Jurnal de cort
Aventura sustinuta de

Jurnal de cort. Ziua 3. Și afară plouă, plouă...

Și era exact ora două! Să te trezești din somn că plouă torențial, fix când dormeam și eu la margine (și chiar dormeam) e o senzație tare ciudată.

Practic, te trezești și stai cu ochii închiși ca și când ți-ar intra apa în ochi. A fost momentul în care nu am regretat investiția într-un cort mare și bun. Avem un fel de două camere confort 1 sporit și central, dacă e să judecăm după locul  în care l-am montat. Când șiroia apa azi-noapte, eu m-am ridicat și am început să pipăi pe la cheile de jos. Eram convinsă că trece un șuvoi și pe sub noi, iar noi - dormind pe o saltea gonflabilă, nu avem cum să ne dăm seama pentru că plutim. Puteam chiar să plutim cu tot cu cort și să ne trezim tocmai pe la Hațeg, deși Hațegul e în sus și nu aveam cum să ne ducem în amonte, dar eu am salivat la un cuba libre cu rom brun de la Lidl în ultimele zile și abia aștept să ajung în Lidl-ul din Hațeg.

Din fericire, apă în cort nu intra deloc. Deloc! Deloc! Așa că, în concertul ploii, am reușit să adorm la loc și am dormit liniștită până dimineața, când ploua în continuare. Deși azi urma să vizităm și Cetatea Blidaru și Cetatea Costești, apoi să plecăm spre Sarmisegetusa (cu trecere prin Hațeg!!!) și să campăm în Poiana Pelegii, am schimbat iar planul.

Citește și: Jurnal de cort. Ziua 1. Lungul drum al cortului către noapte


Una din lecțiile cortului, pe care am învățat-o în tinerețe e că, dacă plouă, ai două variante: strângi și pleci acasă sau stai pe loc. Cum noi ar trebui să campăm în altă parte, singura variantă e să stăm pe loc. Am ajuns să cunoaștem campingul, nu e aglomerat, avem toalete, dușuri și apă curentă, mese și scaune acoperite, iar cortul nostru e bun. Nu îl putem strânge ud, iar ploaia e acum măruntă și pusă pe treabă.

Încă nu am făcut mâncarea de mazăre, așa că azi vom intra în conserve. Noroc că am fost insipirați in Lidl! Mai avem brânzeturi franțuzești, 2 conserve de pește, castraveți și ardei, iar la desert câteva ciocolățețe cu martipan și un borcan de gem de caise Cămara Noastră.

Dacă nici mâine nu vom putea pleca, vom face doar un drum până la Hațeg pentru cumpărături. În rest... Aventura, strigați ”Ura!”! Copilul este în culmea fericirii, i se pare că suntem în ”O călătorie spre centrul Pământului”. Mă rog, dacă plouă mult, e posibil să ne scufundăm în noroi până în adâncul Pământului, dar asta rămâne de văzut!

Citește și: Jurnal de cort. Ziua 2. După noapte vine și zi

 

 

Sunt mama lui Victor (10 ani) și sunt tare mândră de asta. Am divorțat când copilul avea 2 ani și de atunci a început aventura noastră în doi și viața mea de femeie divorțată.
Sunt mama lui Victor (10 ani) și sunt tare mândră de asta. Am divorțat când copilul avea 2 ani și de atunci a început aventura noastră în doi și viața mea de femeie divorțată.
21 August 2020
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod