Ce sa fac?
-
1 07 ani de relatie si nu v-ati casatorit ?????? schimba-l fara nicio remuscare !!!!! -
-
Problema nu este amica, din punctul meu de vedere, ci cat este el de insensibil la sentimentele tale. Nimeni nu stie cum exact functioneaza relatia voastra in afara de voi, insa de aici de pe forum din ce-ai scris tu se vede ca nu iti respecta punctul de vedere. Daca nu ar avea nimic de ascuns si prietenia lor ar fi intr-adevar foarte speciala pentru voi, ar sta si-n cap sa reuseasca cumva sa va apropie, sa va faca sa va cunoasteti si sa iti inlature absolut orice indoiala.
Insa unor barbati (si femei de altfel) insecuritatea partenerei le hraneste foarte mult ego-ul. A-si stii femeia total terorizata de gandul ca te va pierde ii face pe unii sa se simta masculi feroce, dezirabili, asa ca vor cauta sa repete situatiile in care reusesc sa se simta asa cu pretul sentimentelor tale.
Nu il dispretui, prietenul tau este probabil mai imatur si face asta din slabiciune, foarte probabil fara sa realizeze. Din pacate nu cred ca il poti educa tu, si poti foarte bine sa te respecti pe tine insati cand el n-o face si nedispretuindu-l (desi da e mult mai usor sa il urasti un pic). A te respecta pe tine inseamna, din punctul meu de vedere, si nu le stiu pe toate, dar iti dau opinia mea, a nu accepta aceasta situatie si a-i comunica asta pentru ultima data. Desi i-ai mai spus-o, finalizand lucrurile deschis te va ajuta pe tine sa simti ca ai beneficiat de o incheiere clara.
Sigur ca daca te desparti de el si te muti etc el se va simti complet destabilizat (pentru ca puterea lui din aceasta situatie stabilizata vine) si cel mai probabil va veni tarandu-se in genunchi si-ti va promite si luna de pe cer. Sau va fugi direct in bratele ei. Nimeni nu poate stii si sincer nici nu exista vreo certitudine. Sau mai rau, se va intoarce dupa ce va fi fugit in bratele ei si va fi dezamagit dupa o perioada pentru ca nu isi va mai primi doza de putere pe care o ia din insecuritatea ta. Asa ca lasa-l sa mearga unde vrea si reorienteaza-ti prioritatile. Este foarte putin probabil ca acest comportament sa se schimbe, mai ales prin influenta ta. Si chiar daca se schimba, iti va face vreo placere sa-l stii alaturi de tine fortat si de teama cand in gandul lui ar vrea sa fie la iarba verde cu femeia cealalta? Probabil ca nu.
Imi pare rau ca treci prin asta si iti doresc mult ori sa se rezolve ori sa treci cu bine peste relatia asta, pentru ca meriti mult mai mult de-atat. Mult succes! -
-
S-au intamplat cateva lucruri de la ultima mea postare.
Ne-am intalnit in seara venirii lui de la lac, m-a vazut ca-s suparata si a tot insistat sa ii spun ce e cu mine, desi stia. I-am raspuns ca stie si e mai bine sa nu deschidem subiectul ca nu are rost, ca l-am mai deschis si in trecut. A insistat si l-am deschis, i-am mai explicat o data iar la un moment dat m-a intrebat ,,ce inseamna asta?,, Credea ca vreau sa o terminam dar i-am zis ca nu si a continuat cu ,, ce ti-a facut fata asta, ce ai cu ea, uita-te la ea ca ai de invatat de la ea etc.,, Toate astea s-a intamplat vineri, sambata a plecat din tara...
Nu stiu ce se intampla, sunt intr-o mare ceata. Vorbim zilnic pe whatsapp si se enerveaza din orice. Imi zice ca ii repet aceleasi povesti. De ex. i-am zis cum mi-ar placea sa fie barbatul cu care ma voi marita si daca vom avea locuinta noastra: sa incercam intr-o seara libera o reteta noua, sa ma ajute din cand in cand la bucatarie curantand macar un morcov sau tinandu-mi companie, sa nu stea in pat cu semintele in fata si ci ochii la meci iar eu sa fac toate treburile casnice... Si s-a enervat teribil, ca ii fac eu lui regulament, ca fortez lucrurile si sa las sa vina de la sine.
Si de aici a pornit o adevarata furtuna din partea lui, aducand din nou trecutul in fata: Ca l-am tinut in tot acesti ani de rezerva, ca m-am dus cu altii, ca daca ii dadeam pace poate era insurat si avea copii, ca nu i-am demonstrat ca il iubesc... si invoca mereu, ,,daca nu poti fi ce vreau eu, da-mi pace,, La fiecare a doua propozitie aud asta, ca o terminam daca aia si aia si aia...
Intr-adevar, am mers si m-am intalnit cu altii in trecut, dupa un an de zile de respingere din partea lui, in care chiar el a zis de nenumarate ori: mergi la altul, cauta-ti pe altul...
Intr-adevar eu nu lucrez, dar imi caut, el lucreaza si castiga bine. Nu ma intereseaza cat si ca sa fie clar nu imi trimite bani.
Zice tot timpul ca partea lui si-o face foarte bine, doar din partea mea nu vede nimic. Dar nu simt ca ma iubeste, nu simt respect, nu simt apropiere, nu simt drag, niiodata nu e de acord cu parerile mele. Mai mereu nici nu ma lasa sa imi termin fraza ca se baga peste mine, de multe ori striga, e nervos, desi, pana la urma e fara motiv.
I-am explicat ca eu vad altfel o relatie, chiar daca azi macam o coaja de paine si maine friptura sa fim tot doi sau daca azi avem bani si maine nu, la fel. Si mi-a raspuns sec ca nu se pune problema despre doi, ca asta dintre noi e o incercare de a fi doi, si ca nu e o relatie serioasa.
Dupa 7 ani (6 ani si 9 luni mai exact) de bune si de rele. De clipele cand profita de mine din toate punctele de vedere posibile stiind ca-l iubesc. De zilele cand nu avea bani si ii cumparam mancare si ma lasam pe mine la o parte, de ziua lui de nastere cand si-a refuzat cadoul, lasandu-mi-l pe pat si plecand. Si multe altele...
Si, da, cred ca e sfarsitul... sau spre sfarsit, adus de el, ca de obicei.... si nu cred ca o sa fiu in stare sa-nteleg vreodata de ce s-a mai impacat cu mine, iar de intrebat nu o sa o intreb pentru ca nu vreau sa se enerveze si sa imi urle...
-
0pufarinA said: A insistat si l-am deschis, i-am mai explicat o data iar la un moment dat m-a intrebat ,,ce inseamna asta?,, Credea ca vreau sa o terminam dar i-am zis ca nu si a continuat cu ,, ce ti-a facut fata asta, ce ai cu ea, uita-te la ea ca ai de invatat de la ea etc.,, "
Când cineva vrea sa schimbe ceva, nu schimba degeaba, de dragul schimbarii ci pentru ca nu-i mai place ce are.
"Ai de invatat de la ea" s-ar traduce ca ea e mai desteapta decat tine si tu trebuie sa inveti ca sa fii ca ea pt ca lui asa ii place: ca ea.
Nu stiu ce se intampla, sunt intr-o mare ceata. Vorbim zilnic pe whatsapp (...)
Pierdere de vreme ; in timpul asta ai putea sa citesti o carte, sa vezi un film, sa faci sport, sa iesi cu prietenele, sa te inscrii la niste cursuri, de orice, sa inveti o limba straina, sa gatesti prajitura care iti place tie si multe altele ... si dupa, sa fii zen, nu plina de nervi post-whatsapp.
Si de aici a pornit o adevarata furtuna din partea lui, aducand din nou trecutul in fata: Ca l-am tinut in tot acesti ani de rezerva, ca m-am dus cu altii, ca daca ii dadeam pace poate era insurat si avea copii, ca nu i-am demonstrat ca il iubesc...
Ei, uite, a venit momentul sa-i demonstrezi ca il iubesti: ii redai libertatea si el se va insura maine
(de parca femeile cumsecade sunt pe toate drumurile... )
La fiecare a doua propozitie aud asta, ca o terminam daca aia si aia si aia...
Mai are si tupeul sa te ameninte...
Dar nu simt ca ma iubeste, nu simt respect, nu simt apropiere, nu simt drag, niiodata nu e de acord cu parerile mele. Mai mereu nici nu ma lasa sa imi termin fraza ca se baga peste mine, de multe ori striga, e nervos, desi, pana la urma e fara motiv.
