Anorexie. Interviu exclusiv cu Flavia Apostol despre lupta cu boala

Flavia Apostol a acceptat să vorbească în exclusivitate pentru Eva.ro despre lupta ei cu anorexia. Este pentru prima dată când o persoană care suferă de această boală povesteşte în detaliu drama prin care a trecut. Pe parcursul a patru episoade, Eva.ro va reda experienţa trăită de această tănără de 24 de ani.

A avut 38 de kilograme la o înălţime de 1,72, era conştientă că suferă de anorexie, dar pentru ea masa era un adevărat supliciu. Descoperă povestea tragică prin care a trecut reporterul TV Flavia Apostol.

Tulburările de alimentaţie, cum ar fi bulimia şi anorexia, afectează tot mai multe fete de la vârste foarte fragede. Persoanele care suferă de bulimie, mănâncă o cantitate mare de alimente, după care îşi provoacă voma pentru a-şi păstra greutatea. Spre deosebire de acestea, persoanele care suferă de anorexie mănâncă foarte puţin, fac exerciţii fizice epuizante şi au o frică permanentă că ar putea să se îngraşe, având o imagine total distorsionată asupra propriului corp. Chiar şi atunci când sunt exagerat de slabe, persoanele anorexice se percep ca fiind supraponderale, ducând o permanentă luptă cu kilogramele şi caloriile. Factorul declanşator al bolii variază de la o persoană la alta, însă toţi anorexicii reacţionează la factorii interni şi externi, precum stresul, anxietatea, tristeţea sau senzaţia de pierdere a controlului asupra propriei vieţi.


O dramă trăită şi povestită în detaliu

Flavia Apostol s-a remarcat la Money Chanel, iar acum are o televiziune online. În luna aprilie a.c, la 24 de ani, Flavia Apostol a pierdut brusc multe kilograme, ajungând de la 48 la 38 de kilograme.

Astfel că avea 38 de kilograme la o înălţime de 1,72. În prezent, ea are 45 de kilograme.

A realizat că ceva nu este în regulă, apoi a conştientizat că suferă de anorexie, dar nu s-a dat niciodată bătută, iar acum a decis să vorbească în exclusivitate pentru site-ul Eva.ro despre experienţa traumatizantă prin care a trecut. Interviul este prezentat în patru părţi pe care le vom publica în decursul acestei săptămâni.


Eva.ro: De ce ai început această luptă cu caloriile din moment ce nu ai fost niciodată supraponderală?
Flavia Apostol: Am fost crescută să mănânc carne, lapte, ouă, prăjeli, prăjituri, adică mâncam absolut normal, iar fără să fac niciun efort stagnam la o greutate de 52-53 de kilograme la o înălţime de 1,72. Dacă-mi puneai o prăjitură în faţă, o mâncam cu mare plăcere. Nu am fost niciodată nemulţumită de felul în care arătam, deoarece nu am depăşit o anumită greutate. Nu am avut probleme cu îngrăşatul prea mult şi nici vreun complex de acest gen.

Însă, treptat am ales să-mi schimb obiceiurile alimentare cu care am crescut, deoarece am conştientizat cât este de important să mănânci sănătos. Din moment ce realizam emisiuni cu nuriţionişti şi mă documentam foarte mult pe această temă, am conştientizat că este mult mai sănătos să mănânci fructe şi legume.

Carnea nu îmi place şi am renunţat la ea. Am zis să nu mă chinui cu ceea ce nu-mi place, ci să merg pe ceea ce-mi este poftă, însă vorbim doar despre alegeri înţelepte.


Eva.ro: Care era alimentaţia ta zilnică?
Flavia Apostol: Am început să citesc mult despre nutriţie, am aflat ce înseamnă caloriile, cum se numără, am început să citesc etichetele. Iar apoi am început să duc o luptă împotriva caloriilor, număram şi îmi dădeam seama că a alege între un caşcaval şi o brânză slabă de vaci mai bine optam pentru ultima variantă. De asemenea, a alege între nişte cereale cu cacao şi zahăr rafinat sau nişte fulgi de ovăz, preferam să-i aleg pe ultimii. Gândirea mea s-a schimbat, alegerile mele alimentare s-au schimbat, nu mai alegeam şniţelul, ci grătarul până când am renunţat la carne pentru că nu mai îmi plăcea, nu din alt motiv. Treptat am slăbit, am ajuns la 47-48 de kilograme, greutate la care am stagnat 3 ani de zile, dar fără să consum dulciuri. Practic am eliminat alimentele procesate şi zahărul.




Eva.ro: Care a fost factorul declanşator al bolii?
Flavia Apostol: Problema a fost că acest meniu a fost dus la extrem, iar pe fondul unei perioade de stres, de agitaţie, încercam să fac totul cât mai bine, să-mi focusez atenţia asupra televiziunii mele online şi asupra cărţii pe care începusem să o scriu, am început să nu mai acord atenţia cuvenită meselor şi, pur şi simplu, am pierdut frâiele.

