Rolul stresului nutritional in sarcina

Studii epidemiologice sugereaza ca stresul psihosocial, activitatea fizica sustinuta si nutritia sunt factori independenti de risc pentru greutatea mica la nastere si nasterea inainte de termen.

Stresul psihosocial maternal (SPM) are un rol important in ceea ce priveste nasterea inainte de termen (NP), fapt sugerat de cresterea de peste 1,5 ori a incidentei NP in conditiile SPM. Acest lucru a fost demonstrat pe studii prospective avand un numar relativ mare de subiecti (>1000). Totusi, nu toate femeile gravide raspund astfel la SPM. Se naste intrebarea: care sunt factorii ce determina vulnerabilitatea in fata acestui stres? S-au putut identifica: natura experientei expunerii la SPM, momentul aparitiei, durata de actiune, infectii adiacente, natura biologica si mecanisme comportamentale sau deficiente micronutritionale.

Activitatea fizica. Date din studii clinice sugereaza ca femeile care muncesc in perioada imediat premergatoare nasterii au nivele mai crescute ale hormonilor corticotropin-releasing (CRH). Deoarece productia acestor hormoni pare a fi sensibila la stres, se presupune ca au un rol important in riscurile pentru o NP ce le presupune activitatea fizica intensa. Este recomandat sa nu fie incetata total activitatea fizica, daca starea gravidei permite acest lucru.

Nutritia. Inainte de a considera nutritia deficitara factor de stres trebuie sa intelegem ca sarcina insasi afecteaza metabolismul. Se cunoaste ca sarcina este asociata cu hipersecretia si rezistenta periferica la insulina (lucru demonstrat prin compararea nivelului glicemic si insulinic inainte si dupa nastere). In consecinta, cererile metabolice in sarcina stabilesc un status de relativa hipoglicemie si lasa un mica marja de siguranta pentru factori aditionali de stres. Este important pentru femeia gravida sa respecte un program al meselor cat mai regulat pentru a mentine un nivel euglicemic.

Exista o tendinta de a limita aportul nutritiv in sarcina pentru a evita cresterea in greutate. Nu este stabilit la ce nivel al deprivarii materne trebuie ajuns pentru a influenta greutatea nou-nascutului. Aceasta stare este intalnita mai ales in tarile in curs de devoltare si este atribuita stresului nutritional datorat sarcinilor succesive, lactatiei, cresterii inadecvate in greutate si saraciei. La noi ne confruntam mai adesea cu supraalimentatia in sarcina.

Studii legate de greutatea mamei au demonstrat ca atat femeile ce nasc inainte de termen, cat si cele care nasc la termen au o curba a cresterii in greutate similara; totusi o greutate mai mica decat cea normala inainte de sarcina, aproape a dublat numarul problemelor aparute pe perioada sarcinii. In plus, cresterea neadecvata in greutate in cel de-al treilea trimestru de sarcina mareste riscul de nastere inainte de termen.

Nu s-a reusit sa se identifice o relatie intre stres si micronutrienti. Sunt cateva studii care demonstreaza legatura intre deficienta de acizi grasi (n-3) (un macronutrient) ca depresia, care este o componenta importanta a sindromului de stres. A mai fost identificata o relatie intre metabolismul acizilor grasi omega 3 si deficienta de zinc. Aceasta poate sugera ca metabolismul anormal al acizilor omega 3 ar putea creste raspunsul inflamator (prin cresterea potentialului oxidativ rezultat din nivelul mic al zincului), prezent intre simptomele depresive. In consecinta, deficienta de acizii grasi n-3 si de zinc pe parcursul sarcinii ar putea avea un rol in dezvoltarea depresiei perinatale sau postnatale. Este binecunoscut insa rolul micronutrientilor in sarcina: fierul previne anemia, vitamina D previne rahitismul, vitaminele C si D - antioxidanti majori, acidul folic previne malformatii ale sistemului nervos etc.

Postul si riscul de a naste inainte de termen

In 1970 Felig si Lynch au fost primii care au studiat diferente ale postului intre femeile gravide si cele negravide supunandu-le unui post total de 84 de ore. Dupa 12 ore, in cadrul grupului de femei gravide s-a gasit un nivel al hipoglicemiei mai accentuat, o hipoinsulinemie mai pronuntata si chiar urme de cetoacidoza. A fost demonstrata asfel o infometare mai accentuata la femeia gravida, supusa unui post de scurta durata. Privitor la influentele negative pe care le are cetoacidoza asupra starii de sanatate a fatului, autorii recomandau evitarea practicii de a sarii peste micul dejun. Mult mai recent a fost demonstrat si ca femeile care au mai putin de 3 mese principale si 2 gustari pe zi au un risc cu 30% mai mare de a naste inainte de termen. Ei au examinat relatia intre perioadele prelungite de post si nivelul de CRH. S-a dovedit ca perioada de post este asociata cu o crestere a CRH. In plus, s-a demonstrat o relatie liniara inversa intre concetratia sanguina de CRH la mama si varsta gestationala la nastere. Astfel, pentru prima oara, a fost demonstrat un mecanism plauzibil privitor la relatia intre post si cresterea riscului de nastere prematura, via expresia placentara de CRH. Alte cateva studii sugereaza ca imbunatatirea statusului nutritional ar putea constitui o interventie pentru reducerea riscului de nastere prematura.

Cand fatul este expus unui stres maternal (nutritia deficitara), adaptarea materna si fetala programeaza organismul matern pentru o nastere prematura, evitand dezvoltarea intr-un mediu ostil. Acesta reprezinta pretul platit de fat pentru a supravietui.

Este necesar, prin prisma celor prezentate mai sus, un control permanent al greutatii, un control rational al alimentatiei in perioada imediat premergatoare si in timpul sarcinii. De aceea o sarcina "programata" pare a a fi solutia pentru a diminua riscurile asociate.

Evitarea stresului nutritional in sarcina presupune:

1. mentinerea unei greutati cat mai aproape de cea ideale si a unui program de viata normal;
2. alimentatie echilibrata in relatie cu nevoile calorice si nutritionale;
3. numarul meselor principale - minim 3, gustari - minim 2;
4. evitarea factorilor de stres suplimentari, activitate fizica si intelectuala sustinuta;
5. evitarea postului mai mult de 12 ore;
6. suplimentarea, la nevoie, cu preparate bogate in oligoelemente si vitamine;
7. controlul unui medic specialist la constatarea starii de graviditate (ideal ar fi inainte).