I-am explicat ca eu vad altfel o relatie, chiar daca azi macam o coaja de paine si maine friptura sa fim tot doi sau daca azi avem bani si maine nu, la fel. Si mi-a raspuns sec ca nu se pune problema despre doi, ca asta dintre noi e o incercare de a fi doi, si ca nu e o relatie serioasa.
Eu inteleg ca tu nu te simti confortabil cu el, ce sa mai zic de iubire... iar el nici macar nu ia in serios "relatia" voastra, dupa 7 ani, tot tatonari si incercari are in cap.
Dupa 7 ani (6 ani si 9 luni mai exact) de bune si de rele. De clipele cand profita de mine din toate punctele de vedere posibile stiind ca-l iubesc. De zilele cand nu avea bani si ii cumparam mancare si ma lasam pe mine la o parte,
Mare greseala ai facut !
In viata, o singura persoana merita sa-ti rupi de la gura pt ea: copilul tau, cand e minor, neajutorat si depinde in totalitate de tine.
(.... )de ziua lui de nastere cand si-a refuzat cadoul, lasandu-mi-l pe pat si plecand.
Grosolanie de cea mai joasa spetza !
Si, da, cred ca e sfarsitul... sau spre sfarsit, adus de el, ca de obicei.... si nu cred ca o sa fiu in stare sa-nteleg vreodata de ce s-a mai impacat cu mine, iar de intrebat nu o sa o intreb pentru ca nu vreau sa se enerveze si sa imi urle...
S-a impacat cu tine pt ca esti ceva sigur, cu sentimente stabile demonstrate de cei 7 ani de rabdare , cea care ii face mancare, care se sacrifica pt el, care e afectuoasa ... si persoane d'astea nu gasesti pe toate drumurile. Dar el stie doar sa profite !
Sfârsitul adica eliberarea din mlastina unei relatii toxice care te consuma incet dar sigur.Cand vei scapa de el, o sa simti ca ti s-a luat o piatra de pe inima.
cu drag,
coana_mare
-
-
-
-
-
-
O Doamne ma disfruta genul asta de frecat ficatii.
Daca nu erai tu eu eram deja insurat. Hai lasa-ma .Si de ce nu te-a luat pe tine ?
Ai ceva de invatat de la ea? Ce? Un om e unic in felul lui. Daca lui aia ii place rimelul eu sunt obligata sa ma dau? Neah.. inchide caile de comunicare si fa-i vant.
Daca voi va ceratti ca orbii si ani au trecut si nu aveti nimic palpabil, sentimente de liniste si pace, mai bine pas.
Cu timpul grijile se aduna, va mai luati, faceti rate pe la banci si vreo 2 copii si o sa va bateti ca orbetii in strada. Fa-i VANT. -
-
-
Comparatia cu aceasta femeie si remarca ca ai de invatat de la ea este extrem de josnica. Si in general modul in care te trateaza. Cat timp nu incepi sa te tratezi singura mai bine (de exemplu prin a nu sta intr-o relatie care te devalorizeaza puternic) nu o sa o faca nimeni din pacate. Stiu ca vorbesc din experienta. Hai, capul sus si da-i vant, pun pariu ca se va soca de schimbarea brusca a raportului de putere. Dar totusi e un om josnic, iti calca sufletul in picioare chiar de buna voie asa. Nu stiu ce anume din trecutul lui explica acest comportament neglijent, insa nimic nu il justifica si te rog eu mult nu mai sta sa fii tratata asa. Intrerupe urgent orice comunicare, nu faci decat sa iti ofilesti tineretea pe langa un insensibil care doar te va rani.
-
Am revenit, dupa o luna si un pic....
Noutati? Nu multe.... aceleasi certuri, reinviat trecut...
A venit acasa, dupa 5 saptamani de stat in afara tarii, maine pleaca iar...
S-a despartit de mine, cu scandal, cu urlete... azi, vineri, 7 octombrie 2016...
Nervii au pornit de la faptul ca, am avut tupeul sa il intreb de ce a deblocat-o pe una pe whatsapp (am vazut cu ochii mei) (inainte de a ne reimpaca s-a intalnit cu una de 18 ani o data, el avand 30...) si a inceput cu n-am incredere in el, ca lui i s-a acrit, ca nu sta el in mine, ca el e sincer si-mi spune-n fata ca nu ma iubeste si sa apreciez lucrul asta si ca nici nu poate fi vorba de o eventuala casatorie intre noi si cum am putut sa ii propun sa ne mutam impreuna... si multe altele care m-au ranit dar el n-a vazut, discutia fiind telefonica...
