Divort amiabil!?Cum fac fara avocat?
-
0 0Am 29 de ani, sotul are 61, suntem casatoriti de 7 ani si jumatate. De vreo luna mi-am dat seama (cu ajutorul unor cuvinte spuse de el, care m-au trezit) ca vreau sa divortez. Am stat tot concediul acasa amandoi, nu am vorbit decat maxim 10 cuvinte pe zi (cand trebuia sa luam masa). El probabil crede ca o sa-mi treaca, eu insa sunt decisa sa divortez, cu orice risc. As vrea un divort amiabil, insa am inteles ca cererea poate fi facuta si de soti, nu neaparat de un avocat. Cum ar trebui sa sune aceasta cerere: Subsemnata,...in calitate de sotie, subsemnatul...in calitate de sot, va adresam rugamintea de a desface casatoria incheiata la data de ...?
Trebuie scrisa de mana sau la calculator? Stiu ca trebuie semnata de ambii. Deocamdata, n-as vrea sa dau bani la avocat doar pe o cerere, dar daca trebuie, fac si asta. Cu partajul cum trebuie procedat: putem sa scriem noi pe o hartie ce vrea fiecare, semnam, si depunem la judecatorie, sau trebuie avocat? Vreau sa pregatesc maine macar cererea si sa-l pun pe sot sa semneze. Daca totusi as apela la un avocat, cat poate sa-mi ceara pentru cererea asta? Stiu ca judecatorii sunt in concediu, dar eu pot sa depun cererea la judecatorie deja - o fi cineva la ghiseu? Astept sfaturi de la voi. In familia mea nu a divortat nimeni, insa sotul mai are doua divorturi la activ (ambele ne-amiabile). -
-
-
I-am scris pe email acum vreo doua saptamani ca vreau sa divortez, insa el cred ca are impresia ca mi-a trecut. Repet, nu vorbim de peste 3 saptamani, de cand m-a facut idioata si a iesit din casa. A revenit peste vreo 7 ore si ii trecuse, mi-a zis iar "puisor". Insa "puisorul" se pare ca murise de mult timp, insa nu-mi dadusem seama sau nu vroiam sa realizez. Lui i-ar conveni sa stau in continuare cu el, sa-i gatesc, sa-i spal, sa-i fac curat, sa zugravesc, sa fac servici, sa sap prin gradina, si lista poate continua. Eu insa sunt foarte tentata de ideea de a fi libera, cu orice pret. Sunt constienta ca imi va fi extrem de greu singura, dar se poate spune ca si sunt singura, ca de fapt eu fac absolut totul in casa de multi ani. El doar aduce mai multi bani, pe care n-as putea spune ca-i cheltuie cu mine. Am cumparat in comun casa in care stam si o garsoniera in care nu sta nimeni si doua masini. Deci normal ar fi sa le impartim, nu? Asta ar fi ideal, dar nu stiu daca e de acord. Vreau sa fac cererea de divort amiabil si sa i-o pun in fata s-o semneze, ca sa-l provoc la o discutie, de care n-a fost in stare timp de 3-4 saptamani cat am stat acasa in concediu, desi i-am dat sansa sa indrepte ce-a gresit. Probabil nu se simte vinovat de nimic.
-
Alo... Centrala? Trezirea la realitate draga fata ca divort amiabil in mod sigur nu a sa fie daca in 3 saptamani nu ai reusit sa vorbesti cu el.
Divort amiabil e cand poti comunica cu partenerul. Ce crezi ca o sa fie as usor.
Sa ii pui in fata o hartie pe care el sa o semneze si sa cedeze juma de avere. Draga mea esti naiva pentru varsta ta.
Fa imediat copii legalizate dupa toate bunurile comune pe care le aveti si pastreaza-le intr-un loc igur ca sa ai dovada ca sunt comune. Si neaparat vorbeste cu un avocat.
Daca el cred ca tie ti-a trecut si totul e bine pai daca vii cu hartia o sa il ei ca din oala. Cum adica nu ai resuti s discuti cu el in trei saptamani de concediu desre divort.
In mod sigur nu va fi divort amiabil asa ca cauta-ti un avocat. -
Eu am trecut printr-un partaj( era o mostenire) la 18 ani si stiu cum se pot schimba oameni cand au bunuri de valoare de impartit.
Barbatii de varsta lui nu renunta cu una cu doua la avere. Asa ca te asteapta o lupta
crancena. Macar cu garsoniera sa te alegi din asta. Daca garsoniera e nelocuita eu zic sa te muti imediat in garsoniera ca atunci nu te mai soate nimeni de acolo.
Deci inainte sa incepi divortul incearca o separare fizica de sot ca dupa aia e mai usor sa te duci la tribunal si sa zici nu mai locuim in aceeasi casa de xx ani. -
Cel mai indicat este sa iti iei un avocat, sa te reprezinte...el stie cel mai bine procedura de divort.
Orice avocat care nu e "hapsan" dupa bani, te va sfatui sa ai un divort cat mai amiabil si te va ajuta as eviti orice complicatie care ar putea sa apara. Tot el te poate sfatui ce motive de divort sa invoci pentru a-ti sustine cererea etc.
Dar, tu zici ca nu vrei avocat.
Bun, atunci pasii sunt urmatorii:
1.Mergi la judecatoria cu ultimul domiciliu comun cu un dosarel unde pui copii dupa certificatul de casatorie si dupa cartile voastre de identiate ( copie dupa certif de nastere al copiilor nu cred ca e cazul daca nu aveti copii).
2. Intocmesti o cerere in care scrii subsemnata , domiciliata, casatorita cu, in data de,inscrise in certif de casat cu nr..etc....Doresc desfacerea casatoriei de xulescu pentru motivele....Si cererea asta o faci in 3 exemplare.
( poti sa mai ceri niste indicatii si de la judecatorie de acolo, oricine te poate ajuta, chiar si un amarat de portar)
3. Platesti o taxa judiciara si o taxa de timbru ( amandoua nu cred ca depasesc impreuan 50 RON)
Inaintezi dosarul si ti se va comunica data primei infatisari ( probabil octombrie).
Partajul bunurilor e cu totul altceva. Nu are nici o legatura cu divortul.
Dupa ce termini cu divortul, daca tu si sotul nu va intelegeti asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei, atunci faceti proces de partaj. Aici insa ai SIGUR nevoie de un avocat pt ca aici procedura e mai complicata plus ca vei avea nevoie de expertize, dovedirea contributiei fiecaruia, etc...complicat oricum.
Un sfat important: preferabil sa nu ajungeti la partaj ca aproximativ 10% din valoarea bunurilor partajate o sa o pierdeti cu exepertize, avocati, notari, etc...
Si inca ceva: Sa nu ai impresia ca bunurile dobandite in timpul casatoriei se impart in jumatate. Depinde de aportul fiecaruia. Daca sotul tau a castigat 20000RON/luna si tu ai castigat 2000RON/luna, cu toata munca ta in gospodarie, nici un judacator nu iti va acorda jumatate din bunurile comune.
Daca mai ai alte intrebari, poti sa imi scrii si daca te pot ajuta, te ajut.
K.
Off topic : Nu e cam mare diferenta de varsta dintre voi? El are 61??? Fata draga, tu de ce te-ai maritat in primul rand cu acest individ? Pentru case si masini? No offense dar chiar nu m-am putut abtine.
Ma rog, fiecare cum isi intelege viata...eu una stiu ca nu sunt fana de mini si iri,dar nah...nu sunt eu aici sa judec pe nimeni. -
Inca ceva...daca acum nu vrei avocat si , sa zicem ca sotul tau nu o sa fie de acord cu divortul amiabil, poti si ulterior sa iti angajezi unul...
Daca sotul tau a mai avut 2 divorturi neamiabile, ma indoiesc ca acesta va fi unul amiabil...dar tu il cunosti cel mai bine.
Daca imi vei spune si discrepanta dintre veniturile voastre, poate voi reusi sa iti dau un sfat si referitor la sansele tale de a ramane cu jumatate din bunuri...dar, cum zicea solveig...macar cu garsoniera sa ramai...asta cred ca e destul de plauzibila. -
Am intrebat la judecatorie, cica se poate depune cererea luni si miercuri. O sa vorbesc totusi cu avocata.
Tocmai, ca nu m-am maritat cu el pentru case si masini. Daca eram genul asta de persoana (si mi-e ciuda ca nu sunt), imi gaseam si eu unul cu mult mai multi bani. M-am maritat cu el pentru ca il iubeam si pentru ca a insistat (a simtit de la inceput ce buna sunt la casa omului), n-a vrut sa ma scape. Asa ca in trei luni m-a convins. Mie mi se parea amuzant si straniu sa ne casatorim, acum n-as mai face-o. Mi-a promis multe lucruri pe care nu le-a realizat, iar o parte din lucruri s-au miscat datorita mie. Am vandut casa lui (in care nici unul nu se simtea bine) si am cumparat (datorita abilitatilor si rabdarii mele) doua case si una dintre masini. Tot timpul am incercat sa il scutesc de la plata unor lucruri (zugraveala, sapat prin curte, adunat moloz, carat saci de moloz, spalat masina, etc, etc) care in mod normal nu ar fi facute de o femeie, desi am doar 49 de kilograme si am si studii (deci nu sunt vreo tembele care a fost angajata ca necalificata, deci isi merita soarta). M-am gandit si la varianta ca nu-mi da de bunavoie garsoniera, asa ca ma pot muta intr-un camin al institutiei unde lucrez. Daca nu-mi da masina (la care au contribuit ai mei), sunt in stare s-o lovesc de un stalp. La urma urmei, n-a costa decat 700 de euro. Deocamdata nu pot sa-l iert si imi vine sa-l pedepsesc cat mai aspru. Imi vine greata cand ma gandesc ca tace si bea bere, crezand ca o sa-mi treaca in final. E atat de capos si imbecil incat nu realizeaza ca a gresit. Am si eu partea mea de vina, si anume ca am iertat si am inghitit tot ce m-a deranjat in anii astia, ca asa am fost educata. Proasta educatie! -
Daca vrei sigur sa te desparti de el cel mai indicat e sa te muti acum in garsoniera aia ca dupa aia e mai greu. Cine stie schimba yala sau ce mai face.
Ca oricum daca vrei sa divortezi nu mai are rost sa locuite impreuna si o sparare inainte de divort e indicata sa vezi daca poti trai fare el si nu ii duci dorul. -
Draga mea muta-te in garsoniera aia acum ca nu are cum sa te dea afara. Sau mai greu. Muta-te in garsoniera si schimba yala. Stiu ca e murdar ce spun dar in astfel de situatii nu ai ce face. Trebuie sa te gandesti la viitorul tau.
Eu nu inteleg de ce renunti la drepturile tale asa de usor. La urma urmei sunt 7 ani de munca si sacrificii dedicati lui. Nu mi se pare normal sa pleci cu mana goala du atata vreme.
Trebuie sa lupti pentru drepturile ce ti se cuvin. -
Nu te judec, tu stii...e viata ta, inca esti tanara si poti fi fericita...
Tu zici ca ai vandut casa lui si din acei bani ai luat cele 2 case si o masina...Pai dragutzo, nu conteaza ca le-ati luat in timpul casatoriei. Stii de ce? Daca el vine cu acte doveditoare ca au fost achizitionate cu banii din casa ce o avea inainte, tu NU AI NICI UN DREPT ASUPRA LOR!
Tu ai dreptul la ceea ce s-a luat in timpul casatoriei dar nu pe baza vanzarii a ceva ce ai avut inainte de casatorie...
Daca vrei sa iti spun exact ce poti obtine si ce nu, ti-am spus, trebuie sa stiu exect discrepanta dintre veniturile voastre, valoarea bunuriloe, cand au fost achizitionate, cu ce bani.
Pt masina cu 700 De EURO pt care zici ca ai primit bani de la parintii tai, o poti revendica DOAR DACA ai un act doveditor de la ai tai ca ti-au dat banii pt achizitionarea masinii. Daca nu ai, se presupune ca masina e achizitie comuna a ta si a sotului.
Pt orice intrebari, poti sa imi scrii aici sau pe private. -
Eu nu cred ca legea roman calculeaza in functie de veniturile fiecaruia. Eu cred ca e jumate/jumate. Ca o sotie char daca are venituri mai mici se ia inconsiderare si munca depusa in casa. Si Keisha ce se intampla cu sotiile care sunt casnice: raman in fundul gol dupa 20 de ani de mariaj. Eu stiu ca in cazul ala sotul e obligat si la o pensie alimentara.
-
-
Solveig, eu stiu ceea ce spun pentru ca stiu destul de bine dreptul familiei.
Pensie alimentare se plateste sotiei doar in cazul in care acesta nu se poate intretine pe viitor ( handicap survenit in timpul casniciei) sau pentru vre-o boala produsa in timpul casniciei.
Pensie alimenatar se da obligatoriu unui copil pana la 18/26 ani ( pana al terminarea studiilor).
Daca o sotie sta 20 de ani, casnica, cu un sot care castiga 200 milioane lunar, in nici un caz nu va primi jumatate din bunurile din timpul casniciei...poate o treime...si stii de ce? Pentru ca nici un judecator nu va aprecia ca munca in gospodarie poate echivala cu 200 de milioane plus ca sunt atatea femei care se ocupa si de gospodarie si de casa.
Iar, daca sotul a avut bunuri imobile inainte de casatorie si le-a vandut in timpul casatoriei ( si poate dovedi ca cu acei bani s-au luat alte imobile - cu acte la notar de exemplu)) se considera bunuri care i se cuvin lui de de drept.
Daca sotia insa dovedeste ca a avut si ea un aport ( sa zicem ca a avut si ea un imobil sau i-au dat parintii niste bani - si poate dovedi), abia atunci se considera BUNURI COMUNE!
Eu am zis in cazul in care se face proces de partaj...daca ei se inteleg amiabil si sotul considera ca vrea sa isi imparta bunurile ce i se cuvin lui cu sotia, e numai treaba lui, nu il impiedica NIMENI.
Solveig, daca nu crezi ca stiu ce zic, pune-te si studiaza un pic problema si contrazi-ma...si apoi vedem.
SFAT PT TOATE EVELE CASATORITE: Incercati ca orice bani primiti de la parinti, orice achizitii la care contribuiti consistent, sa vi le acoperiti cu acte! Astfel, in cazul unui divort, nu veti sta ca pe jar tremurand de frica ca celalalt e mai bine acoperit cu hartii si poate sa va lase fara nimic. -
solveig, nu mai vorbi prostii, te rog...ca fata va crede ce spui!
NU ARE NICI O IMPORTANTA PE NUMELE CARORA SUNT BUNURILE la impartitul bunurilor!
Conteaza daca garsoniera e pe numele sotului doar intr-un anumit caz : sotia se muta acolo pana la finalizarea divortului, sotul, din razbunare poate, ca proprietar, sa ii intrerupa contractele la curent, apa, etc. ( au fost cazuri).
DECI: daca a vandut casa avuta inainte de casatorie si a luat cu acei bani 2 case si o masina in timpul casatoriei, sotul poate incerca dovedirea ca acele bunuri sunt proprii ( cu acte, martori, etc) si sotia nu are nici un drept la acestea si bunurile respective nu vor intra in masa bunurilor de partajat.Punct.
Restul, care s-au luat din banii comuni, se considera bunuri comune si se vor imparti potrivit contributiei fiecaruia...el cu contributia lui, ea cu contrubutia ei...daca sotia nu a avut salar se va considera ca a contribuit cu munca in gospodarie ( si se va evalua munca in gospodarie).
Ne-am inteles? -
Revin...ca am mai citit mesajele initiatoarei topicului.
Deci, acum aveti o casa, o garsonniera si doua masini. Zici ca casa ati vandut-o si , datorita rabdarii tale ati reusit sa luati o alta casa, o garsoniera si o masina.
Ei bine, daca ajungeti la un proces de partaj, judecatorul nu te va recompensa pt rabdarea ta, stai linistita.
So,daca sotul e constient ca acea casa+garsoniera+o masina sunt luate din banii casei lui ( si are acte care arata ca banii din vanzarea casei au acoperit banii pt achizitionarea celorlalte 3 bunuri), el poate sa nu imparta cu tine aceste bunuri.
Daca tu nu ai niste acte cum ca mama si atta sau tu personal ai avut o anumita suma cu care ai contribuit la luarea bunurilor de mai sus, intr-un proces de partaj se POATE dovedi ca tu nu ai nici macar un drept la bunurile de mai sus.
