LAVINIA RADUCANU: o super-artista cu o super-poveste de viata

Revine in Bucuresti cu un nou proiect muzical (“Swing me, baby!”) , alaturi de chitaristul Gabi Muzicas, cel care (de fapt ) a readus-o la viata artistica. Cei 2 au selectat teme de swing, tango, bossanova (ca niste “cetateni ai lumii” ce sunt) in care isi declara artistic sentimentele. Proiectul va fi prezentat la Palatul Stirbey pe 14 iunie, de la ora 20.
Revine in Bucuresti cu un nou proiect muzical (“Swing me, baby!”) , alaturi de  chitaristul Gabi Muzicas, cel care (de fapt ) a readus-o la viata artistica. Cei 2 au selectat  teme de swing, tango, bossanova (ca niste “cetateni ai lumii” ce sunt) in care isi declara artistic sentimentele.  Proiectul va fi prezentat la Palatul Stirbey pe 14 iunie, de la ora 20.

Lavinia Raducanu se pregatise pentru scena lirica si toate semnele aratau o cariera de succes in acest sens (I se incredintasera rolurile principale din AIDA, TRAVIATA, ORFEU IN INFERN…)

Facuse déja spectacolul SATRA impreuna cu Beatrice Rancea la Teatrul Muzical din Constanta si apoi la Teatrul Muzical din Timisoara cand…i-sau descoperit o serie de noduli (chisturi) maligne pe aparatul ORL. Au urmat 9 (!) operatii din zona nasului pana  pe laringe.  Ultima (efectuata in Italia)  i-a afectat corzile vocale si a obligat-o la 6 luni in care nu trebuia nici sa citeasca sau gandeaca, necum sa vorbeasca.
Asa A AMUTIT. Dupa un an a reinceput sa invete sa vorbeasca si primul cuvant rostit a fost (pe silabe) numele sotului ei : Gabi. Gabi Muzicas ( nume predestinat in general si in special in etnia lor pentru activitatea muzicala).

Acesta, sesizand ca exista riscul unei grave depresii la sotia sa (care se pregatise ca un sportiv de performanta pentru scena  operei) , i-a alcatuit acest  taraf si a convins-o ca –si poate  folosi energia si  cunostintele  culturale in (re)aducerea in atentia si interesul publicului a unei culturi cvasinecunoscuta sau suprapusa din cauza confuziilor create peste alte curente (muzica lautareasca sau manele): cultura authentic tiganeasca.

Asa au inceput sa culeaga folclor tiganesc din Rusia, Ucraina, Serbia, Ungaria, Macedonia …sa il orchestreze pentru formula de taraf preponderent din corzi (pe care Lavinia  il dirijeaza cu spatele!)…sa exerseze zilnic impreuna cu taraful dar si copiii din comunitate (cu care face cursuri de pian, canto si balet)…sa isi confectioneze costumele  (pentru care fiecare dimensiune sau culoare a  volanelor  se inscrie  intr-un cod al cutumelor ancestrale, avand o semnificatie definita)…si in final sa abordeaze libertatea swing manouche-ului initiat de Django Reinhardt.

Era firesc deci ca materialul discografic pe care l-au  lansat de curand sa poarte acest nume:DA LJUBA ( DIN DRAGOSTE) Asa cum s-a ajuns de la momentul de  depresie al protagonistei povestii noastre  la contaminarea cu energie pozitiva a oricarui public.
Dar, asa cum se vede, nu s-au oprit aici.Si se pare ca mai inca multe de aratat.

Despre LAVINIA RADUCANU & TARAFUL RROMAK  se pot spune multe dar sa ne oprim macar la cateva performante:  2  ani consecutive (2009 si 2010) au jucat cu “casa inchisa” pe toata perioada Festivalului de Teatru de la Avignon  show-urile DA LJUBA si DJANGOFOLLLIES. Proiect selectat  in 2011 de Comisia Europeana  pentru a participa la Compilatia muzicala dedicata Comunitatilor.   Taraf preponderent din corzi (alcatuit din 7 rromi pur sange din Ucraina,Ungaria,Serbia – stabiliti in Timisoara si avand, dincolo de temperament, un rafinament conferit de Conservator si de activitatea muzicala in teatrele din vestul tarii si tarile vecine), alaturi de o soprana cu calitati exceptionale care isi dirijeaza ansamblul cu spatele (!).

In costume autentice (lucrate chiar de femeile din grup) si folosind dialectul SINTI, repertoriul alcatuit  atat din clasice teme gitane (rusesti – partial facute  cunoscute de “Satra” lui Loteanu, balcanice – lansate de filmele lui Kusturica ) cat si din “jazz a la  tzigane” sau  swing manouche ( stil lansat de Django Reinhardt in Franta anilor ’40  cu unicele 2 degete pe chitara ) orchestrat  (si) pentru  partitura de voce creaza acea  atmosfera care nu conduce spre nimic derizoriu sau kitch (lucruri cu care sunt asociati rromii de obicei) ci reinvie patosul trairilor, farmecul libertatii de exprimare fara nici o ingradire (fie ea teritoriala, lingvistica sau atitudinala).
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod