Povestea Corinei si a lui Bogdan

In aceasta saptamana diferiti ziaristi mi-au pus aceeasi intrebare, in 3 zile la rand: "Credeti ca mediatizarea excesiva a cazurilor de sinucidere din ultimele zile vor conduce...

In aceasta saptamana diferiti ziaristi mi-au pus aceeasi intrebare, in 3 zile la rand: "Credeti ca mediatizarea excesiva a cazurilor de sinucidere din ultimele zile vor conduce la o crestere a ratei suicidare?". Am inteles ca in ultimele zile au aparut tot felul de cazuri de sinucidere, cazul Bogdan, gemenele din Cluj, etc.

Care este elementul inedit? In primul rand faptul ca aceste cazuri au ocupat prima pagina a ziarelor, au devenit prima stire din stiri sau au avut ore interminabile de transmisie TV. Elementul mereu omis este faptul ca aceste evenimente au fost in permanenta prezente si in 1970 si in 1980 si in 1990. Mereu au fost tineri care s-au sinucis. Daca in ultimul timp au existat sau nu mai multe persoane care se sinucid este posibil; insa, in absenta unor cifre in acest sens, este imposibil de evaluat in mod real.

Daca as fi ziarist si mi-as pune aceasta intrebare, ea ar suna cam asa: "Credeti ca daca scriu despre aceste cazuri ucid pe cineva?", ceea ce mi s-ar parea de-a dreptul o crima. De asemenea este si o forma de putere majora - eu pot face ca oamenii sa se sinucida. Sa vedem ce se poate intampla in fapt in cazul in care cineva citeste un articol despre sinuciderile mediatizate.

Este imposibil sa nu intri in contact intr-un fel sau cu altul cu aceste stiri. Citind aceste articole, el stabileste un contact intre ceea ce este in el si ceva din stirea respectiva. Adica continutul personal stabileste valoarea emotionala a articolului respectiv.

Nu este vorba despre un proces constient, rational asa cum sunt continuturi privind situatia bursei sau buletinul meteo care aduc informatii gandite, care este situatia actiunilor detinute, respectiv cum sa ma imbrac. In aceste situatii este vorba despre continuturi inconstiente. Cu cat continutul inconstient este mai bogat, cu atat mai multe persoane reactioneaza intr-un mod sau altul.

Sa luam cazul Bogdan - Corina. Aici continuturile sunt extrem de bogate. Este vorba despre sexualitate, despre moarte, despre relatia profesor, elev, despre o relatie de cuplu si despre un amant. Continuturi cu care orice persoana din aceasta lume se intalneste cumva. In momentul in care acest caz este prezentat, se creeaza o activare a acestor continuturi iar pozitia fata de ceea ce este in lumea interioara devine exprimata si proiectata asupra acestui caz.

Niciodata nu este vorba despre Bogdan si Corina ci despre ceea ce activeaza in fiecare acest caz. Ascultati cu atentie reactiile telespectatorilor unor emisiuni mai curand monotone si observati cat sunt de personale iar cand sunt obiective. Bogdan sau Corina, activand aceste continuturi, dispar ca persoane reale, ca cetateni si tind catre o pozitie intermediara partial de obiect interior, partial exteriorizat, existand in sine si fiind mereu intermediate de un text al unui jurnalist, de un reportaj al unui ziarist, etc.

Practic, se ajunge intr-o situatie foarte prelucrata.

Exista undeva, departe un caz. Toate persoanele din jurul lor au o anumita perceptie a situatiei, ziaristii intalnesc aceste continuturi si reusesc sa le dea o forma. Forma data de ziaristi este relativ similara celor prezentate dar apare un fir calauzitor pentru a reusi sa faca un articol coerent. Este aproape imposibil sa faci un articol care sa nu induca o idee intrucat si ziaristul este om.

Acest articol, indiferent de suportul lui pe hartie, ecran sau unde radio, ajunge in mintea si sufletul unui consumator. Acesta va simti intr-un fel ceea ce spune acel articol iar modul in care reactioneaza nu este generat atat de articolul in sine cat de faptul ca exista un impact personal. Pentru ziarist este ok ca exista reactie, oricare ar fi ea si este firesc ca lucrurile sa stea asa.

Asadar ce inseamna acest pericol al sinuciderii in urma lecturarii unei serii de articole? Inseamna ca o persoana se identifica intr-un mod superficial cu oricare dintre suicidarii mediatizati. Pentru a se sinucide mai trebuie ceva sa fie capabil de act. Aceasta presupune ca exista anterior o stare de depresie care este suficient de accentuata pentru a permite sinuciderea. O persoana care nu are nimic de-a face cu aceasta stare nu va personaliza in niciun caz situatiile si le va lua asa cum sunt ca petrecandu-se altcuiva, ca avand loc undeva.

Este adevarat ca aceste cazuri de depresie au crescut in ultimii ani si aceasta perioada poate ca mai curand trage un semnal de alarma fata de aceste situatii.
Iar aceasta discutie este cu totul diferita prin ce a crescut ponderea depresiei in populatia Romaniei. Nu am cifre, asa ca voi emite sub forma de ipoteza aceasta idee. Starea de sanatate psihologica a oamenilor este cu adevarat o dezbatere care merita atentia. Nu este vorba despre starea de sanatate psihiatrica de cazurile de patologie existenta ci de starea de suferinta psihologica sau de absenta acestei suferinte.

In fiecare din episoadele suicidare promovate in presa este si o poveste legata de iubire si sexualitate. Cred ca in toate cazurile este vorba despre incidente provocate de iubire sau mai curand de absenta dragostei, de refuz, de respingere, de singuratate, de absenta unor relatii. Nu cunosc prea multe amanunte despre aceste cazuri asa ca prefer sa raman la nivel de ipoteza. Influenta sexualitatii in presa este foarte mare iar pentru asta este suficient sa deschideti orice tabloid iar o imagine sau un titlu cu substrat sexual isi face aparitia.

Sexualitatea devine si in aceste cazuri o poveste in sine intrucat ramane in continuare un subiect tabu. Faptul ca un profesor face dragoste cu elevul sau pare a fi ceva de condamnat dar orice poveste care are o componenta sexuala devine condamnabila. Ce ar insemna sexualitatea daca nu ar fi condamnata? In fapt ce sexualitate este condamnata? Nu cea a personajelor din articole, ci cea a cititorului. El se autocondamna ca simte lucruri pe care le considera interzise.
Dar acest proces al autocondamnarii este ceva propriu, este ceva la care persoana in cauza nu are acces decat in mod difuz.

Va invit la un exercitiu de imaginatie considerati alt final al povestii dintre Corina si Bogdan. Corina si Biogdan sunt impreuna, sunt fericiti si foarte multumiti de viata lor sexuala. Ar considera asta o stire? Ar putea sa fie pe prima pagina? Va las placerea de a raspunde. Daca v-as spune ca stiu cazuri similare din punctul de vedere al statutului in care cei doi sunt impreuna, au un copil impreuna si o afacere? Cand s-au cunoscut, unul era elevul celuilalt iar profesorul era casatorit. A divortat si a format o familie care s-a descurcat foarte bine in contextul anilor '90.

Pe de alta parte este firesc ca iesiti din lupta pentru sau impotriva presedintelui sa ne ocupam si de alte lucruri in contextul unei societati care merge spre bine. Eu sper ca in presa romaneasca sa isi fac loc dezbaterile despre teme care sa ia locul acestor activari ale pulsiunilor inconstiente. Un alt lucru care mi se pare important este ca modul in care reactionezi la aceste cazuri este numai al tau si vorbeste intr-un plan afectiv despre tine. Daca reusesti sa iti intelegi propria reactie, atunci vei vedea unde incepe ceea ce simti si unde incepe ceea ce gandesti.

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod