Ce este rezerva ovariană și cum afectează fertilitatea? Răspunsurile medicului ginecolog


Vârsta medie a mamei la prima naştere în România a ajuns la 27 de ani în 2016, în creştere cu aproape 5 ani faţă de anul 1990, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Tot mai multe femei amână momentul în care devin mame, fiind în același timp cunoscut faptul că fertilitatea scade odată cu înaintarea în vârstă. În cazul femeilor, rezerva ovariană este unul dintre elementele majore în ceea ce privește fertilitatea. Dr. Corina Mâț, medic specialist obstetrică – ginecologie la Peltecu Medical și spitalul Filantropia din București ne oferă răspunsuri cu privire la rezerva ovariană, investigațiile care o pot determina și problemele de sănătate care afectează rezerva ovariană.

Eva.ro: Ce este rezervă ovariană?


Rezervă ovariană este zestrea genetică a femeii, reprezentată prin numărul de ovocite (din interiorul foliculilor) de la nivelul celor două ovare. Se apreciază că în luna a 5-a de viață intrauterină ovarele conțin un număr de aproximativ 7 milioane de foliculi. Acest număr scade până la naștere când rămânem cu circa 600.000-800.000 de foliculi. Scăderea continuă treptat în cursul vieții, astfel încât intrăm la pubertate cu aproximativ 40.000 de foliculi.

În condiții normale, în fiecare lună (ciclu menstrual) sunt recrutați între 15-20 foliculi din interiorul ovarelor. Dintre acești foliculi unul singur ajunge la maturitate și ovulează eliberând ovocitul. Ceilalți foliculi recrutați în luna respectivă vor dispărea, în așa fel încât pe toată durata vieții fertile (până la menopauza) doar 400-500 din toți foliculii vor ovula.

Rezerva ovariană poate fi estimată prin dozarea AMH-ului și numărarea foliculilor antrali (AFC).

Eva.ro: Ce este AMH și cum ne ajută să stabilim rezervă ovariană?


AMH-ul este un hormon, numit hormonul Anti-Mullerian, produs de foliculii mici din interiorul ovarelor, într-un stadiu incipient de dezvoltare. AMH are un rol foarte important la nivel ovarian, în absența lui, foliculii ovarieni ar fi recrutați la o rată mult mai mare, rezultând într-o epuizare prematură a rezervei ovariene de bază.

În prezent AMH-ul este foarte răspândit pentru a cuantifica rezerva ovariană. Practic cu cât va fi mai mare, cu atât înseamnă că avem mai mulți foliculi și prin urmare o rezervă ovariană mai mare, însă el nu poate prezice calitatea foliculilor și nici implantarea embrionilor.

În reproducerea umană asistată el prezice răspunsul ovarelor la stimularea hormonală, și este folosit frecvent pentu a ajusta doza de tratament.

Eva.ro: Care sunt valorile AMH normale și când se recomandă dozarea?


Este dificil de definit care sunt valorile normale ale AMH-ului la paciente care nu au probleme de fertilitate. În cazul femeilor fără probleme de fertilitate măsurarea AMH-ului ar putea crește inutil anxietatea și poate avea un impact psihologic negativ, din acest motiv recomandăm dozarea AMH-ului doar femeilor cu probleme de fertilitate sau cu risc de menopauză precoce și nu înaintea vârstei de 25 ani (dacă nu avem un tratament ce ar fi putut afecta ovarele).

Cel mai important rol dovedit al AMH-ului este să prezică răspunsul ovarelor la stimularea hormonală din reproducerea umană asistată iar recent este utilizat și la diagnosticarea ovarelor polichistice.

Dacă pacienta are între 25-35 de ani și există probleme de fertilitate dozăm AMH-ul iar dacă valoarea este între 1,5-2,5 ng/ml ne așteptăm să avem un răspuns bun la stimularea ovariană.

Conform Criteriilor de la Bologna o rezervă ovariană redusă este reprezentată de o numărătoare totală a foliculilor antrali <5-7 foliculi sau un AMH <0,5-1,1ng/ml dar recent valoarea AMH ului a fost modificată la 0,7-1,3ng/ml.
La pacientele cu vârstă între 35-45 ani valoarea AMH <1ng/ml pare să fie asociată cu infertilitatea și cu o șansă mai mică de a rămâne însărcinată, dar nu avem momentan date sau studii suficiente să prezicem exact impactul pe termen lung la femeile cu AMH scăzut.

În partea opusă sunt femeile cu ovare polichistice care vor avea valori ale AMH-ului >3.5ng/ml.
Cu aproximativ 5 ani înainte de menopauză, odată cu epuizare foliculilor antrali, el devine nedetectabil.

Eva.ro: Ce afecțiuni ar putea afecta rezerva ovariană?


Tratamentul oncologic folosește de cele mai multe ori substanțe gonadotoxice, adică substanțe care afectează rezerva ovariană.
Radioterapia utilizată și ea în tratamentul oncologic afectează la rândul ei rezerva ovariană.

Chirurgia ovariană, prin trauma directă a țesutului ovarian, poate afecta rezerva ovariană, la fel și embolizările uterine pentru fibroamele uterine.
Substanțele toxice cum sunt pesticidele, ierbicidele etc. au fost identificate ca fiind toxice pentru ovar.

Anumite boli imunologice par să afecteze rezerva ovariană printr-un mecanism necunoscut pe deplin, cel mai probabil de origine imunologică (diabetul tip1, lupusul eritematos etc.)

Eva.ro: Care sunt recomandările în cazul AMH mic?


În cazul femeilor fără probleme de fertilitate măsurarea AMH ului ar putea crește inutil anxietatea din acest motiv recomandăm dozarea AMH-ului doar femeilor cu probleme de fertilitate.

Consilierea este cea mai importantă în cazul în care nu există o dorință de sarcină în următoarea perioadă.
Dacă există dorința de sarcină în funcție de vârsta pacientei și de durata infertilității sfătuim pacientele să recurgă la una din tehnicile de reproducere umană asistată. Alegerea tehnicii corespunzătoare se face în funcție de caz și bineînțeles împreună cu medicul specialist în infertilitatea cuplului.

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod