Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică Privată solicită CNA aprobarea unor mesaje de avertizare privind sănătatea orală

Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice și Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România AMSPPR au înaintat către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) o solicitare de a completa articolul 120, alin. 4 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual cu un nou set de mesaje de avertizare privind sănătatea orală.
Solicitarea a fost depusă în cadrul procedurii de consultare publică privind modificarea Codului de reglementare a conținutului audiovizual și este susținută de concluziile unei cercetări privind măsurile de politică publică în domeniul sănătății orale în România, realizată de Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice.

Conform acestui studiu, doar 41% dintre români încearcă să prevină problemele dentare prin controale regulate la stomatolog, iar 1 din 10 respondenți nu a fost niciodată la dentist[1], principalul motiv fiind legat de conștientizarea redusă a problemelor dentare și a riscurilor asociate acestora.

“Prevenția în domeniu sănătății orale are rolul de a educa populația în ce privește igiena corespunzătoare și obiceiurile alimentare corecte. Din păcate, prevenția este slab reprezentată la nivelul politicilor publice privind sănătatea orală.
Există extrem de puține campanii publice educaționale și de prevenție în domeniul sănătății orale, majoritatea fiind realizate în preajma zilei mondiale a sănătății orale şi având caracter local”, spune Claudia Petrescu, din partea CMPP. „Mesajele audio-vizuale de interes public respectiv mesajele de avertizare rămân cele mai eficiente și la îndemână instrumente de realizare a unei campanii de educare pentru o igienă orală corectă și conștientizare cu privire la efectuarea unui control stomatologic anual”, spune Claudia Petrescu, unul dintre autorii cercetării privind starea sănătății orale în România și măsurile de politică publică în acest domeniu.

Având în vedere faptul că 72% dintre români au probleme de sănătate orală[2], 66% din populația României nu a fost la dentist în ultimele 12 luni, față de media UE de 43%[3], iar preocuparea pentru domeniul sănătății orale este destul de redusă în rândul decidenților politici în România, Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice împreună cu Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România au solicitat Consiliului Național al Audiovizualului sprijinul pentru un demers de educare în mediul audiovizual prin completarea articolului 120, alin.
4 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual cu un nou set de mesaje privind sănătatea orală. Mesajele vizează periajul dentar (cu o frecvență de două ori pe zi), controlul stomatologic regulat și o dietă echilibrată.

În cadrul cercetării, Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice a realizat și o cercetare cantitativă pe un eșantion de 1114 persoane la nivel național (eșantion reprezentativ pentru populația 18-60 ani, mediul urban, utilizatori de internet, educatie medie si superioara) cu privire la principalele efecte ale mesajelor de avertizare/educare "Pentru sănătatea dumneavoastră evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi", "Pentru o viaţă sănătoasă, faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi" etc. Acestea sunt legate de o mai bună conștientizare a stilului de viață nesănătos (50% apreciază că acesta este principalul efect) și de necesitatea schimbării stilului de viață (44%).

Conform concluziilor cercetării CMPP, în cadrul unei campanii de educare privind sănătatea orală, mesajele audio-vizuale de interes public respectiv mesajele de avertizare ar trebui să vizeze toate aspectele legate de sănătatea orală printre care periajul dentar de 2 ori pe zi,  prezentarea periodică pentru consult la medicul stomatolog precum și o dietă echilibrată.

Mai multe detalii despre cercetarea privind sănătatea orală puteți găsi aici http://www.cmpp.ro/wp-content/uploads/2016/11/Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016.pdf.

 

[1] Studiu IPSOS Îngrijirea orală, utilizare și atitudini; 2016; în România – aplicat pe un eșantion de 500 de persoane, bărbați și femei, 18-65 de ani, urban (reprezentativitate națională la nivel urban)

[2] Studiu IPSOS Îngrijirea orală, utilizare și atitudini; 2016; în România – aplicat pe un eșantion de 500 de persoane, bărbați și femei, 18-65 de ani, urban (reprezentativitate națională la nivel urban)

[3] Special Eurobarometer 330 – Oral Health, 2010
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod