Cum sa nu fii "fosta cea rea"


- Scene de teatru in public? Nu sunt pentru tine! Oricat de mult te-ar durea, scenele nu te vor ajuta si nici nu ti-l vor aduce pe el inapoi! Plansetele, tipetele si rugamintile dramatice te vor face sa te intrebi, a doua zi, unde ti-a fost capul si sa dea o lovitura considerabila stimei tale de sine. Putin orgoliu face bine din cand in cand. In plus, viata ta personala este doar a ta, nu?

- Evita razbunarea. Oricat de tentant ar fi sa ii spargi cauciucurile de la masina, mai bine abtine-te. Nu vrei sa pari lipsita de maturitate, nu-i asa? Aminteste-ti ca ai demnitatea ta.

Psihologul Jeni Chiriac detaliaza: "Rautatea vine si pe fondul ideii ca persoana cealalta ne apartine - daca o iubim, trebuie sa ne iubeasca, la randul ei, si sa ramana cu noi pentru totdeauna, pentru ca i-am oferit totul, iar daca esti refuzata, ti se pare foarte nedrept.
De aceea, este mai bine sa previi. Sa lucrezi cu tine. Sa nu mergi pe ideea unui absolut, de genul: este cu mine, ma iubeste, trebuie sa ma iubeasca toata viata. Altfel, tot ceea ce reusim este sa ne pregatim o cadere dura, pentru ca nu toate visele se realizeaza."

- Daca are o alta relatie, nu ii vorbi de rau noua prietena. In caz contrar, vei reusi sa iti pui singura eticheta de "fosta cea rea". Chiar daca, intr-adevar, ar merita toate epitetele negative posibile, venite din partea ta, acestea vor lasa un gust amar. Fostul tau partener, precum si persoanele care ar auzi aceste injurii (prietenii lui sau ai tai) te vor percepe ca fiind subiectiva si rautacioasa, indiferent daca ai sau nu dreptate.
In fond, daca a ales-o pe ea, decizia ii apartine.

- Chiar daca el te-a parasit, evita sa il vorbesti de rau. Vei fi privita ca fiind demna de mila - daca nu l-ai putut pastra, se va considera ca ii adresezi injurii din rautate sau ciuda.

Jeni Chiriac explica: "Rautatile dau dovada de imaturitate afectiva. Persoana in cauza nu isi poate trai propria durere si crede ca, daca o manifesta prin astfel de gesturi, ii va fi mai usor. Si, astfel, revenim la realism. Sentimentele se pot schimba. Prin urmare, trebuie sa accepti si sa traiesti cu acest gand, nu sa i te opui, reactionand agresiv sau violent.
Apeleaza la un prieten impartial, care sa te ajute sa iti traiesti pierderea, sa iti eliberezi durerea, sa nu te simti si mai neinteleasa sau nedreptatita."

- Evita sa il suni "doar ca sa ii auzi vocea". Vei intretine o imagine dureroasa si nu vei reusi sa treci peste aceasta etapa, daca te agati de el. Mai ales daca il suni si apoi ii inchizi fara sa vorbesti. Isi va da seama, mai devreme sau mai tarziu, ca tu esti cea care il cauta si va crede ca il hartuiesti. Atunci cand simti o nevoie imperioasa de a-l suna, suna pe altcineva. Sau sterge-i de tot numarul de telefon din agenda.

Pe scurt, daca tot iesi dintr-o relatie...
iesi cu gratie si maturitate. Evita scenele si comportamentul de copil rasfatat caruia i s-a luat jucaria preferata. Viata merge mai departe!
 

Comentarii (19)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • alina pe 27 Feb 2009, 12:00
    cum sa nu fi fosta....

    asa este d-na psiholog are foarte mare dreptate . cu acest articol ma-m vindecat de un fel de ura pe care o aveam in mine ptr fosta relatie la care am tinut enorm multumesc foarte mult.o revista de nota 20 .

    1
    0

  • ciuci33 pe 7 Ian 2009, 10:59
    "fosta"

    buna dimineata! ce faceti doamnelor? stateam si citeam acest articol....in ziua de azi nu ma mai mira nimik... chiar mai credeti in povesti cu zane si cu feti frumosi? eu nu... nu sunt asa de trecuta prin viata dar una doua experiente de viata mai " urate" ajung sa te maturizeze inainte de vreme. pe vremea bunicilor exista respectul, intelegerea, increderea in persoana de linga noi, in sufletul pereche.. acum insa...cu mare parerea de rau...nu mai exista asa ceva..trebuie sa ai prea mare coloana vertebrala ca sa poti supravietui..sa poti face fata unei relatii.... nu vedeti dragelor ca lumea a luat-o razna!!! cum sa mai avem incredre in semenii nostri cand exista o mare rautate...fuga dupa bani...invidia....fie la femei sau la barbati...toti suntem oameni... prin diferite metode asa ne " aparam ce este " sau" vrem sa credem" ca este al nostru... cat despre fosta cea rea...nu cred ca se pune bine problema...toate suntem rele cand e vb sa aparam ce am iubit si cand nu suntem dispuse sa pierdem sau sa acceptam ca am pierdut....si eu sunt rea...pentru ca iubesc si nu pot lasa pe altcineva sa imi faca sau sa intervina in relatia mea... de la ce au pornit aceste probleme?.. de la dorinta de independenta a femeilor...rau nu?:))) e greu cu el/ ea..e greu fara ea..nu putem accepta despartirea e o realitate tot mai des intalnita..dar.. vrem sa ne fie noua bine sau lor?...va rog ganditi pozitiva...e randul nostru la fericire..e dreptul nostru sa fim iubite, intelese etc..ne luptam cu morile de vant...pentru aceste lucruri sunt de la dumnezeu lasate..e greu..dar haideti sa incercam sa fim mai buni... va pup!!!

    0
    0

  • anca pe 19 Dec 2008, 16:54
    nu merita........

    draga cristina,acest tip nu merita tu fi isteata si chiar dak inca il mai iubesti lasa-l pt dumnezeu,dak tu esti plecata si acum din tara te sfatuiesc intoarce-te la ai tai,nu mai sta o clipa cu el,cum sa te bata ????da tu esti sac de box???lumea nu s-a terminat la el,iar de lucru iti poti gasi si in alta parte,sti si tu k bani nu aduc fericirea!!!!!!!!

    0
    0

  • buna pe 3 Dec 2008, 16:31
    dusa

    Iubire pe dracu! Mai fata, trezeste-te! E boala si de-o parte si de alta! Fii normala. Lasa naibii banii multi ca se poate trai si cu mai putini. Respecta-te, ca altfel te vei tavali si-n rahat.

    0
    0

  • cristina89 pe 3 Dec 2008, 00:56
    era iubire sau nu?

    mie nu mi-ar place sa fiu nici cea rea si nici cea buna...am plecat din romania foarte indragostita...la cateva mii de km ma astepta cel pe care il iubeam si ink il mai iubesc...la inceput a fost rece si indiferent...nu era de loc cum ma asteptam eu..nu am zis nimic si am stat langa el...mi-a spus despre un loc de munca undde se fac banii si ca pot sa il fac ca el nu va avea nici o treaba..nu va fi gelos...asa am ajuns dama de companie...toti banii facuti ii cheltuiam cu el chiar daca familia mea avea nevoie de ajutor financiar...dupa 8luni de zile pentru ca nu am rasuns la telefon cand eram cu altul (el stiind ca sunt acolo) il apuca gelozia...imi arunca in fata cuvinte grele si foarte dureroase...la ora cinci dimineata incepe sa ma bata...ma ameninta cu cutitul si imi face cateva zgarieturi pe ambele maini...el-''data viitoare nu vor mai fi doar niste zgarieturi,te bat de te nenorocesc cristina ca sa inveti sa ma respecti''.imi unflase capul nasul buzele...ma obliga sa ma duc in fiecare zi la munca ,fiecare zi stata akasa o zi in care imi voi lua bataie...si pentru asta eu il vreau cum era el in lunile de la mijloc..stiu ca ma foloseste dar il iubesc enorm...

    0
    0

  • ally78it pe 30 Nov 2008, 00:44
    totzi inselam...

