Poveste adevărată: "Prietena mea m-a cuplat cu soţul ei"


Când una dintre prietenele mele m-a anunţat că s-a măritat, am acceptat bucuroasă să beau un pahar în cinstea fericitului cuplu. La întâlnire, însă, Sorana a făcut aproape tot posibilul să mă împingă în braţele soţului ei. Iar asta s-a repetat până când chiar a reuşit. Acum suntem împreună, eu cu Radu, şi am înţeles care a fost stratagema Soranei.
Când una dintre prietenele mele m-a anunţat că s-a măritat, am acceptat bucuroasă să beau un pahar în cinstea fericitului cuplu. La întâlnire, însă, Sorana a făcut aproape tot posibilul să mă împingă în braţele soţului ei. Iar asta s-a repetat până când chiar a reuşit. Acum suntem împreună, eu cu Radu, şi am înţeles care a fost stratagema Soranei.

Acum doi ani Sorana mă anunţa subit că s-a măritat. Ea şi Radu făcuseră rost de un apartament, n-am înţeles exact atunci cum, dar cert e că era foarte bucuroasă. Natural, m-am bucurat şi eu pentru ea şi am acceptat să ne vedem ca să mi-l prezinte pe soţul ei. Radu mi-a plăcut din prima clipă, dar nici prin cap nu-mi trecea atunci că voi fi pentru el mai mult decât o amică a soţiei. Omul a fost de altfel destul de echilibrat la prima întâlnire, pentru că nici el nu ştia ce zace în capul proaspetei neveste.

Sorana era exuberantă ca de obicei şi după aproape jumătate de oră de amabilităţi, glume şi prostioare, cum se vorbeşte în aşteptarea felurilor de mâncare la restaurant, a primit un mesaj şi ne-a anunţat că e nevoită să fugă până la serviciu pentru o urgenţă. Şi eu şi Radu ne-am ridicat, gata să plecăm împreună cu ea, în fond ce rost mai avea să stăm doar amândoi? Sorana a insistat că nu, că e păcat să nu mâncăm ce comandasem şi să ne cunoaştem că oricum ea avea de gând să întărim prietenia în trei.

Am rămas, dar pentru un timp am fost stânjeniţi amândoi. Însă mâncând şi degustând un vin bun la masă s-a mai destins atmosfera şi din una în alta am constatat că ne-am simţit bine împreună. Radu este un bun cunoscător de vinuri, şi un povestitor iscusit, aşa că nu au fost momente de tăcere penibile, ca la o primă întâlnire.


În fapt, deşi niciunul dintre noi nu s-a gândit la asta atunci, acea masă cu Radu a fost şi prima noastră întâlnire... hai să-i spunem amoroasă. Acum aşa o socotim. Pentru că până la urmă Sorana asta a urmărit.

Ne-am văzut fiecare de drum şi viaţă mai departe, dar la nicio săptămână Sorana m-a sunat din nou, să ne întâlnim. De data asta m-a invitat în noua lor locuinţă, unde din nou s-a comportat dubios. Dacă la restaurant a fost mai credibilă plecarea aceea intempestivă a ei, acasă deja ni s-a părut ciudat amândurora faptul că ea s-a închis în cealaltă cameră, pretextând că trebuie să finalizeze urgent ceva tot pentru serviciu.
 
Eu şi Radu am băut ceva, am ascultat muzică, am mai schimbat câteva vorbe şi eu m-am simţit până la urmă să plec.
 
Următoarele înscenări ale Soranei ne-au adus, pe mine şi pe Radu în cele mai diverse ipostaze. Am mers "împreună” la teatru, la film, la mall, la cumpărături şi cred că dacă nu se dădeau mai repede lucrurile pe faţă am fi mers şi în concediu.
 
Într-una din zile eu am întrebat-o direct pe Sorana de ce tot insistă să ne întâlnim în trei, dacă de fiecare dată întervine ceva şi ea mă lasă cu Radu.
Are nevoie Radu de o damă de companie sau ce? A început să râdă şi mi-a răspuns în doi peri ceva de genul: dacă vă place să petreceţi timp împreună care-i problema, mă vezi pe mine că sunt geloasă?

La un moment dat, însă, nici Radu n-a rămas de lemn, cum se spune, şi a început, uşor, uşor, să-mi facă curte. La început au fost mici gesturi de apropiere, inerente, apoi am conştientizat amândoi că de fapt suntem atraşi unul de celălalt şi, în ciuda faptului că eu cel puţin mă tot gândeam cum ar reacţiona Sorana la asta, s-a produs şi inevitabilul. Ne-am sărutat. Şi ne-a plăcut să mergem şi mai departe.

Partea cea mai grea ni s-a părut la amândoi momentul în care noi am chemat-o, de data asta, pe Sorana la restaurant. Cuplul îşi schimbase polii. Ne-am tot codit, până când Sorana ne-a luat-o înainte şi ne-a uimit încă o dată. Ne-a spus că bănuişte ce vrem să-i spunem, şi că era de aşteptat să se întâmple asta. Mai ales Radu, zicea ea, trebuie că şi-a dat seama demult că ei doi nu se potriveau, şi că mariajul lor a fost o greşeală.
 
Poate că bănuiam amândoi că relaţia lor nu era chiar ce trebuia să fie, de vreme ce atât de proaspăt căsătoriţi el s-a simţit atras de mine, dar nu ne-am fi aşteptat ca Sorana să ia lucrurile aşa de uşor.

Ne-am dat seama abia ceva mai târziu, că de fapt totul fusese un plan destul de abil al ei, de a obţine o locuinţă de la primărie, pe motiv că sunt tineri căsătoriţi.
Avusese o relaţie acolo, şi pentru că ea a obţinut de fapt locuinţa, a şi rămas în ea. Radu n-a avut nicio pretenţie.
Mult timp după ce eu şi Radu ne-am căsătorit, Sorana ne-a mărturisti în sfârşit că de-asta se căsătorise atunci cu Radu. Pentru o casă. Şi acum era fericită că o avea.

Din punctul meu de vedere planul ei a fost total lipsit de scrupule, dar per total n-am de ce să mă plâng. Datorită acestui fapt eu şi Radu suntem fericiţi acum.

Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre,
scrieţi-ne pe adresa redacţie@eva.ro.

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Comentarii (7)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • ionelala pe 19 Mai 2011, 10:05
    Pt MD

    Daca nu reusesti sa ai o casa, asta nu-ti da tie puterea ca sa te joci cu viata cuiva..oricum asta nu reprezinta o scuza..si plus ca am zis de la inceput ca e f greu in Romania sa ai o casa proprietate personala...

    0
    0

  • camelia pe 1 Mai 2011, 19:20
    pt inia

    tu ai stat 3 ani. eu am stat 3 luni jumate. aveam "o sora". dormeam, mancam una la alta. peste tot numa impreuna mergeam. am dat d el. am iesit cu ea in primele intalniri cu el. apoi am inceput sa stau doar eu cu el. apoi el insista sa vina si ea, sa nu s plictiseasca acasa. si venea la insistentele lui desi eu nu vroiam. pana sa n desp banuiam k ar fi ceva intre ei, k mai apoi sa ma despart si ea sa nu imi fie alaturi spunandu-mi k vor mai fi si altii. la cateva zile dupa mi s spune k sunt vazuti impreuna tinandu-se de mana, sarutandu-se. si acum inca mai aflu k tot cu el e. desi are iubit d 3 ani si dar e plecat afara

    0
    0

  • MD pe 26 Apr 2011, 10:49
    :)

    Draguta Ionelala :) daca n-ai fost niciodata in situatia in care sa nu ai o siguranta din punct de vedere al caminului atunci nu ai dreptul de a comenta! Atunci cand nu iti permiti sa platesti chirie pt a sta intr-o casa cat de cat civilizata, atunci cand locuiesti cu batrani care iti monitorizeaza fiecare miscare, care iti tine cont cata apa ai consumat la dus, cum sunt aranjate farfuriile in bucatarie etc etc si trebuie sa suporti pt ca in alta parte nu iti permiti sa stai, atunci cand proprietarul intra peste tine in casa cand are chef si exemplele pot continua .... crede-ma esti dispus la multe sacrificii!! Restul povestii e amuzanta....pe fond emotional poate parea ciudata...Povestea asta cu prietenia dintre doua femei, mai ales cand la mijloc e si un personaj masculin, e asa ...relativa. Cred ca singurul in masura sa reactioneze este Radu pt ca fiecare dintre noi s-ar simti folosit dupa o asemenea experienta. Dar astea nu mai conteaza...important ca e ca iesit la suprafata numai ce a fost bun. :)

    4
    0

  • inia pe 26 Apr 2011, 06:55
    pfffff

    ce frumos!!!!!!!!!!!!!!!!!hai nu ma inebuni!!!!! am avut si eu asa zisa prietena care o luam cu mine si cu iubitul meu peste tot de mila ei ca sa nu stea niciodata singura si imi stia toate probleme si ma vedea de fieare data cand plangeam pt el....ca dupa ce rel noastra de 3 ani sa terminat sa aflu ca ei sunt impreuna si sa imi vina cu explicatia ca nu a fost vina ei ca sa indragostit fara sa vrea.Un singur lucru stiu ca femeia aia nu o sa aiba zile bune cu mine cat am sa traiesc iar in cv prietenie nu am sa mai cred niciodata.Imi cer scz ca dintrun simplu comentariu s-a transf in ceva mai mult dar doar citind mam umplut de nervi si simteam nevoia sa ma descarc

    3
    0

  • madalina pe 24 Apr 2011, 22:17
    nebuni..

    ashtia nu sunt normali..dd deki mai ales ''sorana'' aia:))) pfff ash vrea shi eu o pr k ea:))) taree d tot povestea:)))

    0
    0

  • Diana pe 24 Apr 2011, 21:51
    Interesant.

    Deşi mi se pare cam stupid ce a făcut prietena ta, mă bucur pentru tine şi pentru Radu. Dacă din toată nebunia aceea a ieşit ceva bun, înseamnă că a meritat. Vă urez casă de piatră şi mă bucur că sunteţi toţi fericiţi. Cu toate acestea, pe mine încă mă uimeşte ceea ce a făcut Sorana.

    2
    0

  • ionelala pe 24 Apr 2011, 17:50
    ....

    Ce ajung oamenii sa faca pentru a avea o casa..traim in Romania...

    3
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod