Din dragoste de bebelusi
-
0 0si desteptu' de al mare la un an mergea in fata mea prin casa, cazu cu fruntea de podea
dus la spital, pus copca, are semn si acum pentru care ma bodogane
) -
-
-
-
-
Gagici, eu recunosc ca zambesc cand va citesc. Acum majoritatea piticilor din cafenea is micuti, stati sa vedeti cand mai cresc putin. E imposibil sa prevezi toate riscurile, ca au o imaginatie incredibila si notiunea de frica le e straina. Una din gagici s-a crezut tarzan, s-a agatat de perdea, i-a cazut in cap sistemul de prindere si s-a facut cu 2 copci. Ce era sa fac, sa iau perdelele cu mine la buda? Cealalta, cu vreo sapt inainte, se bagase sub o masuta si a incercat sa se ridice in genunchi sa se tarasca, imita testoasele. Cum masuta era din lemn masiv era grea, a reusit sa si-o tranteasca peste un deget, rezultatul: deget rupt. Toate astea in 2 minute cat am fost la buda. Si mai sunt o gramada. Si n-o sa ma convinga nimeni vreodata ca e neglijenta. -
-
-
intimitate cu copiii am avut
cu pisicile n-am
))))vin in fiecare dimineata dupa mine, se aseaza una pe calorifer si una in cada si de uita fix in ochii mei
)))
E-rica la al doilea o sa te mai relaxezi
Acest mesaj a fost editat de către panselutas: -
panselutas said:
intimitate cu copiii am avut
cu pisicile n-am
))))vin in fiecare dimineata dupa mine, se aseaza una pe calorifer si una in cada si de uita fix in ochii mei
)))
E-rica la al doilea o sa te mai relaxeziAsa si io cu motanii, daca inchid usa inainte sa intre si ei urla de zici ca-i omoara careva.
-
Opium, you made my evening
Adevărul e că sunt și copii energici, cu multă imaginație, care tot timpul gândesc sau ”coc” ceva asta este, și nu ai cum să îi ai sub ochi în permanență (sau s-or face drone și pentru asta, în viitor? dar până atunci.... 
)
Și, pisici albastre, chiar nu poți lua chiar așa, copilul cu tine la toaletă
-
Iar povestioara pusă mai devreme de Oana - mie mi s-a părut amuzantă
Pentru că asta era : o povestioară, o relatare ce se dorea amuzantă, că așa era cerința, și nu văd rostul referitor la asemenea povestioare de ”dar dacă...”, ”dacă era...”.
Și, ca în cazul multor alte povestiri, autoarea poate a mai înflorit, a mai amplificat, bla bla bla.