Kilogramele adunate din emotii


Nutritia nu este o chestiune care tine doar de matematica: vesnica socoteala a caloriilor consumate, a celor arse si a celor care raman. Impreuna cu tine, la masa, se asaza...
Nutritia nu este o chestiune care tine doar de matematica: vesnica socoteala a caloriilor consumate, a celor arse si a celor care raman. Impreuna cu tine, la masa, se asaza si emotiile si dorintele si angoasele tale.

O parte din kilogramele in plus sunt kilogramele emotiilor tale. O alta parte este efectul educatiei alimentare insusite in copilarie.

Despre acestea vorbeste in cartea “Kilograme si emotii”, publicata anul acesta, si Stéphane Clerget, psiholog, specialist in problemele adolescentilor si tinerilor. Carti ale psihologului Stéphane Clerget au fost traduse si in limba romana.

“Este din ce in ce mai evident ca unele persoane care au probleme de nutritie si kilograme in plus, ar trebui, ca pe langa regimul alimentar si miscare, sa treaca si prin cabinetul unui psiholog. Pentru ca echilibrul interior se reflecta intr-un mod esential in numarul de kilograme, indiferent daca sunt mai multe sau mai putine decat este normal”, sustine Stéphane Clerget.
 

Emotiile, pozitive sau negative, cresc dorinta de a manca


“Kilogramele emotionale sunt cele adaugate sau pierdute din alte cauze decat felul in care mancam. Uneori raspunsul se gaseste in copilarie si adolescenta”
, sustine Stéphane Clerget.

Explicatia este ca emotiile, pozitive sau negative, stresul, eforul fizic sau intelectual pot determina dorinta de a consuma anumite alimente. “Efortul intelectual creste nevoia consumului de dulciuri, pentru ca celula nervoasa consuma multe glucide. Stresul si tensiunea nervoasa cresc nevoia de carbohidrati si grasimi, efortul fizic creste nevoia de proteine. Euforia creste consumul de dulciuri, tristetea si depresia fac apetitul sa dispara si cresc in paralel dorinta de a consuma dulciuri”, explica Stéphane Clerget.

Explicatia pe care o ofera specialistul este aceea ca emotiile se reflecta in semnalele transmise de celulele nervoase, care sunt primele afectate, dar si in reactiile hormonale, consecinta a stresului, a emotiilor pozitive sau negative.

“Descarcarile de insulina, consecinta a emotiilor, adrenalina ca efect al stresului se traduc prin dorinta de a consuma ceva dulce, ceva sarat, ceva gras”, spune Stéphane Clerget, care completeaza:

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod
;