Şi anorexia asta se împarte în mai multe categorii, adică ştii cum sunt cinci oameni, aceeaşi boală, însă la fiecare se manifestă diferit. Eu nu am slăbit pentru că mi-am impus sau mi-am propus să ajung la 38 de kilograme! Nicidecum! Normal că-mi doream să fiu silfidă, slabă, dar nu mi-am dorit niciodată să am un aer bolnăvicios sau să vorbesc despre anorexie. Nu asta a fost dorinţa mea.


Eva.ro: Când şi cum ţi-ai dat seama că ceva nu este în regulă?
Flavia Apostol: La sfârşitul lunii aprilie din acest an, pur şi simplu brusc, m-am aşezat la masă dimineaţa şi nu am mai putut să mănânc. Îmi era foame, îmi era poftă, însă nu puteam să înght, stăteam foarte mult la masă din dorinţa de a mânca şi totuşi nu reuşeam. Stăteam o oră, dar mâncăm foarte puţin şi încercam să mănânc ceea ce-mi doream, numai că imediat mi se tăia pofta. Mâncam foarte puţin, masa era un adevărat supliciu, un chin. Când ştiam că se apropie ora mesei îmi venea s-o iau la fugă. Am văzut că nu mai pot să mănânc, mă urcam pe cântar şi vedeam că scad sutele de grame, după care am ajuns să pierd kilograme. Şi mi-am dat seama că nu este bine şi m-am speriat. Acest lucru s-a întâmplat foarte rapid, nu mă mai puteam hidrata, nici nu puteam să mănânc, mi-am făcut un calcul al caloriilor şi ajunsesem la 400 de calorii pe zi, dar fără să-mi doresc acest lucru.
Efectiv cantităţile pe care le consumam eu însumau acest număr.


Eva.ro: Ce au spus cei din jurul tău când au remarcat schimbarea drastică?
Flavia Apostol: Un anumit comportament îţi este benefic, altul nu. Unii se poartă cu mănuşi, alţii nu, însă totul depinde de starea ta de spirit. Din fericire am avut şi oameni în jurul meu care au ştiut ce să facă şi cum să se poarte cu mine. Dar, a existat şi un singur moment când un amic cu care m-am întâlnit şi care fiind şocat de kilogramele pierdute m-a privit şi mi-a zis aşa: "Eu la Ecole de Gastronomie am învăţat că anorexia duce la moarte şi cum te văd eu pe tine în trei săptămâni eşti gata, închei socotelile". Este foarte dur să-ţi spună cineva aşa ceva în faţă. Şi a continuat, muşcând dintr-o ciocolată: "Am studiat toate bolile alimentare, dar la anorexie există şi o parte bună - moartea se petrece în somn". Vă daţi seama cum m-am simţit când am auzit aşa ceva!

Mâine citiţi despre simptomele cu care s-a confruntat Flavia Apostol!

Fotografii realizate de: Clement Peter

 

Comentarii (2)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • Laura Ciocoiu pe 3 Oct 2013, 10:20
    Anorexia sau Frumoasa fara corp

    Traim intr-o lume in care societatea promoveaza obsesiv imaginea corporala si care a ajuns sa domine felul nostru de a fi, de a simti, de a gandi, de a trai. Presiunea acesteia, distorsioneaza imaginea femeii si genereaza tot mai des, probleme ale imaginii de sine, stimei de sine, tulburari de alimentatie. Femeile “ sunt moarte dupa un corp slab” , isi doresc asta cu disperare si ajung sa fie obsedate de acest “ model de frumusete”, care este , defapt un model patologic, nesanatos, promovat de fotomodele, case de moda/ industria modei, reclame, reviste pentru femei, industria produselor pentru slabit etc. Exista o presiune mediatica prin care regimurile alimentare/ dietele sunt incurajate, imaginea unei persoane slabe este asociata cu frumusetea si fericirea, standardele de frumusete promovate sunt rigide, si ceea ce odata insemna frumusetea ( vezi formele rubensiene, rotunjite, ale femeii) astazi e inlocuita de imaginea osoasa, filiforma, androgina, masculinizata a femeii. http://consiliere-psihoterapie.ro/anorexia-sau-frumoasa-fara-corp/

    2
    1

  • adriana pe 2 Oct 2013, 16:52
    anorexie

    cam cusuta cu ata alba povestea ca anorexia a venit asa, din senin, nu ca urmare a unor obsesii legate de greutate si slabit. Dovada ca desi vedea ca slabeste nu a incetat nici o clipa sa se epuizeze la sala si la alergat. Ar fi mai bine ca experienta prin care a trecut sa fie expusa cinstit, pentru miile de tinere care se lupta cu aceeasi boala.

    1
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod