Parodontoza se ia? Ce trebuie să știi despre boala care îți poate afecta gingiile și dinții

Una dintre întrebările frecvente este: parodontoza se ia? Răspunsul corect este nuanțat. Parodontoza nu se transmite ca o răceală și nu înseamnă că vei face boala automat dacă săruți o persoană care o are. Totuși, bacteriile implicate în boala parodontală se pot transmite prin salivă, mai ales în cazul contactului apropiat și repetat.

Cu alte cuvinte, nu „iei parodontoza” ca pe o infecție obișnuită, dar poți intra în contact cu bacterii care, în anumite condiții, pot contribui la apariția bolii. Diferența este foarte importantă.

Ce este parodontoza

Parodontoza, numită medical boală parodontală sau periodontită, este o afecțiune care afectează țesuturile de susținere ale dinților. Nu este vorba doar despre gingii, ci și despre osul și ligamentele care țin dinții fixați.

Boala începe de multe ori cu gingivită, adică inflamația gingiilor. În această etapă, gingiile pot fi roșii, umflate și pot sângera la periaj sau la folosirea aței dentare. Gingivita este reversibilă dacă este tratată la timp. Dacă este ignorată, inflamația poate avansa spre țesuturile profunde, iar atunci apare parodontoza.

Cleveland Clinic explică faptul că boala gingiilor este cauzată de acumularea de placă bacteriană și tartru pe dinți, iar în formele avansate poate duce la retracție gingivală, pierdere de os și pierderea dinților. (clevelandclinic.org)

Parodontoza se ia prin sărut?

Parodontoza nu se ia prin sărut în sensul simplu al cuvântului. Nu este ca gripa, varicela sau o infecție virală care se transmite ușor de la o persoană la alta. Dar bacteriile care contribuie la boala parodontală pot fi prezente în salivă și pot trece de la o persoană la alta prin contact apropiat.

Asta nu înseamnă că un sărut ocazional îți provoacă parodontoză. Pentru ca boala să apară, trebuie să existe și alți factori: placă bacteriană neîndepărtată, tartru, igienă orală insuficientă, fumat, predispoziție genetică, diabet, imunitate scăzută sau controale stomatologice rare.

Cleveland Clinic menționează că bacteriile implicate în boala gingiilor se pot transmite prin salivă, dar contactul obișnuit nu înseamnă automat că vei dezvolta boala.

Se poate lua parodontoza dacă folosești aceeași periuță de dinți?

Folosirea aceleiași periuțe de dinți este o idee proastă, indiferent dacă persoana are sau nu parodontoză. Periuța poate reține bacterii, resturi de salivă și microorganisme care nu ar trebui transferate de la o persoană la alta.

Chiar dacă nu faci automat parodontoză, îți poți crește riscul de probleme gingivale, infecții orale sau dezechilibre ale florei bacteriene din gură. Periuța de dinți este un obiect strict personal și nu ar trebui împrumutată niciodată.

Același principiu se aplică și pentru capetele de periuță electrică, irigatoare orale cu vârfuri comune sau alte accesorii de igienă orală.

De ce unii oameni fac parodontoză și alții nu

Nu toți oamenii expuși la bacterii dezvoltă parodontoză. Gura fiecărei persoane are propria floră bacteriană, iar sistemul imunitar reacționează diferit. În plus, obiceiurile zilnice contează enorm.

Dacă te speli corect pe dinți, folosești ață dentară sau periuțe interdentare, mergi la detartraj și controale regulate, riscul scade mult. Dacă, în schimb, placa bacteriană rămâne mult timp pe dinți, se transformă în tartru, iar tartrul întreține inflamația gingiei.

Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc. Diabetul necontrolat, stresul cronic, unele medicamente, modificările hormonale, sarcina, menopauza, alimentația dezechilibrată și predispoziția genetică pot influența și ele riscul.

Care sunt primele semne ale parodontozei

Parodontoza poate evolua lent și, la început, simptomele pot părea banale. Gingiile care sângerează la periaj sunt unul dintre cele mai frecvente semne. Mulți oameni cred că este normal, dar nu este. O gingie sănătoasă nu ar trebui să sângereze în mod repetat.

Alte semne includ gingii roșii, umflate sau sensibile, respirație urât mirositoare persistentă, gust neplăcut în gură, retragerea gingiilor, sensibilitate dentară, spații care apar între dinți, senzația că dinții par mai lungi sau mobilitate dentară.

În stadii avansate, dinții pot începe să se miște, mușcătura se poate modifica, iar mestecatul poate deveni inconfortabil.

Gingiile care sângerează sunt semn de parodontoză?

Gingiile care sângerează pot fi semn de gingivită sau boală parodontală, dar pot avea și alte cauze, precum periaj agresiv, folosirea incorectă a aței dentare, tratamente medicamentoase, modificări hormonale sau unele deficiențe.

Totuși, dacă sângerarea apare frecvent, mai ales la periaj, nu trebuie ignorată. Gingivita este prima etapă a bolii gingivale și poate fi tratată mai ușor decât parodontoza avansată.

Cel mai bine este să mergi la dentist pentru evaluare. Detartrajul profesional, curățarea subgingivală și îmbunătățirea igienei orale pot opri evoluția bolii în stadiile incipiente.

Parodontoza poate duce la pierderea dinților?

Da, parodontoza netratată poate duce la pierderea dinților. Pe măsură ce inflamația avansează, gingia se retrage, osul care susține dinții se resoarbe, iar dinții își pierd stabilitatea.

Mayo Clinic explică faptul că periodontita este o infecție gravă a gingiilor care poate distruge țesutul moale și, fără tratament, poate distruge osul care susține dinții, ducând la slăbirea sau pierderea acestora. (mayoclinic.org)

Vestea bună este că boala poate fi încetinită sau controlată dacă este diagnosticată la timp. Cu tratament parodontal, igienă corectă și controale regulate, mulți pacienți își pot păstra dinții mai mult timp.

Cum se tratează parodontoza

Tratamentul depinde de stadiul bolii. În formele ușoare, medicul poate recomanda detartraj, periaj profesional, curățare subgingivală, corectarea igienei și controale periodice.

În formele mai avansate, poate fi nevoie de chiuretaj subgingival, tratamente locale, antibiotice în anumite cazuri, intervenții parodontale sau proceduri de regenerare osoasă, în funcție de situație.

Tratamentul nu se termină după o singură ședință. Parodontoza este o boală cronică, ceea ce înseamnă că trebuie ținută sub control pe termen lung. Pacientul are un rol esențial: periaj corect, curățare interdentară, renunțare la fumat și vizite regulate la medic.

Cum previi parodontoza

Prevenția începe acasă.

Folosește zilnic ață dentară, periuțe interdentare sau duș bucal, în funcție de recomandarea medicului. Periajul simplu nu curăță complet spațiile dintre dinți, iar acolo se acumulează frecvent placa bacteriană.

Mergi la detartraj și control stomatologic regulat. Tartrul nu poate fi îndepărtat acasă prin periaj, oricât de mult ai insista. Odată format, trebuie curățat profesional.

Renunță la fumat sau redu-l cât mai mult. Fumatul afectează circulația la nivelul gingiilor, slăbește răspunsul imunitar local și poate masca sângerarea, făcând boala mai greu de observat.

Ce să faci dacă partenerul are parodontoză

Dacă partenerul tău are parodontoză, nu înseamnă că trebuie să eviți orice apropiere. Dar este bine ca amândoi să aveți o igienă orală corectă și să mergeți la controale stomatologice.

Nu folosiți aceeași periuță, același cap de periuță electrică sau aceleași instrumente de igienă orală. Încurajează tratamentul, mai ales dacă există sângerări, miros neplăcut, dinți mobili sau retracție gingivală.

Boala parodontală poate fi gestionată, dar nu dispare prin ignorare. Cu cât este tratată mai devreme, cu atât șansele de a păstra dinții sunt mai bune.

Parodontoza are legătură cu sănătatea generală?

Da, sănătatea gingiilor este legată de sănătatea generală. Inflamația cronică din cavitatea orală poate fi asociată cu alte probleme, iar persoanele cu diabet, boli cardiovasculare sau imunitate scăzută trebuie să fie și mai atente.

Mayo Clinic menționează că bacteriile responsabile de periodontită pot ajunge în sânge prin țesutul gingival și pot afecta alte părți ale corpului, iar boala parodontală a fost asociată cu boli respiratorii, artrită reumatoidă, boală coronariană și probleme de control al glicemiei în diabet. (mayoclinic.org)

De aceea, parodontoza nu trebuie privită doar ca o problemă estetică sau dentară.

Mituri despre parodontoză

Un mit frecvent este că parodontoza apare doar la bătrânețe. Fals. Este mai frecventă odată cu vârsta, dar poate apărea și la adulți tineri, mai ales dacă există tartru, fumat, igienă slabă sau predispoziție genetică.

Un alt mit este că, dacă nu doare, nu este grav. Boala parodontală poate evolua fără durere mult timp. Lipsa durerii nu înseamnă lipsa problemei.

Mai există și ideea că detartrajul „slăbește dinții”. În realitate, tartrul masiv poate da senzația falsă că ține dinții pe loc. După îndepărtarea lui, pacientul poate observa mobilitatea deja existentă, dar cauza nu este detartrajul, ci pierderea suportului osos provocată de boală.

Parodontoza nu se ia ca o răceală și nu apare automat după un sărut sau după contactul cu o persoană care are boală gingivală. Totuși, bacteriile implicate în parodontoză se pot transmite prin salivă, mai ales prin contact apropiat și repetat.

Pentru ca boala să apară, contează mult mai mult terenul: igiena orală, tartrul, fumatul, diabetul, imunitatea, predispoziția genetică și vizitele la dentist. De aceea, cea mai bună protecție este prevenția: periaj corect, curățare interdentară, detartraj regulat și tratament la primele semne.

Dacă ai gingii care sângerează, respirație urât mirositoare persistentă, retracție gingivală sau dinți care se mișcă, nu amâna vizita la medic. Parodontoza poate fi ținută sub control, dar cu cât este descoperită mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu și șansele de a-ți păstra dinții sunt mai mari.