Si singurile bunuri partajabile vor fi masina si evetualele bunuri casnice ( gen masina de spalat, frigider) pe care, poate, le-ati luat dupa ce v-ati casatorit.
Ai grija la avocatul pe care ti-l alegi ( daca v-a fi cazul). Multi avocati te incurajeaza si iti promit sarea si marea doar pentru a-ti lua banii. Fii foarte prevazatoare...la un proces de partaj in care sotul tau nu va fi de acord sa iti lase bunuri care (ti-am demonstrat) ii revin lui de drept, s-ar putea sa pierzi si procesul si o multime de bani bagati in avocat.
Multa bafta. -
Deci: casa si garsoniera au fost cumparate acum 3 ani (nu stiu cum ar putea dovedi ca banii au provenit din vanzarea casei lui, pe care tot eu am zugravit-o camera cu camera cand era plecat in delegatii ca s-o putem vinde onorabil) si suntem trecuti ambii in contracte. Prima masina a fost cumparata in primavara, am inceput sa circul cu ea (doar eu am carnet valabil), dar n-au fost facute actele cu fostul proprietar, ca a plecat la scurt timp din tara cu un contract de munca. Eu tin foarte mult la masina asta desi e veche si mare, sotului insa nu-i place. Acum cateva luni a facut un credit de nevoi personale fara sa stiu eu pentru ce ia banii (am crezut ca vom amenaja in sfarsit bucataria) si a cumparat a doua masina, cu acte, insa acum e la service. Mentionez ca n-avea nevoie de a doua masina, ca oricum are sofer si nici nu conduce prea bine. Si-a urmat un vis, ceea ce eu nu prea am facut.
Mai mentionez ca am martori pe toti vecinii din curtea alaturata care m-au vazut de 3 ani carand singura saci, sapand, curatand caramizi, dand la lopata, in timp ce el dormea linistit in casa. N-a iesit nici o data in curte sa faca ceva si nici in casa n-a batut vreun cui (cand e sa repare ceva face atata caz ca el a facut si a dres, si ce destept e el), ca eu sunt multivalenta, ma pricep sa fac multe (asa am ajuns sa am dureri de spate ingrozitoare si doctorii mi-au spus ca daca mai ridic multe greutati ajung la operatie). Dar decat sa-l pun pe el sa ma ajute si sa inceapa sa se vaite sau sa stea langa mine si sa dea indicatii, mai bine am facut singura chestii uneori supraomenesti. Exemplu: anul trecut cumaparase un sac de mortar de 50 de kilograme si l-a pus cu siferul afara. A venit seara (el statea la televizor) si m-am gandit ca e pacat sa-l ploua, deci l-am tarait eu in casa (eu avand 48-49 kg!) si de-abia dupa aia m-am uitat ce scrie pe sac. Cred ca greseala capitala a fost ca tot timpul m-am gandit sa fac si aia, si aia, ca o sa se bucure ce sotie gospodina are. Ce sa fac ca sa fiu si eu ca alea care nu accepta decat sa fie duse la restaurant, sa mearga la coafor (eu ma tund singura, imi fac manichiura si pedichiura singura), sa-si ia hainde de firma (imi mai aduce si el cate ceva din strainatate, insa majoritatea mi le iau de la second hand, ca sunt mai deosebite, sau imi cos singura). Animalutele pe care le avem (si el le iubeste) le hranesc cu mancarea cea mai ieftina, sa nu-l pun la cheltuiala. Din cand in cand mai salvez cate un animal de pe strada, apoi il dau spre adoptie, insa el a fost de acord cu asta, cu tot deranjul provocat. Penultimul catel el m-a pus sa-l iau de pe strada. Cam asta ar fi o parte din poveste. -
Daca ma mut in garsoniera o sa fie foarte greu, ca e la demisolul unei vile, are un singur gemulet, e neamenajata, se ajunge la ea printr-un hol intunecos, are instalatia de lumina stricata, parca vad ca o sa ma apuce depresia. Langa garsoniera mai avem un garaj, la parter, m-ar bine i-as pune geamuri in loc de usi si as sta acolo. Si n-ar zice ca am parasit domiciliul conjugal? Problema e ca trebuie sa am liniste zilele astea, ca-mi pregatesc doctoratul.
-