    Totzi inselam pe cineva si nu e k vrem sa o facem intentionat.Ni se ofera posibilitatea...si...no ratam fie k suntem barbatzi sau femei,asa k sa nu-i critikam pe cei care ne inseala la randul lor. Si daka replika ta la comentariul meu e ca tu nu ai inselat eu itzi raspund: "NU INKA"

    0
    0

  • felix pe 19 Nov 2008, 18:21
    ce vaicareli

    Ce mai vaicareli pe sait! Eu, doamnelor, am procedat asa: cand mi-a spus ca are pe cineva(cu care trancanea la mobil in fata mea), i-am spus "Vai, ce bine/mi pare. In sfarsit voi fi si eu mai libera." La inceput parca s/a bucurat. Dar a vazut ca intarzii seara, ca/mi cumpar lucruri dragute, ca suna si la mine mobilul si ca ma infund in discutii prelungite. i/am spus ca daca vrea sa divorteze poate s/o faca .Personal n/am timp de asta, sa ma cheme sa semnez.. Eram zambitoare, il mangaiam pe cap cand plecam la ...intalnire. Cand insa a vrut sex, incitat de atitudinea mea, sau cand a poftit sa/i calc niste pantaloni, i/am spus> Draga, scuza/ma dar cheama, si pentru sex si pentru calcat, pe cea cu care discuti interminabil la telefon. S/a infuriat, a amenintat ca o cheama, dar evident ca n/a facut asta. A durat cam 6 luni si brusc a spus ca nu mai vrea divort. Cred ca a trecut printr/o criza. Eu zic sa le dam o sansa, la urma urmei ce mama naibii a facut? Cateva miscari de du/te /vino acolo, cateva mozoleli, sa fim seriosi. (Tin sa spun ca eu n/am avut pe nimeni, am disimulat. Am suferit, dar am jucat tare. Jocul asta m/a ajutat sa suport, a facut bine demnitatii mele.)

    0
    0

  • nicola pe 18 Nov 2008, 07:21
    minciuna?

    Nu intentionez sa fac din aceasta pagina loc de corespondenta, dar mai vreau sa-ti spun doar ca minciuna si duplicitate e peste tot, in orice relatie, in orice casnicie! Asa suntem noi, oamenii, facuti, imperfecti. Mai devreme sau mai tarziu, in orice cuplu intervine dorinta de altceva. Mai ales barbatul viseaza. Dar, daca noi, femeile, visam chestii romantice, ei viseaza perversiuni , al caror izvor e nesecat, cum se poate vedea pe saiturile de specialitate. Visul lor e sa li se faca aia si aia si cealalta. Si daca s-ar putea sa fie mereu alta femeie! Desigur, sunt si barbati de treaba, al caror creier e folosit si la alte lucruri, dar aceia sunt rari si , cine stie daca noua ne plac acesti barbati! Vine un timp cand femeia "se asaza" definitiv: ii place meseria careia ii este dedicata, e fericita ca i s-au implinit copiii, isi iubeste casa, chiar ca spatiu fizic, cu fiecare obiect incarcat de amintiri...o clipa de meditatie in singuratatea micii gradini din fata casei, linistea unei zile aurii de toamna, poate scrisul, creatia, - toate astea fac mai mult decat o suta de partide de sex. Si asta nu pentru ca femeia respectiva ar fi secat din punct de vedere sexual. Nu, ci pentru ca a "crescut" sufleteste, a inaintat spiritual. Incat, daca pentru a-ti pastra linistea interioara necesara acestor voluptati e nevoie sa accepti duplicitatea, merita! Oricum, nu exista ceea ce visam noi.

    0
    0

  • snake73 pe 17 Nov 2008, 21:13
    urasc minciuna

    Nicola nu sunt ff tanara. Vreau o relatie onesta si bazata pe sinceritate. Tot ce e duplicitar si ingropat in minciuna ma dezgusta. O prietena de-a mea intreba: oare toti barbatii din ziua de azi sunt defecti? N-am stiut ce sa-i raspund. Si, da , ai dreptate, tot acolo va ajunge cu orice femeie normala care vrea ceva real si nu minciuna permanenta, care are demnitate si careia nu-i place sa cerseasca. Si am ajuns la concluzia ca nu merita nici unul sa faci compromisuri pentru ca nu le recunosc si nu le apreciaza.

