Pasca si mielul, pe masa romanilor

Ce ne puteti povesti despre ultima saptamana dinaintea Pastilor. Ce semnificatii are ea?

In Saptamana Mare, cea de dinaintea Pastelui, crestinii retraiesc patimile Mantuitorului. Este saptamana in care a fost tradat, prins si rastignit Iisus. Se spovedesc, se impartasesc si participa la Denii si la Prohodul Domnului.

Se pregatesc pentru a cunoaste in noaptea de sambata spre duminica bucuria Invierii. In toate bisericile se fac slujbe speciale, deniile, care indeamna la meditatie asupra vietii crestine, la reculegere si la aducere-aminte a patimilor lui Iisus.

Pana la deniile din Saptamana Mare trebuie sa fie gata curatenia in case si curti. In sate, in aceasta perioada se intrerupeau muncile campului si treburile mari, lucrarile importante, acordandu-se toata atentia mortilor, sufletului si  pregatirilor rituale.

Mai ales acum se spovedeau si se impartaseau cei mai multi, se terminau straiele cele noi, se pregateau alimentele rituale, se tocmeau lautari pentru hora satului, oamenii cautau sa se impace unii cu altii si participau la slujbele de seara, rememorand patimile Mantuitorului.

In Saptamana Mare, fiecare denie este un pas spre Inviere. Luni este pomenit Iosif, care a fost vandut de fratii sai unor negutatori pentru 30 de arginti, ca si Iisus, dimpreuna cu smochinul cel neroditor pe care Mantuitorul, flamand, l-a blestemat sa se usuce.

Marti sunt pomenite cele zece fecioare care si-au intampinat mirele - pe Domnul – dupa credinta fiecareia: cele cinci intelepte cu untdelemn in candela (fapte de milostenie), celelalte cinci, nebune, cu candelele stinse.
Miercuri se pomeneste femeia pacatoasa, care a spalat cu mir scump picioarele lui Iisus si le-a sters cu parul sau de lacrimile ce-i picau din ochi, prevestind ingroparea Mantuitorului.

Joia Mare, numita si Joia Patimilor sau Joia Neagra, este o zi foarte importanta din punct de vedere religios, dar si al traditiei si al pregatirilor pentru marea sarbatoare. Biserica praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Iisus - pilda de adanca smerenie, Cina cea de Taina, rugaciunea Mantuitorului in Gradina Ghetsimani si vinderea lui de catre Iuda, care si-a tradat invatatorul pentru 30 de arginti. Acum se citeste Denia celor 12 Evanghelii.

Este ultima zi din postul mare in care se pomenesc mortii, se fac parastase, se imparte coliva si colaci. Pentru morti, care se intorc in aceasta zi la casele in care au trait, oamenii faceau focuri in curtea casei, ca acestia sa aiba lumina si caldura, si varsau apa peste morminte.

Aceste focuri amintesc, dupa unii, focul la care se incalzeau slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, dupa altii, focul langa care a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos. Din Joia Mare pana la Pasti nu se mai trag clopotele in biserici, doar toaca rasuna.

Acum incepe inrositul sau impistritul oualor, caci se crede ca cele fierte sau rosite in aceasta zi nu se strica tot anul. Mai demult era de asemenea termenul limita pentru torsul canepii.

Femeile lenese erau amenintate de Joimarita, personaj sinistru care le pedepsea crunt, mai ales daca le prindea dormind. Pe alocuri, rolul Joimaritei era jucat de o femeie batrana care mergea din casa-n casa, pe la fetele mari, si dadea foc canepii netoarse. In alte parti, copiii mergeau prin sat sa indemne la lucru fetele de maritat, primind in schimb oua incondeiate. Tot copiii erau cei care umblau prin sat cu toaca, vestind: "Toca, tocanelele / Joi, joimarelele / Pasti popa vacile / Pe toate ogasele / Pe toate socacile / Duminica-s Pastile".

Vinerea Mare (Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca) este zi de post negru si de doliu. Multi crestini, mai ales femeile, nu mananca si nu beau nimic toata ziua, ca sa-i fereasca Dumnezeu de boli, necazuri si nevoi si sa aiba  noroc tot anul.

Se crede chiar ca cel care tine acest post toata viata va sti cu trei zile inainte cand va muri. Ziua in care s-a rastignit Iisus este aliturgica (nu se oficiaza liturghie), in schimb slujba de seara, Denia Prohodului, este impresionanta.

Sfantul Epitaf care inchipuie punerea in mormant a Mantuitorului este asternut in mijlocul bisericii pe o masa plina de flori, dimpreuna cu Evanghelia si crucea, unde va sta pana la Inaltare (Ispas). Crestinii trec pe sub Sfantul Aer, iar dupa cantarea Prohodului inconjoara biserica de trei ori.

La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. Apoi toti pornesc spre casa cu lumanarile aprinse. Se crede ca daca lumanarea se stinge, e semn rau; daca nu, e bine sa inconjori casa de trei ori si sa faci semnul crucii inauntru pe  fiecare perete, ca s-o protejezi de foc.

In Vinerea Seaca e bine sa ploua, ca anul sa fie manos. Nu se pune nimic in pamant in aceasta zi, caci nu va creste. In general, nu este o zi buna sa coci paine, sa cosi, sa tesi, sa speli, sa umpli bors, dar te poti scalda in apa rece cufundandu-te de trei ori ca sa fii sanatos tot anul.

Sambata dinaintea Invierii, ziua ingroparii trupului lui Iisus si a pogorarii lui in Iad, este zi de impartasanie si rugaciune, dar si de copt cozonaci si pasca sau de inrosit oua. Dupa-amiaza e timpul primenirii, al reculegerii si al odihnei dinaintea Invierii.