Mi-a zis multe, material de cel putin 2 capitole dintr-o carte... Am stiut ca se apropie acest sfarsit, i-am spus-o de vreo doua ori si probabil a lungit-o ca sa nu fie ca mine...
E mai clar acum ca oricand in capul meu ca nu a tinut la mine sau poate ca a tinut, dar nu suficient. De aici comportamentul lui, isteriile, taci, asculta si fa ca mine... Dar ma intorc si ma mai intreb de ce a fost de acord sa se reimpace cu mine?
Si nu mai stiu, imi piere cheful de tot, am asteptat 7 ani sa evoluam si... nimic.
-
Nici un lucru nu e intamplator,tot ceea ce ti se intampla este rezultatul alegerilor tale iar suferinta e fireasca dar suferi din cauza ta ,nu a lui.Tu ai ales sa ramai langa el 7 ani ,desi ti-a dat de inteles ca nu esti destul de buna pt el,tu alegi injosirea de a ramane langa un om care nu te iubeste,ai pierdut sapte ani in cate si tu puteai avea familia ta ,copiii tai,langa omul potrivit.Vrei sa ierzi alti ani tot intrebandu-te de ce aia sau ailalta, iTIsau asteptand zadarnic sa se schimbe?NEVER.Iti irosesti tineretea ,iti macini nervii,soporti umilinte, pentru ce,s-au terminat barbatii?Sau poate si faptul ca nu lucrezi te face mai dependenta de el?Sau poate nu ai unde sa te duci ,ca ,na ,ai parinti si nu vrei sa se iste discutii cum ca s-a folosit de tine apoi ti-a dat cu piciorul.Cauta-ti un baiat potrivit caracterului si cerintor tale,nu unul care incearca mereu sa te schimbe ca si cand ai fi defecta,altfel vei ramane intr-o vesnica suferinta,dar se pare ca-ti cam place......Lucrurile naspa se intampla tocmai pt a invata ceva din ele,incercand sa ne schimbam,sa nu mai repetam aceleasi greseli,sa evoluam cum s-ar zice,dar puterea e in fiecare dintre noi.TU AI ALES SA FII CEEA CA ESTI ASTAZI,el nu are nici o vina,asa s-a nascut,nu-l vei schimba tu TU ALEGI IN CONTINUARE SA FII NEFERICITA
-
Este in regula ! silverstar.ro
0pufarinA said:Buna, sunt cu cineva intr-o relatie de aproape 7 ani. S-au intamplat multe lucruri intre noi, bune si rele.
El are o amica pe care o cunoaste de cativa ani. Din cauza ei ne-am certat si despartit de foarte multe ori. I-am zis, i-am explicat in fel si chip ca ma deranjeaza prietenia lor si parea ca a inteles, doar pentru moment. Nu ma deranjeza ca vorbesc la telefon, pe facebook sau isi spun la multi ani de zilele de nastere.
In trecut iesea cu ea la iarba verde, la scalda etc si pe mine ma lasa acasa, nici macar nu imi zicea iar cand il sunam nu-mi raspundea sau cand raspundea imi vorbea sec, scurt, cu da sau nu.
Intre timp lucrurile s-au schimbat putin, in sensul ca ea e probabil sa se marite la anul.
Dar ma deranjeza ca o face mult prea prezenta in viata noastra, se gandeste cum sa ma convinga sa mergem la ea acasa in vizita desi i-am explicat si rasexplicat ca nu vreau sa merg, ca nu ma simt confortabil, ca nu vreau sa stau sa ma uit cum vorbesc ei iar eu sa fiu in plus.
De exemplu azi trebuia sa mergem la lac. Cu un amic si cu fratele fetei. M-a sunat si mi-a zis ca vine amicul si fratele respectivei si i-am zis ok. Apoi cand l-am sunat sa vad cat mai are pana ajunge a zis vezi ca s-ar putea sa vina si amica.... Am ramas efectiv dezamagita si nu am mai vrut sa merg... Bineinteles ca el a plecat desi stia de ce nu vreau sa mai merg.
Ce doamne iarta-ma sa fac? Sunt eu nebuna sau am dreptate in ce priveste amica?
Voi ce ziceti?
