă să le spun cine ştie ce secret, sau inovaţie, sau descoperire revoluţionară în domeniu, care să-i slăbească, când de fapt ei înşişi trebuie să se schimbe, pentru că numai aşa pot deveni mai buni decât sunt acum.

În subconştient, mulţi dintre cei care sunt preocupaţi să slăbească ştiu că problema constă în a trece la acţiune în mod corect şi mulţi consideră că aceasta este o problemă delicată. A trece la acţiune în mod corect este o problemă delicată din cauza faptului că foarte mulţi dintre cei care sunt preocupaţi să slăbească, NU au încredere în ei că pot face acest lucru.

Aşa că cele mai multe persoane se opresc aici cu întrebările, fără să mai continue să mă întrebe şi CUM să facă să reuşească aceste lucruri, sau care ar fi cauza pentru care ştiind ce anume au de făcut, totuşi nu reuşesc să facă, sau nu au rezultatele aşteptate.

Când ştii CE trebuie să faci, afirmi că VREI să faci, dar NU faci, sau faci PROST adica NU obţii rezultatele scontate, problema slăbitului nu mai este în sfera lui „CE faci“, ci în sfera lui „CUM faci“.

Cu alte cuvinte, adevărata ta problemă legată de slăbire este de natură PSIHOLOGICĂ şi rezultă din părerea pe care o ai deja formată faţă de ceea ce urmează să întreprinzi şi din felul în care abordezi ceea ce urmează să întreprinzi.

În general am observat că unii fac cam aşa:

Se trezesc într-o dimineaţă zicând „Uite cât m-am îngrăşat! Aşa nu se mai poate!“.

Unii reuşesc să ia această atitudine o zi sau două, poate chiar o săptămână sau două, sau poate chiar o lună, după care... GATA! Alţii amână la nesfârşit luarea oricărei atitudini. O parte dintre aceştia, din păcate din ce în ce mai mulţi, au problema creşterii în greutate de mici copii şi astfel se pot confrunta cu o şi mai puternică opoziţie din partea propriului psihic, înainte de a trece la acţiune, sau chiar în perioada în care acţionează.

Mulţi dintre cei care se apucă totuşi să facă ceva, dar renunţă după un timp, trăiesc şi o stare de neîmplinire, care nu le dă pace şi care-i face ca după o vreme să încerce din nou, dar cu un moral diminuat.

Pentru unele persoane, reluarea la nesfârşit a acestui ciclu poate produce multă suferinţă şi chiar dezechilibre majore, lucru care accentuează starea de neputinţă şi poate conduce către resemnare sau, mai rău, către un dezastru psihologic.

Există foarte multe surse de informare despre CE trebuie să facem ca să slăbim. Eu cred că majoritatea lucrurilor esenţiale despre slăbire s-au spus deja, sunt adevărate, funcţionează, sunt bune şi sunt cunoscute de mai toată lumea.

În cazul meu ştiam CE anume trebuie să fac în principiu ca să slăbesc: să mănânc puţin şi des şi la ore fixe, să îmbunătăţesc calitatea hranei, să merg la sală şi să fac sport, să mă odihnesc.

Toate acestea erau binecunoscute Conştientului meu. Însă, în Subconştient, nu eram perfect convins de importanţa şi necesitatea acestor lucruri simple şi elementare. Nu ştiam de ce trebuie să fac aşa. Nu era clară logica pentru care trebuia să fac aşa. Aceste neclarităţi mă împiedicau să trec la acţiune în mod serios şi să obţin rezultatele scontate.

Ideea este CUM să reuşeşti să te pui în starea de a face şi mai ales să te simţi bine pentru faptul că reuşeşti să faci? Cu alte cuvinte: CUM să faci să ai succes?

Răspunsul meu este următorul:

Mai întâi trebuie să te pregăteşti PSIHOLOGIC, lucru care va realiza în fiinţa ta un acord între Conştient şi Subsonştient.

Aşa am reuşit eu să slăbesc fără să sufăr de nimic şi fără să mă abat de la calea pe care am apucat.

Mai întâi m-am pregătit psihologic şi:

● Nu am suferit şi Nu sufăr de foame.
● Nu am suferit şi Nu sufăr pentru că am înlăturat din hrana zilnică alimentele care mă îngrăşau, chiar dacă printre ele erau unele care-mi plăceau foarte mult.
● NU am mai trăit şi Nu mai trăiesc starea în care să aştept cu nerăbdare să se termine perioada de regim ca să mănânc o pizza sau nişte clătite.
● Nu mi s-a părut şi nu mi se pare imposibil să mănânc cantitati mici de hrana de 5-7 ori pe zi.
● Nu am mai trăit şi Nu trăiesc sentimentul că am renunţat la ceva care-mi place, adoptând noul regim de viaţă.
● Nu am mai tânjit şi Nu tânjesc să mănânc anumite alimente, mai ales diverse dulciuri.
● Nu am suferit în urma integrării activităţilor sportive în viaţa mea.
● Trăiesc tot timpul o stare de împlinire şi bucurie faţă de faptul că am reuşit.

Pregătirea Psihologică m-a ajutat să trec cu uşurinţă de la starea în care slăbitul mi se părea că este un lucru foarte greu de realizat, la starea în care am început să cred cu putere că POT să fac, că VREAU să fac şi mai ales să FAC.

Pentru a trece peste obstacolul că nu reuşeşti să slăbeşti, trebuie mai întâi să lămureşti nişte lucruri.

Descoperirea răspunsurilor la acest gen de întrebări este absolut necesară pentru a realiza un acord între Conştientul şi Subconştientul tău şi face parte din Pregătirea Psihologică.

Facebook:
http://www.facebook.com/andreicatalin.stefanescu.5