Campanie pentru sustinerea persoanelor cu handicap

"Pune-te in locul meu! Invata sa intelegi". Acesta este mesajul campaniei de constientizare a opiniei publice cu privire la persoanele cu handicap initiate de Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap (ANPH).

Campania, finantata cu un milion de euro de Uniunea Europeana prin programul Phare, este prezenta in toate mediile de comunicare, prin trei spoturi TV, doua spoturi radio, 15.000 postere si peste 50.000 de brosuri si pliante. In cadrul campaniei au fost organizate peste 40 de ateliere de lucru la nivel regional si judetean privind integrarea pe piata muncii, tehnici specifice de comunicare, drepturile persoanei cu handicap si lupta impotriva discriminarii si stigmatizarii persoanelor cu handicap.
Silviu Sergiu Didilescu, presedintele ANPH, a subliniat, in timpul conferintei de presa care a anuntat campania, ca romanii nu constientizeaza inca problemele cu care se confrunta persoanele cu handicap. "In prezent in Romania este necesara o mai mare constientizare din partea populatiei a problemelor cu care se confrunta persoanele cu handicap si a drepturilor acestora, in special dreptul la tratament egal, precum si o mai buna informare cu privire la impactul negativ al discriminarii si stigmatizarii persoanelor cu handicap".
Campania, inceputa in octombrie, se va finaliza in luna martie a anului viitor, cand vor fi date publicitatii si statisticile prvind impactul acestuia asupra publicului larg. In Romania, peste 400 de mii de persoane au un handicap, dintre care aproximativ 40 de mii sunt incadrati in institutii specializate.
 

Comentarii (4)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • gemanari orest pe 13 Aug 2013, 18:25
    desmostenit de un nepot

    sunt o persoana cu handicap grav am fost desmostenit de un nepot sotia tot cu handicap mediu si un fiu de 23 de ani fara servici am ajuns la capatul puterilor va rog sa ma ajutati sa aflu adevarul nu am aceleasi drepturi ca nepotul meu de la sora? va multumesc

    0
    0

  • Dascalu Iulian pe 23 Ian 2013, 16:22
    Ajutor

    Numele meu este Iulian sunt din Judetul Neamt sunt bolnav de epilepsie de la varsta de 2 ani din cauza unei lovituri la cap am o pensie de handicap gradul 2 permanent sunt casatorit am un copil de 6 luni iar rugamintea mea este daca stie cineva o asociatie care ajuta persoanele cu handicap in gasirea unui loc de munca pentru ca am pensie de 234 de roni si alocatia la copil si nu reusesc sa fac fata problemelor ce vin zi de zi va rog din tot sufletul cine ma poate ajuta in gasirea unui loc de munca indiferent ce fel de munca ma poate contacta la nr de tel 0754592956

    0
    0

  • simona pe 21 Ian 2013, 16:07
    am nevoie de ajutor

    ma numesc simona sant persoana cu handicap grad 1 De mica nu pot merge deecat insotita de cineva Doresc din toata inima sa ajung neaparat la domnul doctor gheorghe burnei sa ma vada daca poate sa ma opereze dar nu stiu cum deoarece el este doctor de copii si eu dejea am 31 de ani Daca ma poate ajuta cineva va las nr meu sa ma contactati 0761343359 rog foarte mare seriozitate multumesc si domnul sa va binecuvinteze

    0
    0

  • ELENA pe 23 Mar 2007, 18:44
    PIERDUTI IN INTUNERIC

    Sunt o tanara, care traieste de la 17 ani"in intuneric"am plecat intr_o tabara ...de acolo a inceput totul ,acolo viata mea a luat un alt drum ,un drum greu ...plin de piedici si discriminari,cel mai greu este sa imi impart viata cu prietena mea"SINGURATATEA".De multe ori ma inchid in camera si plang ca sa ma descarc ,la un momentdat ma opresc ...si imi dau seama ca nu ma aude nimeni ...si poate imi fac mai mult rau dar,de multe ori parca mi_e mai bine.Il srig pe D_zeu si il intreb DE CE?DE CE MIE ?IL ROG ...NICI EU NU MAI STIU.La 17 ani dupa o perioada de zbucium si durere sa constatat ca sufar de schizofrenie,o boala pe de care nu scapi,poti ...doar sa o pacalesti si atat.Este bine si asa SLAVA DOMNULUI...Dar viata mea ...pana acum multi ani a fost un calvar ,nu doar ptr mine cat si ptr familia mea .Nici nu va puteti imagina dar trec peste ptr este prea dureros ca sa pot povesti ,vreau sa uit sa ma pacalesc si sa merg mai departe ca fiecare din familie .Acum iau medicamente ,merg regulat la psiholog dar,nu asta e lucrul chiar cel mai grav .Am o pensie pe caz de boala si am 28 ani sunt inca tanara dar nu ma pot bucura de un prieten de o prietena ,as vrea chiar sa mai lucrez macar 3_4 ore pe zi...din pacate foarte greu.Am scris in mare aceste lucruri si nu doar ptr mine ci ptr atatea persoane cu infirmitate fizica sau psihica .Ar fi trbuit sa se traga un semnal de alarma "NOI, CUI RAMANEM"Traiesc dintr_o pensie mizerabila ...ca multe alte persoane.Merg in locuri speciale unde se intalnesc astfel de persoane dar nu se ocupa de noi cum ar trebui,spun mereu ca nu sunt fonduri s.m.d.Angajatele sunt foarte tinere si fara experienta,de multe ori nici aolo nu esti tratat cum trbuie .PE UNDE SA O IAU SIMT CA MA PIERD IN INTUNERIC.VA MULTUMESC

    0
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod