Cum ne descurcăm cu cei mici în vremea pandemiei?

Cum ne descurcăm cu cei mici în vremea pandemiei?

Criza prin care trece întreaga lume acum vă obligă să luați niște măsuri, să vă readaptați stilul de viață și să lucrați cât se poate acasă.
Dacă îți e teamă că cel mic să nu regreseze și să nu piardă din achiziții, atunci trebuie să muncești continuu cu el.
 
Îți înțeleg  temerile. Știu că a fost un drum greu și anevoios și cu costuri pe care nu mai are rost să ți le socotești. After school, terapii, școală. Toate acestea l-au ajutat să se dezvolte. Iar acum nu mai sunt. Cum recuperăm? Acasă, impunând un program clar”, spune Alexandra Dreghiciu, mama unui copil cu autism și cea care a înființat ONG-ul The Story of Autism. 

Idei de activități ce pot fi făcute acasă


1. Despre emoții


Cum îl puteți învață pe copil emoțiile? Numindu-le atunci când voi înșivă treceți prin anumite emoții. Cum toată lumea traversează o perioadă destul de tensionată, nu vă ascundeți emoțiile de copil, ci discutați cu el. Acești copii sunt foarte sensibili și simt cu intensitate emoțiile, doar că nu vor știi de unde le vin. Luați-le această incertitudine. Și fiți sinceri.  Aveți încredere în ei, că va pot înțelege și odată ce văd că vă numiți emoțiile, vor invăța să o facă și ei și le va fi mai ușor să comunice și să se facă înțeleși, atunci când trec și prin stări neplăcute.
Să nu va fie teamă de plânsul copilului. E o dovadă că are încredere în dumneavoastră ca părinte. Arătați că îi înțelegeți. Atunci când unui copil îi dai voie să plângă, fără teamă că ai greșit cu ceva sau că o să repete comportamentul, e posibil să se oprească destul de repede din plâns. Anumite comportamente se opresc atunci când nu le mai opunem rezistență, când nu vrem cu orice preț să înceteze, și le acceptăm că fiind umane.
 

Citește și: Închiderea școlilor NU e o vacanță! 


2. Cum îl ajuți să povestească? 


Puteți să folosiți albumul de fotografii de când era mic. Să-i povestiți de începutul lui,de cât de mult l-ați dorit. Cred că o să vrea să-și cunoască povestea. Citiți împreună o poveste și apoi, folosind jucăriile, încercați să faceți un joc de rol.  Cu răbdare și fără a pune întrebări îl ajutăți să  spună câteva propoziții, în ordine cronologică, sau folosiți cărți de povești cu imagini și îl puneți să vorbească despre fiecare imagine.  Vă puteți folosi și de un scurt desen animat și să-i puneți întrebări, astfel încât vizionarea să aibă și un scop educațional.

3.
Programul zilnic


Dacă nu are deja o listă cu ce are de făcut zilnic, o puteți face și afișa la vedere. Puteți decupa din broșuri sau desena pe un tabel ce are de făcut: să se spele pe dinți și față, micul dejun și celelalte mese, activități de învățare: scris, citit, socotit.  Dacă folosiți tehnologia (televizor, telefon) pentru a-i oferi timp de distracție, să fie stabilite de la început limite de timp. Nu vă așteptați să vină de la el. Dacă nu vrea să mănânce, puteți să-l întrebați așa: mănânci acum sau peste 5 minute?
Alt lucru care poate funcționa este să-i spuneți că îl așteptați la masă, în loc de opțiunea impusă: treci la masă. 

Orice rutină este prilej de învățare și exersare de noi abilități. Nu-i place să se spele pe dinți? Dacă știți că îi place să fie primul și să câștige orice, provocați-l la întrecere. Care e primul la baie și se spală corect pe dinți? (îi arătați mai întâi care sunt toate mișcările). Puteți spune, dacă nu sunteți sigur că se spală corect, că vreți să verificați și mai dați odată cu periuța. Sau vă spălați unul pe altul. Orice activitate să fie și prilej de joc.
Copiii vor să vă vadă zâmbind, să vă vadă fericiți, să râdeți împreună. Asta le dă siguranță că lumea este un loc bun. Faceți împreună rețete. Poate ajuta la cântărirea ingredientelor, la amestecul lor, să le scoată și să vi le aducă din frigider, să arunce cojile de legume sau fructe, să le spele,  și chiar să curețe legume.  Cu cât văd că pot face mai multe, cu atât vor folosi mai rar stimularile și vor avea și satisfacția că lucrează eficient. Fiecare activitate să fie prezentată în pași mici, astfel încât să înțeleagă ce are de făcut, pentru a evita frustrarea sau refuzul de a face ceva.

4. Jocul social


Este de ajutor să învețe importanța regulilor prin joc.  Aveți la dispoziție un set de cărți de joc? Îl puteți învăța cum se joacă război sau macao, jocuri care cu siguranță vă aduc aminte de copilărie.  Dacă se supără că pierde, fiți empatic. Îi amintiți că jucați de plăcere în primul rând.  Puteți să-i acceptați supărarea, chiar dacă nu sunteți de acord cu ea.

5. Activități de detensionare


Când vedeți că e tensionat, un joc de leapșa distractiv ar putea să-l ajute să scape de starea care îl apasă.
Puteți stabili niște reguli pentru jocul în casă: se merge cu pași de uriaș, fără să alerge, se folosește o singură cameră etc. Puteți juca leapșa pe animale, prilej să repetați animalele domestice și sălbatice sau pe legume sau fructe etc. Gâdilatul poate ajuta un copil ursuz să-și schimbe starea de spirit și te detensionează și pe tine ca adult, pentru că de obicei apare râsul și atmosfera se relaxează. “Dragi părinți, voi sunteți cei care ați fost mereu aproape de copilul vostru, cei care îl cunoașteți cel mai bine și care îl iubiți cel mai mult.  Indiferent de vremurile care vin, și cât va mai dura până ce copilul își va relua terapia sau activitățile educative zilnice, aveți încredere că puteți să-l ajutăți. Un copil are nevoie în primul rând de voi, de părinții lui, de o relație stabilă, de limite ferme și de iubirea voastră necondiționată”, spune Alexandra Dreghiciu. 

"Când un copil se simte confirmat, recunoscut, în el se dezvoltă o infinitate de lucruri noi, dincolo de competențele obișnuite"(Jacque Salome).

Și nu uita:  "Copilul tău este cel mai bun! Ajută-l să simtă asta."

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod