Muzeul Țăranului Român va găzdui în sala Tancred Bănățeanu prima retrospectivă a artistei Eva Cerbu, în perioada 2 iunie-17 iulie

„Lemnul e bun, răbdător, se lasă încercat și poate da foarte mult. Am îndrăgit lemnul."

Așa își descria Eva Cerbu (24 august 1924 – mai 2008), artistă graficiană, iubirea pentru materialul care a dat formă lucrărilor ei.

Cineva care se apropie de opera Evei Cerbu și ajunge să cunoască detalii din viața artistei, începe să priceapă de ce alegerea gravurii ca mod de a se exprima nu este întâmplătoare. Destinul, care i-a adus talentul de a da formă și culoare, i-a hărăzit și o viața croită parcă pe măsura unei xilogravuri ieșite din mâinile sale; mâini ale căror linii, odată deslușite, ar fi fost o altă amprentă de gravură care să imprime povestea vieții ei: drumul din locul unde s-a născut spre copilărie, clasele primare și persecuțiile etnice, anii grei ai războiului, Școala Maxy, apoi perioada comunismului cu impactul realismului socialist, călătoriile în țară, prietenii, expozițiile și munca în atelier, urmată de perioada de după 1989, vizita Reginei Ana a României, până la boala cruntă, cu îndelungata suferință.

Portrete de femei, peisaje nocturne cu pescari, hore, arena circului, muzicanți, șantierele navale, toate poartă însemnul căutării permanente a esenței formei și toate pot fi admirate în cadrul amplei expoziții.

Pe parcurusul expoziției Eva Cerbu vor avea loc întâlniri pe diverse teme care se asortează cu spiritul artistei, de la modă și design și până la arta destinată copiilor.

Toate detaliile acestei ample retrospective se vor găsi pe site-ul curatorilor, Andreea și Adrian Buga (ARGOART), http://www.argoart.ro/home/.

Eva Cerbu avea șaisprezece ani în 1940, când a fost dată afară din școală. În viața de artist, ușa a fost deschisă de Maxy, la Secția de arte decorative din cadrul Școlii tehnice. Aici și-a format stilul și gustul pentru culorile care ilustrează emoții : Mă preocupă foarte mult culoarea, care trebuie să încălzească imaginea, să traducă tonalitatea emoțională. Căutările mele merg însă, în primul rând, pe compoziție. Desenez de zeci de ori până echilibrez elementele compoziționale în sensul dorit. Culorile, folosite cu economie, sunt dictate de compoziție, pentru care artista caută soluții decorative. Prin cromatica vibrată, caldă, gravura Evei Cerbu capătă uneori adevărate virtuți picturale, păstrându-și însă graficitatea imaginii realizată în trăsături precise, sigure. Linia pe care o mânuiește graficiana este energică, vie, desenul viguros, dând o impresie de forță și soliditate. În același timp, o atmosferă lirică, meditativă se degajă din lucrările sale. Ecou al firii și trairilor sale interioare. « Imaginile cele mai izbutite ne vorbesc îndelung mai ales despre sensul tăcerilor închise în complexitatea lor umană și plastică », scria N. Argintescu-Amza despre lucrările artistei.

Una dintre lucrările care îi poartă noblețea simplă este Arlechin– Jongler, dăruită de către artistă Reginei Ana a României în timpul unei vizite în atelierul său. Un arlechin pestriț, jongler cu mingi pe sârmă, oferit în amintirea timpurilor medievale în care saltimbancii aduceau un mic zâmbet regilor și reginelor; uitase că mâinile nu o mai ascultau și a dorit să scrie o dedicație – a durat aproape o oră, dar a reușit, și orologiul arlechinului a fost pornit special pentru noi de Eva Cerbu.