Cel mai adesea părinţii sunt atât de preocupaţi de nevoile materiale, biologice ale copilului, încât pun pe locul doi importanţa nevoilor emoţionale. Copiii au nevoie de hrană emoţională, de căldură, protecţie, afecţiune exprimată în cuvinte şi comportamente, nu doar în mângâieri fugare.
Copilul are nevoie de timp de calitate petrecut cu mama şi cu tata, de joacă cu un părinte prezent, disponibil şi atent, de mesaje de valorizare şi preţuire care să îl înveţe că este acceptat şi iubit în familia sa, că este valoros, special şi că are ce oferi celor din jur. Că merită din partea lor respect şi recunoaştere. Doar aşa va reuşi ulterior să „devină”, să se împlinească, să-şi găsească locul şi rolul în această lume.
Moştenirea genetică îşi spune cuvântul atunci când nici nu te aştepţi. Chiar dacă tu şi tatăl lui sunteţi, de exemplu, afoni, copilul poate fi un geniu în ale muzicii.
"Pornind de la ideea că micuţul nostru este deştept şi, ca atare, lucrurile şi evoluţia lui se vor dezvolta de la sine, atunci nu îl ajutăm cu adevărat. Pentru că la fel ca un muşchi, care trebuie lucrat pentru a atinge performanţele sale maxime, la fel şi inteligenţa unei persoane trebuie stimulată", declară psihoterapeutul Lena Rusti.
Descoperă-i abilităţile şi ajută-l să le valorifice
De multe ori întâlnim persoane care nu par să se afle la locul potrivit. Sunt adesea oameni care regretă meseria aleasă şi nu se regăsesc absolut deloc în ceea ce fac.
Modul în care creierul este configurat diferă de la o persoană la alta. Unii indivizi sunt maeştri când vine vorba de exprimare, unii văd lumea în cifre, iar alţii o văd în emoţii. În 1983, psihologul american Howard Gardner a dezvoltat Teoria inteligenţelor multiple. Gardner afirma că există cel puţin şapte tipuri de inteligenţă, printre care cele mai des întâlnite sunt: inteligenţă vizual-spaţială, inteligenţă logico-matematică, inteligenţă verbal-lingvistică, corporal-kinestezica, interpersonala sau muzical-ritmică.
Jocuri şi concursuri
Întotdeauna este nevoie de ochiul unui specialist. Înscrie-l pe copilul tău la concursuri şi diverse competiţii în care îi sunt testate abilităţile. Fie că este vorba de un concurs de pictură, muzică sau chiar un concurs sportiv, specialiştii din juriu pot observă acea "licărire" în rezultatele celui mic. Valorificate, aceste abilităţi personale îi pot aduce succesul şi îl pot îndreapta pe un drum pe care îi va fi uşor să-l urmeze. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine.
Rezultatele şcolare pot fi un indiciu, dar nu sunt întotdeauna obiective. Un copil se poate simţi atras de unele discipline din simplul motiv că profesorul este îngăduitor sau simpatic, sau ajunge să urască anumite materii pentru că îşi urăşte dascălul. Un exemplu este Eistein, care în timpul şcolii a avut rezultate mediocre şi chiar slabe la matematică.
Stimularea adecvată
Sunt extrem de rare cazurile în care un copil care abia ştie să meargă sau să vorbească începe să facă lucruri extraordinare, pur şi simplu din senin. Pune-i celui mic muzică încă din primele luni de viaţă. Unele studii au evidenţiat faptul că muzică, în mod deosebit cea clasică, contribuie la dezvoltarea percepţiei copiilor şi stimulează anumite zone ale creierului. De asemenea, în primii ani de viaţă, citeşte-i poveşti, arată-i cât mai multe imagini, alege jocuri care îi stimulează creativitatea şi evită jocurile care tind să instaleze rutina.
Posteaza comentariu