Istoric

Angora Turceasca este una dintre cele mai cunoscute si indragite rase de pisici si, in acelasi timp, una dintre cele mai vechi din lume. Istoria ei incepe inca din evul mediu, iar oamenii de stiinta considera ca Angora ar fi rasa care a stat la baza aparitiei tuturor celorlalte pisici cu blana semilunga: Norvegiana de Padure, Maine Coon etc. Cercetatorii presupun ca mutatia spontana a genei recesive, responsabila de prezenta blanii lungi, a fost determinata de climatul aspru din podisurile inalte ale Turciei, clima la care pisicile au fost nevoite sa se adapteze pentru a putea supravietui.

In Turcia au aparut o multime de legende si mituri legate de frumoasele feline. Una dintre acestea povesteste ca Mahomed, intemeietorul credintei islamice, avea o pisica Angora alba, cu un ochi albastru si unul chihlimbariu, la care tinea foarte mult. Atat de multa afectiune si respect ii purta acesteia incat odata, pentru a nu-i deranja somnul, caci ea dormea pe mantia lui, a taiat din haina sa bucata de material pe care statea tolanita pisica. Potrivit consemnarilor, pisicile Angora ar exista de mai bine de 1400 de ani.

In preajma anului 1500, in Anglia si in Franta au inceput sa fie importate mai multe pisici turcesti cu blana lunga, iar prin secolul al XVI-lea, pisoii de Angora erau daruiti celor mai bogati oameni din Franta si din Anglia de catre sultanii turci, pentru a le castiga favorurile. Pisicile Angora, elegante, cu blana lunga si matasoasa de un alb imaculat, erau considerate cele mai potrivite cadouri pentru regi, fiind preferatele suveranilor Frantei timp indelungat.


In secolul al XVII-lea, exploratorul italian Pietro Della Valle s-a reintors in Italia insotit de cateva exemplare de pisici Angora care au cucerit rapid admiratia privitorilor. De asemenea aristocratia europeana si, in special, curtea regelui Ludovic al XV-lea le-au adorat din primul moment in care le-au vazut. In secolul al XVIII-lea, Linn a schimbat denumirea rasei in Cattus angorensis, pentru a o deosebi de felinele domestice si pisicile Chartreux.

Buffon numea aceasta pisica "Angora, cea cu blana lunga, de un alb pur". Un scriitor englez a spus odata ca orice pisica se aseamana cu o femeie foarte frumoasa si se pare ca Angora confirma din plin acest fapt, avand in vedere gratia, finetea si delicatetea cu care este inzestrata. In anul 1923, Mustafa Kemel Atat|rk (1881-1938), intemeietorul republicii Turce moderne, a declarat ca succesorul sau va fi acea persoana pe care o va musca de glezna o pisica alba, cu blana lunga, avand un ochi albastru si unul chihlimbariu. O alta credinta populara sustine chiar ca acelasi Mustafa Kemel Atat|rk, parintele Turciei, se va reincarna candva sub forma unui motan Angora surd, complet alb, avand ochii colorati diferit.

In secolul al XIX-lea, rasa a cunoscut declinul din cauza popularitatii imense de care au ajuns sa se bucure intre timp pisicile Persane. Astfel, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Angora era pe punctul de a fi declarata disparuta.
Avand in vedere faptul ca turcii pretuiesc foarte mult aceste feline, iar pisica Angora alba - denumita de turci "Ankara kedi" - reprezinta pentru ei simbolul puritatii si face parte din tezaurul national, a devenit extrem de dificil de achizitionat un asemenea exemplar. Cu toate acestea, in 1962, doua pisici Angora, Yildiz si Hildizcik, au fost cumparate de la Zoo Ankara de catre Liesa Grant, sotia colonelului Walter Grant (detasat in Turcia la acea vreme), si aduse in America.

Pe la inceputul anilor 1900, guvernul turc impreuna cu Zoo Ankara a initiat un program de salvare si protectie a pisicilor Angora albe, avand un ochi albastru si unul chihlimbariu. Conform credintei populare turce, aceste pisici sunt daruite de Allah sau au foat binecuvantate de "atingerea lui Allah". Probabil ca superstitia aceasta a luat nastere drept urmare a faptului ca unii pisoi Angora albi se nasc cu o pata colorata pe frunte - "insemnul lui Allah", cum o numesc turcii. In prezent, in Turcia, aceste pisici sunt protejate prin lege, iar exportul este permis doar cu acordul guvernului. CFA a fost prima asociatie felina care a inregistrat, in anul 1970, rasa Angora Turceasca, dar i-a acordat recunoasterea oficiala abia in 1973. La inceput, CFA nu a recunoscut, in cadrul rasei Angora, decat pisicile albe, dar din anul 1978 a inceput sa accepte, pe rand, si celelalte varietati coloristice existente.
Intre 1973 si 1997, CFA a inregistrat 3001 exemplare Angora, dintre care 70% erau albe. FIFe a recunoscut aceasta rasa in 1988. In ciuda frumusetii lor remarcabile, pisicile Angora sunt, in prezent, extrem de rare.

Articol
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod