Copilul tău nu are datoria să te facă fericită!

de Maria Ionescu, 26 Septembrie 2019

Am observat în jurul meu un fenomen căruia nici nu știu cum să-i spun. Remarc, parcă din ce în ce mai des, la mamele din jurul meu cum își pun toată fericirea pe umerii copiilor.

Cunosc chiar mame foarte exigente care așteaptă performanță din partea copilului, la orice nivel. Mame care se supără dacă copilul nu înregistrează cele mai bune rezultate, mame care se mândresc numai cu diplome, medalii și alte realizări și mame care sunt fericite numai când al lor e cel mai bun.

Copiii nu trebuie să alerge după afecțiunea noastră și nici nu sunt datori să ne facă fericiți.

În momentul în care tu te declari mândră, împlinită sau fericită, ca mamă, numai când copilul tău face ceva notabil pentru asta, e cazul să-ți pui niște întrebări...

Nu trebuie ca ei să alerge, să înoate, să aibă 10 pe linie, să ia premiul I cu coroniță, să fie campioni la karate, să cânte la flaut, să iasă primii la maratoane, să aibă expoziții de fotografie, să susțină concerte de pian la Sala Polivalentă (cu sala plină!) ca să-și facă mama fericită!

Nu zic că nu ar trebui să fim fericite când se întâmplă lucruri de genul celor de mai sus, dar înainte (și chiar fără) de astea, putem găsi milioane de motive pentru a fi fericite. 

Până să-și dea copilul tău sufletul alergând la maraton, chiar poți fi fericită de milioane de ori și în milioane de moduri.

Haideți să închidem capitolul fericirii care ne găsește numai după ce copilul face ceva și să-i facem pe copii să audă și alte lucruri:

Sunt fericită pentru că am venit mai devreme de la serviciu și putem petrece mai mult timp împreună.

Sunt fericită pentru că ne-am îmbrățișat dimineață, înainte să intri pe poarta școlii.

Sunt fericită că vrei să ne ținem de mână când mergem la piață.

Sunt fericită când te văd că zâmbești.

Sunt fericită când te văd cum te joci cu copiii.

Sunt fericită când te sun, când rămâi la bunici în vacanță, și îți aud vocea.

Sunt fericită când te văd cum bei lapte din cană și faci buzele ca un peștișor.

Sunt fericită când te iau în brațe și tu mă cuprinzi cu mâinile - colier pe după gât.

Sunt fericită când stau cu tine să adormi, seara, și-mi pui mânuța peste piept.

Sunt fericită când visezi te aud cum râzi în somn, chiar și când ai coșmaruri și te trezești speriat, eu sunt fericită că sunt lângă tine.

Sunt fericită când sunt la serviciu și știu că mai am puțin și vin acasă, la tine.

Sunt fericită chiar și când mă uit pe pozele cu tine când erai bebeluș.

Sunt fericită când vrei să gătim împreună și vrei să mă ajuți la curățat morcovi.

Cât cureți tu unul, eu termin de făcut supa, iar asta mă face fericită pentru că în tot acest timp ne povestim toate întâmplările din ultimul timp.

Sunt fericită când te văd făcând tot felul de experimente prin casă: compoziție pentru baloane uriașe, slime, aluaturi pentru clătite cu cacao sau șofran.

Sunt fericită și când nu îți ies unele experimente pentru că, vorba lui Newton, nu ai pierdut, ci pur și simplu ai găsit niște idei care nu funcționează.

Sunt fericită că atunci când ești supărat vii la mine.

Sunt fericită că te simți bine la mine în brațe.

Sunt fericită când vrei să te țin în brațe.

Sunt fericită că mă lași să te țin în brațe atunci când plângi.

Sunt fericită să-ți fiu alături în această viață.

Sunt fericită că ești tu copilul meu.

Și, în principiu, sunt fericită că sunt mama ta! Cu asta ar trebui să pornească în viață fiecare copil!

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod