Ce putem face atunci când suntem traumatizați? Cum găsim ajutorul specializat de care avem nevoie, în funcție de afecțiunea de care suferim?

Trauma

În limbaj comun, traumele îmbracă diverse forme. Poate fi un deces, poate fi un accident, poate fi un viol. Toate acestea sunt evenimente traumatizante care conduc la dezvoltarea unor diverse reacții ori simptome ce ne întrerup funcționarea sănătoasă cotidiană.
Cum știm că suntem sau am fost traumatizați și ce putem face? Ce tipuri de ajutor specializat există? Cui ne adresăm? Psihologul Maria-Magdalena Macarenco, membru ISTT, ne răspunde. 

Cum putem ști dacă suferim cu adevărat de traumă? 


„Depinde la ce ne referim când spunem că ‘suferim o traumă’: ne referim la faptul că am trecut printr-un eveniment traumatizant? Trauma nu însemnă evenimentul. Unul și același eveniment poate fi traumatizant pentru cineva și foarte stresant pentru altcineva. Trauma înseamnă ruptura interioară, fragmentarea care se produce în psihicul nostru în urma expunerii la un eveniment copleșitor în care ne simțim atât de speriați și neputincioși, încât singura modalitate de a gestiona situația respectivă este să ne disociem, adică să ne rupem emoțional de experiența traumatizantă. De aceea, pentru a ști dacă suferim cu adevărat o traumă, cea mai simplă și mai corectă modalitate este să mergem la un psiholog specializat pe traumă care să ne spună în urma anamnezei și evaluării clinice, dacă: am trecut în primul rând printr-un eveniment traumatizant, adică dacă ceea ce considerăm noi ca ‘traumatizant’, este considerat la fel și de către literatura de specialitate.  Și dacă am dezvoltat simptome posttraumatice cum ar fi: amintiri intruzive despre eveniment, coșmaruri în care se reia tema evenimentului traumatic, distres semnificativ la amintirea evenimentului, care au nevoie de tratament psihologic.” (Maria-Magdalena Macarenco, ISTT).  

„Trauma” în limbajul comun


„Din păcate, în limbajul comun cuvântul ‘traumă’ a început să fie foarte des utilizat în contexte nepotrivite.  Un divorț, de exemplu, nu este considerat de către literatura de specialitate un eveniment traumatic, deși multe persoane spun ‘acest divorț m-a traumatizat’. De asemenea, sunt foarte multe persoane care au trecut cu adevărat printr-un eveniment traumatic și pe care nu îl consideră traumatic. Este o situație des întâlnită când adresez în cabinet întrebări despre copilărie și de foarte multe ori răspunsul este: ‘Am avut o copilărie normală’. Când aud un astfel de răspuns invariabil mă gândesc la o copilărie traumatizantă în care abuzul a fost normalizat. Și este o realitate că în România și nu numai, abuzul în familie a fost multe generații normalizat și încă este.” (Maria-Magdalena Macarenco, ISTT). 

Ce tipuri de ajutor specializat există?

„Există psihoterapeuți și psihologi clinicieni specializați pe tratamentul traumei, doar pe aceștia i-aș recomanda ca tip de ajutor în urma traumatizării. Alți terapeuți care nu au formare pe traumă și nu înțeleg acest concept sub toate aspectele sale, nu pot oferi, în consecință, ajutor pentru vindecarea amintirilor traumatice. Există doar două psihoterapii de primă linie recomandate de ghiduri internaționale pentru tratamentul Tulburarii de stres posttraumatci, acestea sunt EMDR (Desensibilizare și Reprocesare prin Mișcări Oculare) și Terapia prin Expunere deci îi sfătuiesc pe cei care sunt în căutarea unui psiholog pentru procesarea unor amintiri traumatice, să se intereseze dacă terapeuții pe care i-au ales, au una din aceste două formări.” (Maria-Magdalena Macarenco, ISTT).

Cum putem trata trauma, cât de adânc trebuie să pătrundem? 


„Opțiunile de tratament depind în mod esențial de vârsta la care a avut loc traumatizarea și de gradul de inserare socială și stabilitate emoțională.
Dacă vorbim despre o traumă singulară petrecută la o vârstă adultă, atunci tratamentul este foarte rapid, uneori într-o singură ședință de EMDR poți procesa amintirea respectivă. Acestea sunt cazurile persoanelor cu un psihic sănătos, crescute în condiții de suport parental emoțional, cu atașament securizant. Din păcate, sunt puține astfel de situații, cele mai multe persoane care solicită suport de specialitate au un istoric complex de traumă, de abuzuri emoționale, fizice ori sexuale suferite încă de la vârste fragede. În aceste cazuri planul de tratament se schimbă drastic pentru că problema pentru care vine pacientul în terapie poate să nu fie ‘problema’ ci consecința, ‘simptomul’ altor evenimente care uneori trebuie tratate primele. Uneori istoricul de traumă începe încă din perioada intrauterină sau perinatală. Evident că nu avem amintiri conștiente din acea etapă a vieții noastre, însă dacă nu avem amintiri, nu înseamnă ca informația nu a fost înregistrată în memoria implicită, astfel încât ceea ce va apărea ca informație în psihicul nostru va fi o senzație corporală sau un sentiment de frică sau tristețe care nu poate fi explicat doar de evenimente din istoricul recent de viață. Și atunci este esențial să integrezi în planul tău de tratament și lucrul pe istoricul de traumă precoce.” (Maria-Magdalena Macarenco, ISTT).  

Există traume pe care pur și simplu nu ni le amintim, până la un anumit punct?


„Fie că o persoană a suferit un traumatism cranio-cerebral în urma unui accident, caz în care suferă de amnezie retrogradă și nu-și mai amintește lucruri întâmplate înaintea acelui traumatism, fie că o persoană suferă de amnezie disociativă, care apare uneori ca răspuns psihologic la traumă, răspunsul este DA.
Persoana poate să nu-și amintească informații importante legate de evenimentul traumatic, dar și informații legate de istoricul de viață: nu ne mai amintim de balul de absolvire a liceului sau perioada în care am locuit într-un anumit oraș. Din fericire, amnezia disociativă este reversibilă în terapie, pe măsură ce începi să procesezi amintirile traumatice.” (Maria-Magdalena Macarenco, ISTT).  



Despre trauma complexă se va discuta intens și în această toamnă, în cadrul celei de a V-a ediții a Conferinței Internaționale de Psihotraumatologie, eveniment organizat de Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT) o dată la doi ani. Tema conferinței de anul acesta este Trauma complexă și tulburările disociative. Evenimentul va avea loc la Hotel Ramada Nord, Sala Diamond, pe 2 și 3 octombrie, între orele 09.00 și 17.00 iar înscrierile au loc aici.

Evenimentul găzduiește specialiști renumiți în domeniul traumei, precum:

1. Suzette Boon, Ph.D., psiholog clinician, psihoterapeut, cofondator al Societății Europene pentru Trauma și Disociere, cu peste treizeci de ani de experiență în domeniul sănătății mentale;
2. Ad de Jongh, Ph.D., psiholog clinician, profesor la catedra de Tulburări de Anxietate și Comportamentale, Universitatea din Amsterdam, formator EMDR, directorul Centrului de Psihoterapie și Psihotraumă din Bilthoven, Olanda;
3. Carlijn de Roos, Ph.D., psiholog clinician, psihoterapeut la Centrul de Traumă și Familie din Olanda, formator EMDR, președinta Asociației Olandeze de EMDR, specializată în tratamentul persoanelor traumatizate și în tulburările somatoforme.

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod