Prima zi de gradinita, prima zi de scoala

Cel mai "de actualitate" subiect al acestor zile se refera la adaptarea copilului la gradinita sau in clasa I-a. Primele zile, petrecute in colectivitate, alaturi de adulti necunoscuti si de copii necunoscuti au dat emotii mari mamicilor care au stat cu inima stransa gandindu-se "Ce face copilul meu?".
Unele dintre ele erau foarte speriate de gandul ca cel mic nu se va adapta, nu va dormi sau manca, va plange, va refuza zilele urmatoare etc. Sigur ca o parte din nelinistea lor s-a transmis copilului dar vazand ca lucrurile merg bine, mamicile s-au linistit.

Apare adesea intrebarea: "Care este reactia fireasca, normala a unui copil intr-o astfel de situatie de inceput?".

Desi pentru adulti, pare o situatie asemanatoare si ei sunt tentati sa compare copiii intre ei, totusi copiii sunt diferiti si reactiile lor la fel. Fiecare simte si percepe noua situatie in functie de asteptarile pe care le avea, de modul sau de a fi, de usurinta sau dificultatea cu care se integreaza intr-un mediu nou.
De asemenea este important daca exista un alt copil cunoscut in grupa sau in clasa cu el sau daca micutul este singur.

Copiii care se exprima bine si sunt obisnuiti sa puna in cuvinte propriile trairi si ganduri, vorbesc despre "cum va fi la gradinita/scoala" dinainte de inceputul acesteia. Multi dintre ei se joaca "de-a gradinita / de-a scoala" si astfel se obisnuiesc cu ideea a ceea ce va urma. Altii incearca sa anticipeze sau pun intrebari despre cum va fi, cum este educatoarea/invatatoarea, care sunt activitatile desfasurate, daca este voie sa te joci si cu ce, ce este interzis, care sunt regulile, care este ora la care mama va veni sa-l ia etc.

Foarte importanta este insa si atitudinea parintilor si a celorlalti cunoscuti fata de respectiva institutie.
Exista parinti care isi ameninta copilul cu gradinita sau cu scoala: "Vezi tu ce-ai sa patesti cand vei merge la scoala", "La gradinita va trebui sa mananci tot ca altfel vei fi pedepsit" etc. Desi sunt prezentate drept glume sau adultii cred ca cel mic nu tine minte, ele au o influenta asupra a ceea ce simte copilul in noul mediu.

Un alt aspect important este reprezentat de modul in care copilul si-a petrecut timpul pana atunci si cu cine. Pentru copiii care au stat doar cu mama pana la gradinita,  schimbarea va fi foarte mare. Pentru cei care sunt obisnuiti si cu alte persoane, care au ramas fara parinti impreuna cu alti adulti si copii, noutatea situatiei nu va fi atat de mare.
De altfel, uneori mamele prezinta copilului atmosfera din gradinita comparand-o cu petrecerile la care copilul a fost: "Va fi foarte frumos, cu multe jucarii, multi copii, o sa va jucati, desenati, cantati, dansati si niste doamne dragute vor avea grija de voi, va vor aduce de mancare, va vor ajuta sa mergeti la toaleta etc".


Reactiile copiilor


In privinta tipurilor de reactii ale copiilor, de obicei copiii plang in primele doua saptamani dimineata atunci cand se despart de mama sau sunt foarte incantati in primele zile si interesati de noile jucarii, apoi entuziasmul lor dispare incet-incet si ajung sa refuze sa se mai duca.

Atat plansul la despartire, cat si protestul de tipul: "Nu-mi place, nu ma mai duc, vreau sa stau cu tine acasa" sunt normale si dispar dupa trecerea perioadei de acomodare.
Ingrijoratoare sunt reactiile de tipul plansului fara oprire mai multe ore in fiecare zi, reactiilor somatice de tipul: vomei, refuzului alimentatiei, insomniei sau cosmarurilor nocturne, enurezisului si encomprezisului, debutul balbaielii, plansului acasa, disparitiei jocului, mutismul, ticurile, fobiile, agresivitate exagerata sau autoagresivitate. In aceste cazuri, ajutorul din partea unui specialist devine foarte necesar.


Psiholog Anca Pietraru

 

Comentarii (2)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • Gabi D pe 15 Sep 2010, 09:41
    primele zile la camin

    Baietelul meu este de trei zile in grupa mica. In prima zi a fost curios si interesat de tot , ca era nou, mi-a observat lipsa si a plans dupa ce eu plecasem deja. In a doua zi a inceput sa scanceasca de la usa caminului, cu chiu cu vai am reusit sa plec dupa 20 min si l-am lasat in hohote de plans. Azi, in a treia zi, mi-a zis ca nu vrea la camin din pat de cand s-a trezit, dar totusi am reusit sa-l imbrac sa-l duc insa nu mi-a dat drumul la mana de frica sa nu-l las acolo singur. Am reusit sa plec cu ajutorul educatoarei care i-a dat sa-si lipeasca poza pe dulapior si fiind nevoit sa isi foloseasca amandoua mainile eu m-am desprins de el si m-am departat incet...o fi plans cand o fi vazut ca nu mai eram acolo dar ce sa facem? incet, incet o sa ne obisnium si o sa fie bine, iar noi mamicile sa fim tari si sa nu cedam.

    0
    0

  • luminita pe 30 Sep 2007, 15:09
    copilul meu

    imi este teama de prima zi de gradinita a copilululi meu dar cred ca trebuie si cred ca va deveni mai independenta

    0
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod