Câte calorii are o bere: îngrașă sau nu?

Îngraşă sau nu berea?

Un stil de viață echilibrat și o alimentație atent aleasă care să includă și un consum moderat de bere nu are un impact negativ asupra siluetei, după cum arată un studiu realizat care a analizat corelaţia dintre bere şi îngrăşat. "Totodată, și în cazul unei alte teme extrem de interesante în rândul femeilor, menținerea siluetei, berea vine cu vești bune. Rezultatele studiului pe care Centrul de Studii l-a efectuat anul trecut și care a vizat relația între consumul de bere și indicatorii de masă corporală, au revelat, fără echivoc, că un consum moderat de bere nu are nicio influență asupra siluetei, celebra “burtă de bere” rămânând un simplu mit”, spune Corina Zugravu, medic primar nutriţie şi igienă alimentară.

Totodată, un consum moderat de bere în cadrul unei diete echilibrate şi mult sport nu influențează circumferința abdominală, raportul talie/șold sau indicele de masa corporală.

Ce înseamnă un consum moderat de bere?

Atunci când vine vorba despre consumul de bere, ştim cu toţii că el este mult prea mare, în special în sezonul cald. Băuturile alcoolice au un efect negativ asupra sănătăţii, de aceea nu este deloc indicat să le bei în cantităţi mari şi zilnic, indiferent de tipul băuturii. Însă, atunci când sunt consumate cu moderaţie şi nu neapărat zilnic, există nenumărate studii care atestă beneficiile berii, a vinului roşu sau chiar şi a pălincii de la noi. Totul constă în moderaţie şi alegerea unui stil sănătos de viaţă.

Un consum moderat de bere înseamnă o cantitate de 660 mililitri/zi pentru bărbați şi 330 mililitri/zi pentru femei, cu o concentrație alcoolică de maxim 5%.

De ce să eviţi berea cu arome de fructe?

Pe lângă faptul că suprasolicită ficatul din cauza combinaţiei de zaharuri şi alcool, trebuie să ştii că berea cu arome de fructe nu este nicidecum mai săracă în calorii. 

În urma unei analize atente a 45 de sortimente de bere cu arome din comerţ, specialiştii APC au constatat că în 66% dintre produsele analizate au fost identificați următorii aditivi alimentari: aspartam, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu, zaharina și sărurile sale, acid citric, albastru briliant, benzoat de sodiu și caramel amoniacal. Asupra aditivilor mentionați mai sus planează cele mai multe suspiciuni privind generarea unor afecțiuni medicale cum ar fi: migrene, astm, epilepsie, boli cardio-vasculare și alergii.