Rebusurile şi integramele grăbesc evoluţia demenţei?


Pasionaţii de integrame, rebusuri şi alte jocuri pentru minte, reuşesc să-şi menţină mintea în formă şi să întârzie declinul cognitiv însă, în cazul în care se instalează o formă de demenţa, aceasta va evolua mai rapid, este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă americani.
Pasionaţii de integrame, rebusuri şi alte jocuri pentru minte, reuşesc să-şi menţină mintea în formă şi să întârzie declinul cognitiv însă, în cazul în care se instalează o formă de demenţa, aceasta va evolua mai rapid, este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă americani.
 
În ciuda speculaţiilor potrivit cărora "exerciţiile" pentru minte protejează împotrivă maladiei Alzheimer, există puţine dovezi care să susţină acest lucru. Cercetătorii americani de la Centrul Medical Universitar Rush, din Chicago, au analizat starea mentală a peste 1000 de persoane şi au observat că, deşi aceste jocuri pentru minte întârzie instalarea bolii, odată apărute simptomele, acestea grăbesc evoluţia bolii.
 
La studiul care a durat 12 ani au participat 1.157 de pacienţi cu vârste trecute de 65 de ani, informează BBC News. Participanţii au completat chestionare în legătură cu diverse activităţi considerate că îmbunătăţesc funcţiile mentale. Rezultatele cercetării au arătat că rata de declin cognitiv a scăzut cu 52% la persoanele sănătoase care au inclus în programul de zi cu zi astfel de activităţi, însă la pacienţii cu Alzheimer rata a crescut cu 42% pe an. Cercetătorii nu pot încă explica exact aceste rezultate.
 
Cea mai frecventă forma de demenţa este cea de tip Alzheimer, 50-60% dintre pacienţi confruntându-se cu această maladie. România are peste 200.000 de persoane diagnosticate cu această boală. Prevalenţa bolii se situează între 3 - 5% la persoanele peste 65 de ani şi se dublează cu fiecare an peste această vârstă.
 
 

Nu sunt cunoscute cauzele maladiei Alzheimer

 
Boala începe să se manifeste prin mici pauze de memorie numite popular "lapsus". Pe măsură ce boala înaintează, pacientul experimentează diferite stări de confuzie în îndeplinirea ritualurilor zilnice. Dezorientarea şi judecata slabă sunt următorii paşi în evoluţia bolii: recunoaşterea cu greutate a obiectelor uzuale devenind o manifestare curentă.
 
Până în prezent, nu sunt cunoscuţi factorii cu rol decisiv în apariţia bolii.
Alzheimer este o îmbătrânire a creierului, de aceea toţi factorii care contribuie la această pot fi incriminaţi: stresul, vârstă, bolile cardio-vasculare, expunerea la substanţe toxice şi radiaţii, nivel ridicat de colesterol, alcoolism, fumat etc.
 
 

Atenţie la simptome!

 
Consultă un medic în cazul în care un apropiat prezintă simptome precum:
  • Pierderi de memorie pe termen scurt. Deşi amintirile vechi nu par afectate, în cazul bolii Alzheimer, pacienţii pot uita experienţele trăite recent. Deşi este normal să uiţi detalii legate de un eveniment sau o conversaţie recentă, în cazul demenţei, pacienţii uită tot ce are legătură cu acest eveniment;
  • Repetări. Persoanele cu demenţă pot repeta istorisiri, în unele cazuri chiar cuvânt cu cuvânt. De asemenea, pot repeta aceleaşi întrebări, idiferent de câte ori le-ai răspuns;
  • Probleme în limbaj. Cu toţii putem avea câte un lapsus din când în când, însă Alzheimerul provocă probleme serioase de limbaj, pacienţii uitând chiar cuvinte de bază. Din acest motiv, devin greu de înţeles;
  • Schimbări de personalitate. Schimbările bruşte de dispoziţie sunt frecvente la persoanele cu Alzheimer. Pot deveni uşor supăraţi sau furioşi fără motiv. De asemenea, nu mai găsesc plăcere în lucrurile care îi bucurau înainte sau îşi pierd încrederea în apropiaţi;
  • Dezorientare. Persoanele afectate de demenţa se pot rătăci în locuri pe care le cunosc foarte bine, cum ar fi împrejurimile casei unde locuiesc. De asemenea, pot întâmpina probleme în efectuarea unor sarcini obişnuite, precum pregătirea cinei;
  • Devin neîngrijiţi. În multe cazuri, igiena personală precară este cel mai evident semn. Deşi obişnuiau să acorde o mare importantă vestimentaţiei, persoanele cu demenţa pot deveni neîngrijite, îmbrăcând haine pătate sau uitând să se spele;
  • Comportament ciudat. Pacienţii cu Alzheimer au tendinţa de a pune lucrurile în locuri ciudate, de exemplu, periuţa de dinţi în frigider.

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Comentarii (1)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • Denisa pe 20 Ian 2011, 21:07
    Hepl mee

    Cum pot gasi si eu rebusuri de completat??

    1
    1

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod
;