    0
    0

  • Nicola pe 17 Nov 2008, 07:58
    pentru snake73

    Dar voi n-ati inteles: eu n-am tras cu dintii si cu ghearele, din prima am fost mandra si i-am spus ca ei doi nu sunt altceva decat niste trisori de doua parale. Se astepta domnul la colaborare si eventual sa-mi planga pe umar de amorezat ce era! Am inchis imediat orice discutie "pasnica" si am solicitat sa-mi intoarca tot ce mi-a luat prin minciuna. Asta fiindca de la inceput intre noi a fost totul de dimensiune ...cosmica(ironizez limbajul lui), lucru declarat peste tot. Eu m-am bazat pe el, am renuntat, la insistentele lui, la niste chestii(pe viata si pe... moarte), eu nu m-am jucat de-a vorbele. Cand pretinzi astfel, nu cred ca in cativa ani, gata, se stinge tot si vine alta mai mare. Sa fim seriosi, pentru ei toate experientele sunt la fel. Tu spui, Snake73, ca n-a fost sa fie. Dar ce crezi ca e altfel cu alta? Si cu ea va ajunge tot aici. Lor nu li se pare niciodata ca au gasit marea iubire. Mai ales daca sunt niste insi duplicitari, lunecosi, fara caracter, fara principii(si din pacate astia stiu sa joace cel mai bine rolul marilor caractere) Dar, probabil tu esti ff tanara. Bine ai facut in cazul asta, ai sansa unei relatii oneste. Pentru eclair: Cu gratie si maturitate sa tot fugi cand tu tradezi. Aici e vorba de altceva, de...invers.

    0
    0

  • snake73 pe 16 Nov 2008, 19:13
    raspuns

    Nicola n-ai dreptate. Cum ramane cu demnitatea mea? De ce sa accept compromisuri? Eram o pereche super. N-a fost sa fie....... De ce sa accept un om care nu m-a apreciat de la bun inceput? De ce sa accept un om care ma subapreciaza? Acum cica sufera si nu stie ce sa faca, exact cum spune eclair - "biata victima masculina"............

    0
    0

  • eclair pe 15 Nov 2008, 10:18
    cum sa nu fii fostea cea rea

    sincer si fara sa vreau sa ofensez pe nimeni comentariul meu este "ei as!" cum sa mai ai demnitate daca te agati cu ghearele si cu dintii de un om care a dovedit ca nu te mai vrea, si care pana la urma mai de mila mai de sila sau din comoditate ramane cu tine. iar daca situatie e inversa daca barbatul e cel parasit, vai si amar ce imposibili sunt, ce-si mai plang de mila, fac pe victimele de te doare capul, asa ca singura solutie e sa fugi cat mai departe cu sau fara gratie si maturitate.

    0
    0

  • nicola pe 15 Nov 2008, 07:53
    pt. snake si ruxandra

    Nu, nu e bine, snake73, trebuia sa lupti atunci pentru el, daca stiai ca sunteti unul pentru celalalt, altfel, totul se degradeaza treptat, cum s-a intamplat si la tine...Poate insa nu ati fost PERECHEA. Iar tu, Ruxandra, vrei cu adevarat sa se duca? Inseamna ca nu mai reprezinta nimic pentru tine. Esti deja "rea", trimitandu-l. Eu cred ca te amagesti insa: e si asta o tactica buna. Daca mi s-ar mai intampla ce mi s-a intamplat, la fel as face si eu acum, stiind ca eu sunt totusi aleasa si ca cealalta e un moft de andropauza. Dar eu sunt deja pe o alta treapta a devenirii.

    0
    0

  • snake73 pe 14 Nov 2008, 21:52
    asa e

    Aveti perfecta dreptate. El m-a parasit, eu l-am lasat in pace si a ajuns la concluzia ca a gresit, ca eu sunt cea mai buna alegere pentru el, dar acum nu-l mai vreau eu. O fi bine asa? Asta e......

    0
    0

  • Ruxandra pe 14 Nov 2008, 18:01
    Eu vreau sa fiu cea rea

    Eu as vrea sa invat sa fiu cea rea si nu stiu cum sa fac. Intelegerea, toleranta si generozitatea au fost luate drept prostie. Problema este ca nu vrea sa plece, desi il rog plangand sa se duca la cealalta si sa ma lase. Zice da, dar nu pleaca. Intelegeti de ce vreau sa fiu reeeeeeeeeeeeeeeeea?

    0
    0

  • EVA pe 14 Nov 2008, 12:44
    Oare?????

    Teoria e frumoasa , dar practica........ Mai degraba recunosc adevarurile enuntate de Nicola, chiar daca eu nu am putut sa vars galeata de laturi pe .Inselarea asteptarilor , mai ales cand celalalt face caz de "iubire, incredere, sustinere la bine si la greu",este o rana cumplita , care nici nu stiu daca se mai vindeca . La mine nu s-a mai vindecat de 5 ani.Chiar daca mai suntem "impreuna", este de fapt o singuratate in doi . Poate ca el nu are nevoie de mai mult. Eu am crezut ca pentru un om care a crescut mutilat de experienta unei mame superegoiste, pe care o critica tot timpul pentru atitudinea ei fata de sot , fiu si chiar parinti, viata alaturi de o femeie care sa fie opusul , care pune binele tau si al copilor inaintea binelui ei , va fi apreciata , ca o familie cu copii iubitori si de care poate fi mandru , poate fi o implinire si chiar un sprijin ca sa se poata ocupa si de realizarea profesionala. Se pare totusi ca mostenirea genetica se transmite mama-fiu, tata -fiica , si va acoperi restul .Da Nicola are dreptate: Mi-a luat toata viata prin minciuna.Ce sa astept eu de la straini referitor la lealitate , daca ma uit in casa la mine....Ce valori sa-si insuseasca copii nostri , cand tatal lor prefera o femeie care a distrus cel putin doua familii, in afara de a noastra, o femeie la care au renuntat doi barbati , dupa ce si-au distrus familiile. Oare de ce?! Culmea e ca soacra mea , care stia cu cine are de-a face a inlesnit relatia. DA , E SIMPLU SA FII FATA BUNA , in aparenta, dar CUM SA FACI SA NU-TI PESE?!!! si sa te vindeci

    0
    0

  • nicola pe 14 Nov 2008, 07:18
    incredibil

    Nu-mi vine sa cred ca citesc cuvintele..."iesi cu gratie si maturitate". Si inca scrise de un psiholog. Oameni buni, dar poate fi vorba de o dragoste in care ai pus totul, dupa care ti-ai "organizat" viata pe veci(fiindca asa a decis si el), poate fi vorba de copii, dar in primul rand de sufletul tau. Poate fi vorba de trisaj grosolan, Dumnezeule, cu cata usurinta se dau aceste sfaturi! Ca si cum e vorba de un fir dus de la ciorap! Treci cu gratie! Am trecut prin asa ceva! Nu ne-am despartit in cele din urma si nu-mi pare rau, ne-am regasit mai legati sufleteste unul de altul. Si asta si pentru ca n-am trecut cu gratie si... maturitate. Am avut grija sistematic sa aduc la cunostinta hoatei de barbati cine e: o japita. Si lui i-am cerut permanent sa-mi redea tot ceea ce mi-a luat prin minciuna. Caci sa nu ne mintim: daca nu ni s-ar induce mereu si mereu ce mare iubire ne lega, cum vom imbatrani si muri impreuna, cum ne vom ocroti etc., n-am darui chiar tot, am pastra garda sus, n-am crede . Iar increderea totala e lege intr-o iubire, nu? Cel care pretinde incredere totala, care afiseaza marea iubire(spre a obtine foloase fie si sub forma de iubire, de devotament, dar triseaza, nu merita "gratie si maturitate".

    0
    0

  • gusy pe 14 Nov 2008, 00:58
    asa e!

    f educativ e destul de greu sa urmam aceste sfaturi...

    0
    0

  • Lia80 pe 13 Nov 2008, 21:55
    trist ...dar adevarat.

    Citesc aceste sfaturi si imi dau seama cat de mult gresim atunci cand parasim sau suntem parasiti, cat de mult am gresit eu atunci cand el a pus capat ...cat de greu ne e sa dam dovada de demnitate si orgoliu atunci cand trebuie...as vrea acum sa-mi cer iertare ca am fost "fosta cea rea"...dar nu mai am cui....

    0
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod