Noile descoperiri dau speranta bolnavilor

Doctorul de origine romana Victor Velculescu si colegii sai de la "Johns Hopkins Kimmel Cancer Centre" din Baltimore, Statele Unite, au operat noi cercetari asupra grupurilor de cromozomi din celulele de cancer mamar si colorectal, cautand mutatii in peste jumatate din genele umane si au descoperit ca spectrul genelor de cancer este mult mai larg si mai bogat decat se crezuse pana in prezent, informeaza "The Economist" in ultimul sau numar.
Munca echipei din Baltimore este catalogata ca un tur de forta de catre specialistii din intreaga lume si, potrivit afirmatiilor acestora, descoperirea va spori viteza in cursa obtinerii unor noi medicamente si ii va ajuta pe doctori sa inteleaga mai bine modul de dezvoltare a tumorilor si sa puna un diagnostic mai rapid si mai precis. Noile descoperiri dau sperante bolnavilor chiar daca va mai dura ceva timp pana vor fi sistematizate toate aceste date. Dar acesta este cancerul. Reproducem in continuare selectiuni din articolul aparut in "The Economist".

Rezultate absolut remarcabile

Cercetarile sistematice si in profunzime asupra celor doua tipuri de cancer - mamar si colorectal - au relevat noi lucruri importante despre structurile genetice ale acestor boli - potrivit Institutului National de Sanatate din SUA (NIH). Echipa de la "Johns Hopkins Kimmel Cancer Centre" a informat ca, in urma analizarii a aproximativ 13.000 de gene ale fiecarei tumori, s-au identificat aproape 200 de gene care au suferit mutatii, multe dintre ele neconsiderate pana acum ca ar juca un rol in producerea cancerului.
"Rezultatele sunt absolut remarcabile" - a declarat directorul NIH, Elias A. Zerhouni, adaugand ca munca echipei doctorului Velculescu "confirma strategia aleasa in proiectul-pilot al NIH, denumit The Cancer Genome Atlas (TCGA - Atlasul genomului de cancer), si va produce importante descoperiri cu impact in lupta impotriva cancerului".

Descoperirile sunt doar inceputul

"Descoperirile facute la Johns Hopkins sunt doar inceputul", a declarat Francis S. Collins, directorul Institutului National de Cercetare a Genomului Uman. "Cum TCGA a fost lansat si lucreaza in plin, relevarea informatiilor genetice despre cancer va creste semnificativ".


Scopul nedeclarat al celulelor este de a creste si de a se inmulti. Acesta este lucrul pe care il fac ele cel mai bine. Si constituie o buna definitie a ceea ce inseamna "a fi in viata". A stopa insa divizarea celulelor in doua, apoi in patru, apoi in opt este foarte dificila. Dar in organismele multicelulare procedeul este esential, altfel existand riscul aparitiei unei adevarate anarhii la nivel celular. Prin urmare, genele speciale care au acest rol (de a opri divizarea celulelor) au evoluat, explica specialistii. Iar cancerul se dezvolta cand mutatiile suferite de aceste gene nu merg bine.
Plecand de la aceste premise, cercetatorii considera ca identificarea tuturor genelor ale caror mutatii sunt implicate in dezvoltarea cancerului va ajuta la o mai buna intelegere a mecanismelor anticancer si la crearea de noi medicamente. Pana in prezent insa, nu a fost descoperit decat un numar redus de astfel de gene si nimeni nu stie cat de multe sunt.
Echipa de 29 de specialisti de la "Johns Hopkins Kimmel Cancer Centre" din Baltimore, condusa de doctorul Victor Velculescu, a facut un nou pas in lupta cu una dintre cele mai raspandite maladii incurabile de pe glob, cancerul.
Cercetatorii au inceput sa studieze cancerul mamar si colorectal, care totalizeaza un procentaj de 20% din diagnosticele de cancer puse de doctori. Ei au luat 11 probe diferite din fiecare tip de cancer si au inceput sa identifice genele care au suferit mutatii.
Specialistii s-au concentrat asupra a numai 13.000 de gene, din cele 21.000 cunoscute ca facand parte din genomul uman, considerand ca acestea au mai fost analizate si ca se stiu mai multe lucruri despre ele. Au comparat datele obtinute de la celulele bolnave cu cele din baza de date a genomului uman si au reusit sa vada exact care sunt diferentele dintre genele probelor si cele de referinta.
In urma cercetarilor, s-a ajuns la concluzia ca din sutele de mii de mutatii ce au loc la nivel celular o mare parte pot fi ignorate, deoarece nu afecteaza compozitia proteinei din gena. Aceste mutatii nedaunatoare biologic au fost numite "silentioase". De asemenea, echipa doctorului Velculescu a evidentiat faptul ca exista o serie de variatii si deviatii naturale la nivel celular care nu pot fi considerate daunatoare si le-a exclus din baza celor care produc cancer. Ceea ce va accelera procesul de obtinere a unor medicamente pentru diferite tipuri de cancer.
In cele din urma, specialistii de la "Johns Hopkins Kimmel Cancer Centre" au identificat ca, in medie, in tumorile aparute la san sau la colon exista 93 de gene care au suferit mutatii si cel putin 11 care "promoveaza" cancerul. Ceea ce inseamna ca, in total, nu exista decat 189 de gene "candidate" la producerea bolii.
De asemenea, echipa lui Velculescu a stabilit ca intre genele "mutate" de cancer mamar si cele de cancer colorectal nu exista o legatura, cele doua tipuri de cancer dezvoltandu-se pe cai diferite. Dar si ca fiecare tumoare sufera mutatii proprii si mutatii ce se pot generaliza. Astfel, cancerul mamar are intre patru si 23 de mutatii proprii (12, medie), iar cel colorectal, intre trei si 18, cu o medie de noua.
Aceste descoperiri certifica o parte din banuielile oncologilor, potrivit carora aproape fiecare caz individual de cancer este diferit. Si explica teoria conform careia nu se poate crea un antidot unic pentru cancer.