ADHD: Cum poate să fie ajutat copilul hiperactiv și neatent


Între 4% și 6% dintre școlari prezintă aceste manifestări, însă multe cazuri rămân netratate. Trebuie să ştii că există soluții eficiente pentru îmbunătățirea concentrării.

Această tulburare, tradusă ca sindrom al deficitului de atenție și al hiperactivității, este frecvent întâlnită în rândul copiilor și adolescenților. Potrivit unor studii științifice, suplimentarea dietei cu acizi grași omega 3 și omega 6, magneziu și zinc ajută la diminuarea simptomatologiei ADHD.  

Să recunoaștem simptomele ADHD


Din cauza imposibilității de a fi calm și a neatenției, copilul cu ADHD poate prezenta simptome din mai multe categorii:

  • deficit de atenție: se concentrează cu greu asupra unei sarcini, nu poate fi atent mai mult de câteva minute, nu termină ceea a început, este uituc și distrat, greșește deseori din neglijență, pare că nu ascultă când cineva îi vorbește;

  • hiperactivitate motrică: este agitat în permanență, îi este aproape imposibil să stea câteva minute pe scaun, nu se angajează în jocuri sau activități liniștite, are mai tot timpul semne de bună purtare: vânătăi, zgârieturi, cucuie;

  • impulsivitate verbală și motrică: acționează înainte de a gândi, vorbește excesiv, întrerupe alte persoane, este mereu nerăbdător, pare nepăsător față de consecințele faptelor sale, dar și față de recompense.

Aparent, majoritatea copiilor se comportă în acest fel.
Însă pentru copilul cu ADHD, simptomele durează cel puțin 6 luni și sunt prezente în orice mediu: familial, școlar, extra-școlar. În general, ADHD debutează înaintea vârstei de 12 ani și afectează de 3 ori mai frecvent băieții decât fetele.  

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Comentarii (1)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • Luiza Bratu pe 4 Mai 2015, 16:59
    Rolul parintilor

    Copilul este de fapt materializarea adevarului din relatia parintilor. Copilul simte ca ceva nu este in ordine in familie intre cei doi parinti, cat si faptul ca el este tratat ca un obiect, nu ca o fiinta. A aparut pe lume dintr-un calcul de oportunitate, dintr-o cerinta sociala, cand parintii au alte prioritati privind cariera sau propriile egoisme - parintele indiferent de vasta, copilarind capricios. Viata lui zilnica este sub timpul petrecut in fata televizorului, a tabletei a cumparaturilor la mall "sa ne vada lumea" si a manifestarilor sub imperiul lui - "daca ma iubesti, cumpara-mi". Deci doreste sa isi gasesca un loc in acesta societate in care sa conteze ca exista, macar ca atrage atentia asupra sa, facand ceva ce poate fi catalogat ca rau - macar cineva i se va adresa, parintele isi va lasa tableta sau mobilul si ii va acorda atentie. Sunt copii geniali unii dintre ei, care sufera de fapt de singuratate intre bunuri si marfuri - lipsindu-le afectiunea si atentia firesca pe care o vad ca o au alti copii. Parintele, primul lucru ca este modern, isi va duce copilul la psiholog sau psihiatru care ii va da.....tratamente ...dar acestea nu rezolva cauza, ba mai mult o amplifica devenind ...un bolnav pe viata, dependent de sisteme si manipulat sau maniplulant dupa moda si competente sau incopetente medicale care au nevoie de pacienti... va fi dependent de ...in nici un caz sanatos. De fapt este perfect sanatos clinic, dar este lipsit de afectiune ...pentru care nu exista tablete si terapii daca parintii naturali care l-au adus pe lume nu sunt capabili sa o manifeste intre ei si in relatia cu propriul copil. Copilul nu este marfa, obiect, perfect si adaptabil modern si dresabil cum vrem, cand modelul de comportament parental este decrepit - indiferent de funtia si pozitia sociala a parintelui - profesionala este o valoare , uman o non valoare - absent. Parintele este modelul pe care el isi va dezvolta personalitatea si primele va lua comportamentele care atrag atentia indiferent daca sunt bune sau rele - doar asa vede ca un adult este bagat in seama, deci asa e bine, asta va copia si va actiona. Copiii ne arata toate defectele inainte de a ne arata calitatile.Ei ne vad asa cum suntem acasa - si de tot ceea ce se intampla cu el, ca valori comportamentale suntem singurii raspunzatori. Daca ne purtam distretuitor fata de membrii familiei, fata de prieteni, fata de societate, fata de educatorii copilului - asta o va face si el - deoarece asa intelege atitudinea maturului. Si apoi vrem ca copiii nostrii carora le-am dat tot ce eu cerut bunuri - si le-au distrus usor pentru s-au demodernizat imediat, aparand alte bunuri - singura valoare fiind banul, numai respect si edcuatie nu, sa ne respecte si sa fie valori dupa carte...Nu au cum si din ce. Ce semeni , aia culegi. Simplu. Inainte de a decide sa aduci un copil pe lume - el nu este o floare care azi iti place, maine o arunci ca te-ai plictisit - este o raspundere pentru cel putin primii 18 ani care implica prezenta, devotament si educatie in a il pregati pentru lume si viata. Si daca tu nu ai pentru tine... ce sa ii oferi lui care este doar un consumator si o raspundere ? Actul de ai face dureaza cateva minute si nu necesita studii, gandire, ratiune ....dar efectele... raspunderea .....Si toate greselile noastre le platim prin ei, oglinda noastra zilnica adevarata chiar daca au personalitati distincte - suntem co-creatori. Nu cu omega 3 se rezolva, ci cu asumarea constienta a prezentului si a responsabilitatilor firesti si al unui comportament parental asa cum reclama statutul de parinte indiferent de situatia materiala si sociala. Un copil hiperactiv si curios este de multe ori un mic geniu care va scoate familia din obisnuit spre alte noi valente prin talentele native ale copilului. Arta si stiinta de a fi parinte daca nu ai beneficiat de ea in propria copilarie este provovare azi - dar din adevarata iubire fata de partenerul de viata este o constructie a unei realitati mai temeinica in doi, trei, patru. Si este si o autoeducatie - copii fiindu-ne uneori profesori in ne invata iubirea, rabdarea, si frumustea zilnica a unor gesturi mici ce par neinsemnate, dar care sunt parte din fericirea si sanatatea zilnica fizica, mentala, emotionala. Familia este un univers unic in univers care are legi proprii - care sunt raiul sau iadul pe care ni-l facem zilnic si suntem singurii raspunzatori.

    1
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod
;